Page 15 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 775 ® SIMBĂTA 4 AUGUST 1973 3
SE
----------- ----------------------- -------------------- ------- -----------------------------------—--------------- ------------ “\

Clubul sindicatelor din Deva

Un sfert de weac în slujba ariei

intr-un
schimbare.
La început a foşt o mică
%W4íAÁ- orchestră ridicare a mandoline... nuă membri casnice, Muncitori tru reintroducerea pentru a tul polivalent, cunoscutul
circuit
ingi­
constructori,
de
larg,
mai
arhitect Liviu Oros. In toţi
ai
cooperati­
cei 25 de ani de acţivitqte,
neri,
cîştiga continuitate în timp.
cortinei,
Prima
A primele aplauze au însem­ velor meşteşugăreşti, cadre Cel căruia i-a revenit şi îi harnicii artişti amatori ai
nat de fapt un start opti­ didactice, funcţionari, teh­ revine cea mai mare parte clubului au prezentat mii
mist al acelui grup entuzi­ nicieni, tineri şi vîrstnici, a datoriei să o ducă mai de spectacole de toate ge­
ast care, în toamna anu­ români, maghiari, germani, departe este tineretul. $i nurile în satele şi oraşele
lui 1948, apărea în faţa uniţi intr-un remarcabil tradiţia este continuată as­ judeţului, in localităţi din
. publicului cu piesa lui spirit de echipă, au căutat tăzi cu acelaşi entuziasm ţară, iar mulţi/ dintre ei
Maxim Gorki, „Copiii soare­ de-a lungul anilor printr-o de actuala trupă : dansatori, au fost selecţionaţi pentru
lui". Trupa a continuat să muncă perseverentă să ri­ solişti vocali şi instrumen­ a reprezenta judeţul Hune­
BsmBMsqtxsmmm muncească anonim dar per­ dice ştacheta propriei lor tişti de muzică populară şi doara în confruntări artisti­
severent : repetiţii obositoa­ arte la o înaltă ţinută inter­ uşoară, taraf, actori de es­ ce internaţionale.
re după orele.dv muncă, în pretativă, la impulsionarea tradă, teatru, fanfară — L-am lăsat la urmă pe
condiţii vitrege uneori, vieţii culturale a munici­ peste 110 artişti amatori cel care poate fi considerat
Un istoric ai Atelier mişcarea artistică de arţia- diţii materiale din ce în ce permanenţi ! întreg ansam­ pe drept artistice de veteranul
cuvînt
piului. Beneficiind de con­
ama­
mişcării
genericul
grupat
blul,
sub
DESPRE SNOBII sale. mai bune, artiştii amatori „Mureşana“, este un adevă­ dan. Astăzi, la fel de entu­
tori se afla la începuturile
tori din Deva : Ionel Bor­
de pe lingă clubul devean
rat centru viu al activităţii
Am de an, albumului i se
\ adaugă noi file. Concertul- al sindicatelor s-au impus artistice, un focar care sti­ ziast ca şi la 1 Mai 1945,
manifestare
ca
formă
de
cind a evoluat pentru prima
poporului sau provine din persecutarea s. te : soarele scapără deopotri- \ spectacol „Voioşi la drum“ artistică a oamenilor de mulează şi intensifică con­ dată pa scenă în faţa pu­
Cuvîntul snob se zice că
tinuu viaţa spirituală a mu­
(1949); piesa lui N. Mora-
vă intr-o bucată de argint 1
tehnicianul
nob., adică sine nobiiitas, şi intr-una de tinichea. No- ru şi A. Baranga, „Comu­ profesii diferite, pentru a nicipiului Deva. Spectatori­ blicului, Ionel Bordan, con­
în
structor
menirii
funda­
răspunde
„Piatra
din
niştii"
(1951),
ceea ce în latinească în­ rocul e că, dincolo de scă- ) casă" de Vasile Alecsandri, mentale : educaţia socialis­ lor de astăzi le sint cunos­ timpul liber regizor, actor,
cute evoluţiile soliştilor Du­
a,-
textier,
300 de ani de la naşterea seamnă fără nobleţe. Nu părarea de moment, oricine ţ în 1954. Tot în 1954, se pre­ tă, patriotică şi estetică a mitru Rădoi, Vladimir Ur- nimatorul instructor, este în­
poate face rapid şi exact de- ţ
ştiu în ce măsură această e-
cetăţenilor.
al
neobosit
timologie e adevărată. S-ar osebirea între argint şi tini- l zintă primul spectacol de Printre cei care au por­ su, Nicolae Rad, Vasile Pop, tregului ansamhlu.
