Page 13 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 13
i
Proletari din toate tarile, unifi-vă f
s NI. fi. LESECIKO, VICEPREŞEDINTE
HUI DE MINIŞTRI fil U.R.S.S.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Miniştri al U.R.S.S. în pro ce şi tehnico-ştiinţifice, pre
secretar general al Partidului bleme referitoare la promo cum şi în alte sfere de acti
Comunist Român, preşedinte varea colaborării economice vitate, dintre România şi
le Consiliului de Stat al Re şi tehnico-ştiinţifice, în folo U.R.S.S.
publicii Socialiste România, sul ambelor ţări şi popoare, In cursul întrevederii, to
a primit, vineri dimineaţa, pe al dezvoltării relaţiilor de varăşul Nicolae Ceauşescu a
M. A. Leseciko, vicepreşedin prietenie frăţească româno- evocat contribuţia activă pe
te al Consiliului de Miniştri sovietice, al cauzei generale care o aduce Comisia inter
al U.R.S.S., preşedintele păr a socialismului şi păcii. guvernamentală româno-so
ţii sovietice in Comisia in- Apreciindu-se pozitiv cursul vietică de colaborare econo
terguvernamentală româno- ascendent al raporturilor e- mică, rolul sporit ce-i va re
sovietică de colaborare eco conomice bilaterale, al coope veni în viitor în această di
nomică, şi pe membrii dele rării industriale, s-a relevat recţie, subliniind că progre
gaţiei sovietice pe care o con faptul că rezultatele obţinute sul economic al celor două
ANUL XXV Nr. 5 775 S1MBĂTĂ 4 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI duce la lucrările celei de-a se înscriu pe linia îndeplini ţări socialiste frăţeşti deschi
Vll-a sesiuni a acestei comi rii recomandărilor, a măsuri de perspectiva unei colabo
sii: L. A. Konstandov, minis lor stabilite de tovarăşii rări şi cooperări tot mai largi
trul industriei chimice al Nicolae Ceauşescu şi Leonid şi mai fructuoase, creează noi
U.R.S.S., I. V. Arhipov, prim- Brejnev, în vederea intensifi posibilităţi pentru adîncirea
vicepreşedinte al Comitetului cării şi diversificării conlu conlucrării multilaterale, în
crării în aceste domenii. Tot
de Stat pentru Relaţii Eco
Succese de prestigiu nomice Externe al Consiliu odată, s-a relevat existenţa interesul dezvoltării construc
ţiei socialiste şi comuniste în
lui de Miniştri al U.R.S.S., unor largi posibilităţi pentru România şi U.R.S.S., al ridi
M. E. Rakovski, vicepreşedin extinderea şi adîncirea cola cării bunăstării popoarelor
fOCOW ţii au fost însoţiţi de V. I. pentru aplicarea unor noi influenţei socialismului în
te al Comitetului de Stat al
ale oamenilor Planificării al U.R.S.S. Oaspe borării în multiple domenii, noastre, al creşterii forţei şi
forme şi modalităţi de con
lume.
ambasadorul
Drozdenko,
U-
poten
Adresînd vii mulţumiri to
ţialului actual şi perspective
muncii hunedoreni niunii Sovietice la Bucureşti. partici lucrare, corespunzător a econo varăşului primirea acordată, to
Ceauşescu
Nicolae
au
întrevedere
La
dezvoltare
lor
de
pentru
pat tovarăşii Gheorghe Ră- miilor naţionale ale celor varăşul M. A. Leseciko a ex
dulescu, vicepreşedinte al două ţări prietene. In acest primat satisfacţia părţii so
de
în întrecere Consiliului părţii Miniştri, pre sens, a fost reliefată însem vietice pentru rezultatele ac
române
nătatea
a
deosebită
şedintele
în
recentei
tualei sesiuni a Comisiei in-
.Comisia interguvernamentală întîlniri din Crimeea, dintre terguvernamentale româno-
Co
Intensificarea ritmurilor de execuţie Rămîneriie îrs urmă obligă la acţiuni româno-sovietică de colabo conducătorii Partidului Partidului sovietice de colaborare eco
Român
economică,
Radu
şi
rare
Con-
munist
stantinescu, vicepreşedinte al Comunist al Uniunii Sovieti nomică, pentru a promovarea
mai
relaţiilor
tot
intensă
de
redama urgent ferme pentru a realiza deviza : Comisiei guvernamentale eco ce, exprimîndu-se voinţa co economice şi schimbările ca
colaborare
cooperare
şi
mună de a se acţiona cu toa
nomică şi tehnică. tă fermitatea pentru trans litative intervenite In evolu
ţia lor.