putea să fie o legendă sau chea. , estradă al amatorilor de­ nit la drum în acel an 1948 Pavel Szabo (taragotist), Preţuit pentru virtuţile
(vioară),
lui Dimitrîe Cant© mir crurile, însăşi existenţa ei es­ şi intolerant în artă. El îşi ( veni. „In pas cu noi“, spec­ se fac deseori referiri la Anghel B.eniamin (dirijorul sale. ansamblul clubului
Dar snobul e şi exclusivist i
o ipoteză. Oricum of sta lu­
Mircea
Olteanu
pe
succes
tacol
de
afişul
te semnificativă. Lo început, îngăduie să dea verdicte es- i căruia apar nume ca Lu­ nume ca Aurica şi Gh. Vas, tarafului), Constantin Stan- sindicatelor — director Io­
Gh.
Alex.
Bratoveanu,
Or-
nel Braia — se găseşte în
„sine nobiiitas" se referea tetice, să facă clasamente 1 cian Radulian (astăzi actor mindeanu. Fi!ip Ambrozie, ciu (dirijor muzică uşoară), faţa unui moment deosebit:
Spre deosebire de croni­ voştri a Moldovenilor, Mun­ fără îndoială la lipsa unor ca la fotbal şi să - i tragă de ^ la Teatrul de estradă din Oliver Spaniol, Mihai Na- Mişu Drîmbăreanu. (dirijo­
cari, prinţul moldovean prin tenilor, Ardelenilor şi a tu­ titluri nobiliare. Ulterior, de-a barbă pe bătrinii maeştri. Da- l Deva), cunoscutul inţprpret ghi, Sever Gţiitu. Gh. Lu­ rul fanfarei), ale dansatorilor aniversarea .existenţei sale
de un sfert de veac.
opera sa nu rămîne omul turor ori unde se află, a Ro­ lungul unui îndelungat pro­ că a decis că trebuie să-i ' de muzică populară Felifi- pan, Liyiu Oros, Margareta Elisabeta Ursu, Gheorghe Dînd curs dorinţei spec­
unei singure cărţi în care mânilor“, iar ca dovadă el ces in timp, cum se întîmplă placă Bach, el e convins că / an Fărcaşiu. iar conducerea Qrădinaru, Lucian Raduli- Munteanu. Sanda Paveliu, tatorilor, a tuturor iubito­
înregistrează date şi fapte, ci aduce limba pe care o vor­ frecvent în evoluţia cuvinte­ e absolut neceşar să-l con- ) muzicală aparţinea profeso­ aţi, Ionel Bordan şi mulţi Eduard Wurm, Elena Dinu- rilor de frumos, adresăm
istoricul care este frămîntat bim şi numele ce-1 purtăm lor, expresia a început să teste pe Chopin. Snobul li- l rului Ion Munteanu. alţii. Le consemnăm pri­ lescu, Gh. Mărgineanu, Ele­ cu acest prilei foştilor şi
de crezul său patriotic pe („precum şi singur numele semnifice, prin extensie, lip­ terar e la curent cu ultima l Urmează apoi spectacole­ mele, deo,arepe datorită lor na Gonia, Lazăr Drăgan, Lia actualilor artişti amatori
care-1 exprimă cu atîta con­ cel de moşie ne arată şi lim­ sa nobleţei spirituale. Şi in­ oră : a a.fţgt de Barges, nu-i / le „Aşa le ştim, aşa le vorbim astăzi de o. tradiţie ; Boldura, Ioan Turdeanu, aplauze la scenă deschisă
vingere în cuvintele: „sufle­ ba cea părintească nebiruit tr-adevăr acesta pare şă fie mai place decit Borges, nu 1 spunem“, „Tinereţea ne e reînvierea tradiţiilor este Lucia Cişmaş, Viorel Cure- şi urarea de noi şi bineme­
tul, odihnă nu poate avea martur ni iaste"). principalul semn distinctiv al mai scrie decit ca Borges şi l dragă", „Concertul tinere­ necesară nu numai dintr-un laru, Elisabeta Betnaric, ritate succese.
pînă nu găseşte adevărul, Comparativ cu cronicarii, snobului : pe el nu-l intere­ neagă toţ ce există pînă la ! ţii", „Magazin muzical". spirit de reconstituire a Ioan Tarţa, Amalia Clen-
carele îl ceartă oricît de de­ el adaugă ideea latinităţii şi sează valoarea in sine a u- Borges. Mai deunăzi l-am ) „Microconccrt“. „La hanul trecutului, ci mai ales pen­ ciu, Maria Geangu şi artis­ C. DROZD
parte şi oricît de trudă i-ar pe aceea a continuităţii popu­ nei opere, ci reflexul pe care auzit pe unul dintre aceştia, ţ tinereţii" ş.a. Totodată, in
fi a-1 nimeri", Acestui crez, laţiei pe teritoriul patriei aceasta il poate arunca asu­ cu simptomele tipice ale su- 1 decursul anilor, diplomele,
marele cărturar moldovean noastre spunînd că : „Vlăsta­ pra propriei sale persoane. ficienţei intelectuale, bătîn- > trofeele, titlurile. încep să
i-a fost credincios pînă la rele Romei de atunce pînă Pe el nu-l interesează valoa­ dg-l îngăduitor pe umăr pe ' se adune. îmbogăţind pal-
moarte şi dacă n-a putut să acum" au fost „nestîrpite şi rea, să zicem, a lui Bacţi, trtarcsul individual şi co­
dea Moldovei strălucirea din ne dezrădăcinate". De ase­ pe care poate nici nu-l în­ Eminescu : pentru el Emines- l lectiv al entuziaştilor ar­
cu e azi depăşit. Avea aerul ţ
vremea lui Ştefan cel Mare menea, găsim prezentă şi aria ţelege şi in sinea lui nici să zică „bietul Eminescu". i tişti. In 1953, un prestigios
fHnd înfrînt ca domn, în geografică a formării popo­ nu-i place, dar pentru că loc UI la întrecerea po ţară
schimb cu pana muiată în rului şi limbii române, căre­ muzica lui Bach e mai difi­ Snobii trebuie lăsaţi să-şi * între formaţiile sindicale:
cerneala sufletului a făcut ia cercetările ulterioare i-au cilă şi nu la îndemîna oricui, exprime opiniile : in felul a- ţ păpuşarii clubului sint pre­
ca numele de român să trea­ adus corecturi faţă de ceea el afişează cu ostentaţie un cesta, fără să-şi dea spamq ^ miaţi în cadrul celei de a ->
că graniţa ţării căreia îi a- ce ştia Dimitrie Cantemir a- mare amor pentru ea. E con­ se autoanulează. Ei nu sint . Il-a ediţii a Festivalului
parţinea. tunci. vins că astfel va primi şi el atît de nocivi, cit amuzanţi, i teatrului de amatori „I.L.
Prin opera şa vastă şi va­ Ideea continuităţii pe- teri­ o aură de nobleţe şi intr-o I Caragiale“ ; în 1964, dansa-
riată suh aspectul conţinutu­ toriul vechii Dacii o găsim anumită măsură are drepta- RADU CIOBANU . tarii Liviu Oros, Eduard
lui, principele moldovean a mărturisită în opera lui Can­ Wurm şi Petre Bodi, cu un
trezit interesul a numeroşi temir, alături de atitudinea -J „joc de bîtă", obţin premiul
cărturari ai timpului pentru pe care o are de a combate I şi titlul de laureaţi pe
Ţările Române şi pentru is­ teoria vidului de populaţie la ţară ; la al Vlll-lea Concurs
toria poporului nostru. nordul Dunării sau a teoriei al echipelor artistice dc a-
Probleme majore, de prim migraţioniste. împotriva a- matori, spectacolul de es­
rang, străbat ca un fir roşu cestor teorii el se ridică in­ tradă ..La hanul tinereţii"
întreaga sa operă, dovedind dignat spunînd : „Această po­ Contra „stricătorilor“ obţine Diploma de onoare a
prin aceasta marea capacita­ veste pentru proaspăta veni­ C.C. al U.T.C., iar în 1971,
te a savantului In lucrarea re a Românilor în Dachia, cu prilejul concursului de­
sa „Hornicul vechimei a nici ia Gropi picţ la Latini, dicat aniversării semicente­
româno-moldo-vlahilor" (1717) nici la alt neam de scriito- narului partidului — „O-
scrisă la cererea Academiei riu, am putut-o găsi i nici de limbă magiu partidului" — dan­
din Berlin, Dimitrie Cante- supt nume de istorie de la satorii clubului obţin ti­
mir dorea să cuprindă isto­ alţii, măgar a se pomeni am tlul de laureaţi pe ţară !