Cu acest prilej, tovarăşul venite privind amplificarea şi întrevederea s-a desfăşurat
punerea în viaţă a celor con
Nicolae Ceauşescu a avut un
Prezenta masivă Ritmul lunar de execuţie — schimb de vederi cu vice ridicarea pe o treaptă supe Intr-o atmosferă caldă, tovă
răşească.
preşedintele Consiliului de
rioară a colaborării economi-
î ^ m c u s t ^ cel puţin II le sulă din
a echipelor beneficiarilor C O M U N I C A T
pe şantiere
ECONOMII DE planul anual“ cu privire la încheierea lucrărilor sesiunii
VALUTĂ Desfăşurarea pe toate şan Faţă de aceste mari exi
tierele a unor ample şi ener-’ genţe, şantierele din judeţul Comisiei interguvernamentale româno-sovietice
Concomitent cu efortul de Pentru grăbirea lucrărilor echipelor proprii, la detaşa gice acţiuni pentru intensifi nostru nu se achită în tota
a livra pe pieţele externe un de montaj pe şantiere sînt rea acestora în rindul con carea ritmurilor de execuţie litate de sarcini, raportînd
volum sporit de produse, co necesare acţiuni ferme pen structorilor pentru a • spriji la obiectivele productive şi în luna iulie o situaţie nesa
lectivele hunedorene se preo- tru constituirea echipelor de ni efectiv ridicarea obiective social-culturale constituie sar tisfăcătoare. Deşi a fost o de colaborare economică
cupâ intens de economisirea montori ale beneficiarilor ca lor. Cu toate acestea, situa cina de căpetenie a conduce lună plină de vară, în iulie
valutei prin diminuarea im re să sprijine activitatea ţia actuală arată că prezen rilor şantierelor şi organiza nu s-a realizat pe judeţ de- In perioada 31 iulie — 3 merţ exterior şi ministerelor ţiile de maşini grele, energe
portului. constructorilor. Această sar ţa beneficiarilor pe şantiere ţiilor de partid din construc eît 7,3 Ia sută din planul a- august, au avut loc la Bucu de ramură, la care s-au sta tice şi de transport, maşinilor
Cele mai notabile realizări cină, subliniată cu tărie de esţp cu totul necorespunză ţii, a beneficiarilor şi celor nual de investiţii, procent reşti lucrările celei de-a bilit măsuri pentru finaliza unelte, agricole şi tractoare,
in acest domeniu se înregis tovarăşul Nicolae Ceauşescu toare. lalţi factori care răspund de cu totul nesatisfăcător faţă Vll-a sesiuni a Comisiei in rea — prin convenţii sau siderurgiei, industriilor uşoa
trează la unităţile Centralei la plenara C.C. al P.C.R. din realizarea la termen a inves de cerinţe şi posibilităţi. terguvernamentale româno- contracte — a acţiunilor in ră şi alimentară. Astfel, au
minereurilor Deva. Prin asi februarie — martie a.c., re Deşi dispune de un colec tiţiilor. In lumina măsurilor Această stare de lucruri are sovietice de colaborare eco curs, s-au abordat noi acţi fost încheiate o serie de a-
milarea în producţie proprie prezintă una dintre îndatori tiv puternic, cu numeroase stabilite de recenta şedinţă a multe cauze, dar principala nomică. Delegaţia română a uni de colaborare economi corduri şi contracte de cola
a unor tipuri de utilaje mi cadre calificate pentru con Comitetului Executiv al C.C. frînă în amplificarea ritmuri fost condusă de Gheorghe Ră- că, s-au examinat probleme borare şi cooperare pe o pe
niere şi piese de schimb, în rile de mare importanţă de strucţia obiectivelor siderur al P.C.R., colectivele din lor de realizare a investiţii duTescu, vicepreşedinte al ale dezvoltării cooperării şi rioadă de lungă durată în
tre care pompe speciale pen care depinde urgentarea rit gice, C.S. Hunedoara „aju construcţii sînt chemate să-şi lor o constituie activitatea Consiliului de Miniştri, pre specializării în producţie, tre Republica Socialistă Ro
tru uzinele de preparare şi murilor de execuţie şi pune tă" în prezent I.C.S.H. concentreze la maximum e- nesatisfăcătoare pe şantiere. şedintele părţii române î/n precum şi noi posibilităţi mânia şi Uniunea Sovietică,
perforatoare grele, în prima rea în funcţiune la termen şi doar cu... 52 de muncitori. forturile spre recuperarea In luna respectivă, cele mai Comisia interguvernamentală, privind lărgirea şi adîncirea din care vor decurge impor
jumătate a anului importul a chiar în avans a noilor capa restanţelor şi îndeplinirea importante unităţi de con iar delegaţia' sovietică de in continuare a colaborării tante livrări reciproce. Aces
fost redus cu 200 000 lei va cităţi productive. Ing. IACOB PEPENAR integrală a planului de in strucţii — I.C.S. Hunedoara, M. A. Leseciko, vicepreşe şi livrărilor reciproce în di tea privesc participarea Ro
lută. activist al Comitetului vestiţii, care condiţionează T.C. Deva, T.C.M.M. Petro dinte al Consiliului de Mi ferite domenii ale producţiei mâniei la construirea fabri
Demnă de evidenţiat din Acţionînd in lumina aces judeţean de partid hotărîtor înfăptuirea anga şani, şantierul nr. 7 Chrşeă- niştri al U.R.S.S.. preşedinte materiale. cii de celuloză de la Ust-
acest punct de vedere este şi tei preţioase indicaţii, unii jamentului naţional de rea le părţii sovietico în Comi Comisia a constatat cu sa Ilim — U.R.S.S., livrarea din
fabrica „Vidra“ Orăştie un beneficiari din judeţ au tre lizare a cincinalului înainte daga au rămas in urmă cu sia interguvernamentală. tisfacţie că s-au înregistrat Uniunea Sovietică de utilaje
de, prin confecţionarea unor cut de urgenţă la alcătuirea (Continuare in pag. a 2-a) de termen. un volum de lucrări de con- Făcind bilanţul activităţii importante rezultate în dez şi participarea cu asistenţă
maşini de concepţie origina strucţii-m.ontaj în valoare de desfăşurate de la precedenta voltarea şi diversificarea co- tehnică în construirea în Ro
lă, importul a fost diminuat aproape 15 milioane Iei. sesiune, părţile au relevat că, laborărijrii şi cooperării eco
cu 22 000 lei valută. AC'easta a condus'la diminu în această perioadă, au avut nomice intre cele două ţări mânia a unor importante o-
Două noi blocuri în area substanţială a realizări- loc întîlniri de lucru ale re în domeniile industriei chi biective economice în dome-
PRODUCŢII prezentanţilor organelor cen mice, prelucrării petrolului
Un bloc cu 105 garsoni luni, 6 august — ne infor stantin Voica şi echipa de (Coniinuare In pag. a 2-a) trale de planificare, de co şi petrochimiei, în construc (Continuara în pag. a 4-a)
SPORITE DE ere şi un altul cu 40 de a- mează tovarăşul Ştefan Vi zidari condusă de Marin
partamente au trecut ieri zitiu, secretarul consiliului Ivan.
CĂRBUNE pragul recepţiei Ia Ghelar. popular, care a ţinut să In acest fel colectivul
Cele 145 spaţii de locuit — precizeze in acelaşi timp şantierului Ţ.C.M.M. Petro
PETROŞANI. Angajaţi în construite de şantierul caîiiatca deosebită a lucră şani şi-a onorat cu prisosin
marea întrecere ce se desfă T.C.M.M. Petroşani, vor fi rilor executate, menţionin- ţă unul dintre obiectivele CAMFANIA AGRÍCOL DE VARĂ
şoară în cinstea sărbătorii puse la dispoziţia mineri du-ne şi aportul pe care înscrise pe agenda întrece
naţionale a poporului român lor, a altor oameni ai mun l-au adus şeful de lot Oc rii declanşate în întîmpina-
şi a Zilei minerului, minerii cii din Ghelar, incepind de tavian Ispas, maistrul Con- rea zilei de 23 August.