ria tuturor românilor, indi­ auzit“. Mişcarea artistică de a-
ferent de graniţele în care Alături de „Hronicul ve­ Nimeni şi nimic nu ne dă Deva se servesc „subproduse i matori şi-a conturat cu tre­
trebuiau să trăiască şi care chimei a i omâno-moldo-vla- dreptul să atentăm la integri­ cmeştibile" (parcă aud o vo- ! cerea timpului adevăratele
au fosţ impuse de vitregia hilor" D. Cantemir scrie şi tatea şi frumuseţea unui edi­ ce „îngăduitoare", care-mi va ; sensuri, adevărata sa ra­
timpurilor. „Descrierea Moldovei" în ca­ ficiu pentru care au trudit îna­ spune că lipsa unei vocale ; ţiune de a fi. mai pregnant,
■ ' Concepută ca o lucrare re istoricii văd o sursă do­ intaşii noştri, lupţînd cu ar­ nu-j. cine ştie ce lucru mare) ; ; mai cuprinzător, participând
....complex 5T~ el“ urmărea să cumentară unică pentru stu- doare, atunci cind a fost ne­ Oficiul judeţean de turism o- i la o permanentă confrun­
trateze întreaga istorie de'W problemelor economice, voie, împotriva „stricătorilor' feră bilete pentru „tratament j tare cu realitatea în conti­ 1948. A luat fiinţă echipa rto dansuri a Clubului sindicatelor din Deva...
începuturi şi pînă în zilele sociale, naţionale, etnice şi balneoclimaterice" (pe unul j
sale, dar din păcate a rămas morale din acea vreme. A- limbii fomqne. Şi, totuşi, şi in din panourile ce imprejmu- j
neţerminală. ceastă lucrare, dealtfel, şi ce­ vorbirea curentă şi in scris se iese noul magazin, aflat în !
Cercetînd cu asiduitate şi lelalte pe care le-a scris sint săvirşesc încă greşeli flagran­ construcţie, din vecinătatea \
înaltă competenţă peste 150 argumente hotărîtoare în de­ te, peste care trecem cu o
de izvoare, Dimitrie Cante­ finirea profilului spiritual al nepermisă şi nejustificată in­ hotelului „Sarmis") ; la piaţă !
mir alunge la concluzia şti­ marelui savant. Ele formează diferenţă. se vind „roşi"... Şi exemplele i
inţifică a originii latine a tezaurul nemuritor al patri­ Dar cind limba noastră ar putea continua.
poporului român, mai mult otismului său, al dragostei maternă, limba pe care am Un pieton remarca, cu amă- j
chiar, caută să trezească ia sale neţărmurite faţă de ţa­ deprins-o de la părinţi şi Tăciune, că s-ar putea ca eti- j
conaţionali mîndria numelui ră. cqre, veacuri de-a rindul, ne-a chetele cp preţurile legumelor i
ce-i purtau spunînd; ..cu nu­ fost stindard şi spadă este şi fructelor care se vind jn j
me nemurite rui. vestit! Ro- Prof. OVIDIU POPESCU biciuită şi mutilată in public, piaţă să fie scrise de către... ;
mâni sini moşii şi strămoşii Deva nu maj putem rămine nepăsă­ ţărgni- Ca şi cind aceştia n-ar j
tori. trebui să cunoască reguiile e- i
lementare ale gramaticii lim- !
Am fost zilele trecute la
Un document Inedit privitor fa lupta pentru Sarmizegetusa — sanctuar sa­ bii române.
cru al istoriei noastre. Aici, Pun mina in fqc, insă, că :
independenţă a moldovenilor din timpul unde zilnic poposesc zeci şi nici afişul de la Sarfnjzege- I
suie de turişti din ţară şi de tusa, nici panoul din preaj- j
lui Dimitrie Cantemir peste hqtqre, Ia bufetul din ma hotelului „Sarmis" şi nici j
preajma amfiteatrului roman, etichetele care anunţă preţul ;
Cercetătorul român ^ Gheorghe dant al expediţiei turceşti, de­ te întîmpină, violent, un afiş roşiilor din piqţq. nu au fost ;
Bulgăr a descoperit. în Arhivele scrie, ca martor ocular, obiec­ colorat care te invită să con­ scrise de către ţărani.
Naţionale ale Franţei, un docu­ tiv, sobru şi concludent eveni­
ment deosebit de important. în­ mentele din 1711, rolul lui Can­ sumi (ce credeţi !?) plăcintă Alţii sint „stricătorii“ de ;
registrat sub nr. 3068, care evo­ temir în acţiunile curajoase, în­ „ala Sarmizegetusa". De ce, limbă şi pe aceştia trebuie ;
că personalitatea lui Dimitrie treprinse alături de Petru cel oare, ne jenăm să vorbim
Cantemir. Manuscrisul, avînd 16 Mare al Rusiei, pentru elibera­ să-i învăţăm şi să-i determi- ;
pagini mari. a fost redactat chiar rea românilor de sub jugul oto­ româneşte, mai ales că, după năm sq vorbească şi să scrie ;
în timpul desfăşurării luptei de man. Acest document, unic prin cit se vede, nu prea sintem corect româneşte.
la Stănileşti, cu completări ul­ amănuntele pe care le oferă is­
terioare privind înţelegerea din­ toricilor, aduce completări esen­ „campioni“ ai limbilor străi­
tre cele două mari puteri, Rusia ţiale celui mai însemnat capi­ ne !?) ; La o măcelărie din ION MINDRU
şi Turcia, pînă în anul 1712. tol al vieţii principelui moldo­ 1973. Formaţia actuală de dansatori, binecunoscută Iubitorilor folclorului hunedorean.