Văii Jiului raportează succe
se deosebite în muncă. La Noi unităţi agricole
Lonea, Dilja şi Petrila planul Işi onorează obligaţiile
la zi este îndeplinit exem
plar, iar la Vulcan s-au ex 0 DATORIE DE OMOARE A FIECĂRUI OM AL MUNCII
tras peste prevederi 1 200 to fată de sfaf raportează încheierea
ne cărbune de calitate.
Adevărate recorduri se Economia de materii prime, Concomitent cu strîngerea recoltei, cooperativele agri
realizează şi la lucrările de cole de producţie transportă şi predau la bazele de recep
deschideri şi pregătiri. Pro ţie în contul contractelor pentru plata muncilor S.M.A. secerişului
ducţia viitoare a minelor es şi uium cantităţile de orz şi grîu cuvenite.
te în mîini bune, asigurîn- materiale, timp, bani !
du-se integral linia de front Cooperativa agricolă de producţie din Căstău — ne-a Ieri, în agenda agricolă a ceilalţi oameni ai muncii din
activă. La preparaţii şi în informat tovarăşul Ioan Iurian, inginer-şef — şi-a achitat judeţului s-a consemnat în judeţ, ziua de 23 August cu
mod special la Petrila şi Co- în întregime obligaţiile faţă de stat. Au fost transportate cheierea lucrărilor de seceriş noi succese în muncă.
roeşti se obţin zilnic succese şi predate Ia baza de recepţie din Orăştie 51 tone de de către alte cooperative a-
grîu şi 21 tone de orz.
prezent s-au livrat diverşilor fi realitate economică demonstrată de colectivul IJ.C. Deva Un exemplu bun în această privinţă îl constituie şi gricole de producţie. Aceste COMUNA BERIU
deosebite în muncă. Pînă în
lucră
de
obţinute
realizări
beneficiari peste 4 000 tone cooperativa agricolă de producţie din Veţel. Această unita torii ogoarelor exprimă sîr- Toate cele patru cooperati
cărbune spălat. te a predat pînă acum Ia baza de recepţie 45 tone griu şi guinţa, priceperea, hărnicia şi ve agricole de producţie din
ŞTEFAN KONICSKA Beneficiile sporesc rapid 15 tone orz. hotărîrea lor, dorinţa fierbin comuna noastră — ne-a in
corespondent voluntar te de a întîmpina, alături de format tovarăşul Avram Po
pa, secretarul comitetului co
APORTUL numai atunci cînd sînt munal de partid, primarul
comunei Beriu — au termi
TINERELOR nat secerişul griului. Produc
ţia de pe cele 380 ha culti
valorificate toate rezervele orzoaică a fost strînsă la timp
MUNCITOARE vate cu grîu şi 55 ha orz şi
HUNEDOARA. Angajate în şi fără pierderi. S-au eviden
marea întrecere ce se desfă supranormative, volumul a- 800 000 lei. Avem, de ase ţiat in muncă tovarăşii Au
şoară în cinstea zilei de 23 Deşi relativ tînără, între cestora scăzînd simţitor. A- menea, în curs de aplicare rel Arghiţan, Petru Paras-
August, alături de întregul prinderea de materiale de cest fapt — însoţit de o creş alte 5 propuneri de inovaţii. chiv, Ion Murgoi, Ion Boşo-
colectiv, cele peste 100 de u- construcţii Deva şi-a înscris tere corespunzătoare a înca Acest izvor de beneficii, pro rogan, Ion Firidon, Alexan
teciste de la secţia Hunedoa numele în rindul întreprin sărilor — a influenţat într-o venit din ingeniozitatea mun dru Rusu, mecanizatori, Ion
ra a fabricii „Vidra" Orăştie derilor fruntaşe ale judeţului citorilor, tehnicienilor şi in Crisnea, Ilie Ploscar, Maria
inscriu zilnic pe agenda de şi ale ţării, competenţa, con pondere însemnată obţinerea ginerilor noştri lasă în con Pascu, Minodora Cosor, Leo
lucru importante succese. Pî ştiinciozitatea şi dăruirea în celor 3 011 000 lei beneficii tinuare drum deschis unor nora Andriş, Ioana Dur, Ilie
nă în prezent harnicele mun muncă a muncitorilor, teh peste plan. Nu-i mai puţin a- noi realizări. Să mă explic. Tomescu, Ion Dur, coopera
citoare au confecţionat pes nicienilor şi inginerilor de devărat că un efect favorabil In primele 6 luni s-a extins tori, şi mulţi alţii.
te 82 400 căciuli de relon, aici acţionînd la unison în l-au avut îmbunătăţirile în fabricarea unor elemente pre In prezent se lucrează cu
10 000 mesade, 5 000 huse vederea traducerii în faptă a structura sortimentală a pro fabricate cu eficienţă mare în forţe sporite la eliberarea te
auto şi alte produse, fapt ce primordialelor obiective ale ducţiei noastre, creşterea pon special a elementelor din be renurilor de paie şi executa
a dus la depăşirea producţi cincinalului calităţii pe care derii produselor din prima ton precomprimat a căror rea arăturilor. Pînă acum
ei valorice cu peste 142 000 îl trăim. calitate, reducerea declasări pondere s-a ridicat în pro s-au făcut arături pe 120 ha
lei. Muncind după deviza „Mai lor şi rebuturilor. Inginerul ducţia noastră la peste 80 la şi s-au însămînţat cu culturi
O contribuţie deosebită iute, mai bine, mai eficient" Ştefan Sovarschi, şeful birou sută. In acelaşi timp, am asi succesive 84, din care 60 ha
pentru ca aceste produse să — deviză ee cuprinde sinte lui tehnic, ne furnizează prin milat alte tipuri şi sortimen la C.A.P. Căstău şi 16 ha la
fie executate şi livrate in ter tic cîteva iniţiative de valoa cipalele detalii ale acţiunii te de prefabricate în special C.A.P. Beriu.
men optim şi-au adus-o ti re, printre care şi aceea de a întreprinse în vederea obţi a celor din serii cu mărime
nerele Maria Rucsanda, Ele lucra o zi pe lună cu mate nerii unui cit mai mare vo mijlocie ce prezintă un ridi C.A.P. VEŢEL
na Crăciuneanu, Angela Me- rial economisit — colectivul lum de beneficii. cat indice de utilizare a ci-
drea, Doina Ispas, cunoscute întreprinderii acordă atenţie — Aş începe prin a arăta La C.A.P. din Veţel — ne-a
şi apreciate pentru calitatea deosebită nu numai producţi că în primul semestru al a- ILIE COJOCARU comunicat telefonic tovarăşul
muncii prestate. ei în sine, ci mai ales efi nului am aplicat peste 16 ino loan Gal, secretarul comite-
Hărnicia mecanizatorului Petru Mezel, dovedită Ia recoltatul griului, este apreciată cum se
cienţei acesteia, fapt ilustrat vaţii ce însumează o eficien cuvine de către cooperatorii din Turdaş.
CARNE LIVRATĂ convingător de cele peste 3 ţă antecalculată de peste (Continuare In paa. a 2-a) (Continuare In pag. a 2-a)
milioane lei beneficii supli
IN PLUS FAŢĂ DE mentare obţinute în primul
SARCINI semestru al anului. Iată o ci
gospodărie
comu
Duduia.
Ovldlu
fesorului
fră rotundă care vorbeşte de MEDALION MUZICAL : rea de Petroşani. Sarcina Ei au participat deja la UN NOU COMPLEX DE ce ale Judeţului, este des VREMEA
nală
Incinta
Primarul comunei Burjuc, la sine despre mutaţiile cali „ALFRED executării noului obiectiv cîteva concursuri dotate DESERVIRE chisă din în staţiunea bibliote Pentru 24 ore
cii
balneo
tovarăşul Emil Furdui, ne-a tative survenite în activitatea ALESSANDRESCU“ şl-a asumat-o colectivul cu trofeul „Delfinul“. Ab Ieri s-a deschis un nou climaterică Vaţa de Jos.
nr.
de
solvenţilor
comunicat că în urma acţiu productivă a celor două mari Cu prilejul aniversării a Şantierului Vulcan, 3 care con se atribuie acestui curs „Că li complex de deservire a In continuare, ea va pre Vremea va fi frumoasă,
strucţii
brevetele
s-a
nilor susţinute de salariaţii secţii — de prefabricate din 98 de ani de la naşterea angajat să predea Ia ter luţul de mare“ şl „Delfi populaţiei aparţinînd coo zenta Ia Zam, Ilia, Dobra, cu cerul variabil. Local,
frumuseţi
ş.a.,
Pui,
Baru
se
după-amiaza,
sem
vor
consiliului popular, sarcinile beton şi materiale de con compozitorului, dirijorului men şi la calitatea cerută nul“. perativei care „Moţul“ din le fără egal ale artei nala averse de ploaie În
cuprinde
Brad,
o
Copiii sub 7 ani au po
de plan la livrări carne de strucţii — ale I.M.C. Deva, şl interpretului la Alfrcd A- lucrările viitoarei baze au sibilitatea de a înota în secţie croitorie bărbaţi şi noastre populare. soţite de descărcări elec
to a E.G.C. Petroşani.
lessandrescu,
de
Casa
bovine pe cele 7 luni ale a- o cifră obţinută în special, cultură din Brad a avut bazinul reamenajat din a- frizerie. Tot aici se va trice. Vîntul va sufla slab
pînă la potrivit din est şl
nului în curs au fost nu nu după cum apreciază tovară loc, ieri, un medalion mu CURSURI DE ÎNOT proplerea stadionului Cor- deschide în curind o sec PROBLEMA sud. Temperaturile mini
ţie pentru depanare TV şl
mai îndeplinite, ci chiar de şul Constantin Vasile, şeful zical. In cadrul acţiunii, PENTRU COPII vinul. alte activităţi. me vor fi cuprinse între
celor prezenţi 11 s-a vor
păşite. Astfel, faţă de 3 tone biroului contabilitate, prin bit despre personalitatea DE ARITMETICA... 8 şl 13 grade, iar maxi
mele intre 24 şi 29 grade.
carne cit se prevăzuse să se depăşirea substanţială a pro cunoscutului muzician şi In vederea antrenării IN LOCAL EXPOZIJIE DE Aflăm de la LupenI şti
al
livreze in perioada amintită, ducţiei marfă vîndută şi în profesor „Ciprian conservatoru copiilor la activităţi spor CORESPUNZĂTOR FOTOGRAFII rea că un grup de tineri, Pentru următoarele
lui
Porumbescu“.
atractive
şi
plăcute
s-au realizat mai mult de 18 casată, în condiţiile în care Au urmat audiţii muzica tive perioada vacanţei de După ce s-a bucurat de care lucrează în sectoare două zile
pe
le de la suprafaţă ale ex
tone. Dintre cetăţenii care cheltuielile materiale planifi le. vară, C.M.E.F.S. Hunedoa un binemeritat succes la ploatării miniere, au Vremea va fi călduroa
au răspuns la chemarea con cate la mia de lei producţie ra a organizat, la bazinul Agenţiei P.T.Tc. din Geoagiu-Băi, expoziţia de strîns o cantitate de 15 să. Local, mat ales in
pînă
Densiiş,
populară
fier
siliului popular se numără marfă au cunoscut o dimi O NOUA BAZĂ AUTO de la Valea Seacă, cursuri comuna funcţiona în care locuin fotografii „Arta cuprinzînd tone putea vechi. Cîte tone cursul după-amlezii, se
acum
înot
de
pentru
copii,
cu
hunedoreană",
s-ar
stringe
in
ca
de
losif Orşa-Tutucă din satul nuare de 10,57 lei. La Iscroni au început prinşi între vîrstele de 7- ţa agentului poştal, consi aspecte pline de pitoresc zul extinderii acestei fru vor semnala averse descăr
însoţite
ploaie,
de
popular
Tisa, Manole Cîmpureanu, Vi- — Aş vrea să menţionez şi lucrările de fundaţie pen 15 ani. liul cîteva zile i-a un asigurat din practicarea diferite moase acţiuni Ia toate ex cări electrice. Temperatu
In prezent, peste 35 co
spaţiu
de
orel Ardeleanu şi Augustin alte aspecte — ne declara in tru o nou’ bază auto, de pii învaţă aici tainele înotu corespunzător in propriul lor meşteşuguri tradiţio ploatările miniere. ba rile maxime vor fi cuprin
cărei
al
capacitate,
mare
chiar şi la alte unităţi e-
nale, ori elemente de port
Igreţ din Tătărăşti. terlocutorul. In prima jumă beneficiar va fi Exploata lui sub îndrumarea pro sau local. din diferite zone folclori conomicc ? se între 24 şi 29 grade.
tate a anului s-a acţionat e-
nergic şi asupra stocurilor