Autorul anonim, probabil un a- vean de la a cărui naştere se
taşat pe lîngă vizirul coman­ împlinesc 300 de ani.
OSEES
Jankovic, este vorba de surprinderea unui ast­
F i I m fel de proces de impunere a valorilor umane
permanenţe, inalterabile, chiar clacă între indi­
vizi şi majoritatea societăţii se instaurează un
conflict temporar.
„ 0 ii mai lungă Filmul lui Jankovic se remarcă prin două as­
de profundă semnificaţie pe drumul construirii pecte esenţiale. Primul este densitatea de-a
societăţii noastre socialiste multilateral dezvol­ dreptul clasică a construcţiei dramatqrgţce (in­
Editorial© tate, şi valorificînd în studiu rezultatele ana­ Spectacole tr-un cadru temporal foarte jngust este aglo­
lizei socio-economice şi demografice, autorul fi­ decit un an“ merată o mare cantitate de fapte), iar al doi­
lea : remarcabila veridicitate psihologică din e-
xează spiritul umanist şi conţinutul profund de­ Sub genericul „Din inimă îţi cînt, patria
Constantin lonescu : mocratic al modului de viaţă socialist, tendin­ mea", astă-seară în parcul oraşului Haţeg are voluţia personajelor.
Axa de acţiune a peliculei se întindă intre
ţele majore urmate de poporul român, în lu­ loc un spectacol dedicat fruntaşilor din unită­ două conflicte de bază, unul fiind cel stabilit
ţile economice şi instituţiile oraşului. Comportamentul resorturilor psihice umane,
de
Congresul
al
mina
documentelor
adoptate
„Omul, societatea, X-lea al partidului şi Conferinţa Naţională din Fruntaşii în producţie care lucrează la F.ţ.L-, în conţact cu o situaţie limită a fost şi este un între forţele oarbe ale naturii şi locuitorii ora­
şului B.anja Luka, al doilea, relaţia de opoziţie
subiect frecventat in mod predilect de către ar­
1972. fabrica de conserve, S.M.A., şantierul de con­ tişti. Prin mijloacele sale de investigaţie speci­ dintre deţinuţii penitenciarului şi ordinea so­
Sint abordate în volum, pe lingă şi după as­ strucţii, cooperativele meşteşugăreşti „Huţega- fice, cinematograful este deosebit de apt de a cială. Evenimentele dramatice ale cutremurului
na“ şi „Retezatul“, secţia I.T.A., lucrătorii din
socialismul. Bina- pectele teoretice, gdîncile implicaţii ale dezvol­ gara C.F.R. şi de la cooperaţia de consum, cei urmări complexele procese ale mecanismului din 1969, care a pus la grea încercare pe locui­
torii oraşului Banja Luka, au avut, în pofida
tării naţiunii noasţre pe baze materiale pros­
psihologie uman, declanşate de o circumstanţă
pere, pe relaţii de producţie de colaborare şi de la S.G.C.L. sint invitaţii de onoare ai spec­ obiectivă şi excepţiopală, capabile să anihileze tragismului lor, o mar? potenţa revelatoare în
tacolului pe care artiştii Casei de cultură din direcţia resurselor caracterologice pozitive.
sprijin reciproc, autorul evidenţiind rolul in­ Haţeg li-1 dedică în acest sărbătoresc ajun de toate măşţile ale tuturor convertiţilor, scoţînd Atţtudinea deţinuţilor — eliberaţi pe cuvînt
mica stru dustrializării In valorificarea superioară a re­ 23 August. în relief adevărata faţă a qameţiilor. Evident, pentru a ajuta populaţia sinistrată — este sur­
în filmul „O zi mai lungă decit un an", semnat
surselor materiale şi umane.
d" talentatul regizor iugoslav Branimir Tori prinzătoare şi mişcătoare, denotînd un puternic
Capitole separate sint consacrate dinamicii sentiment de solidaritate umană.
structurii sociale, mutaţiilor demografice, forţei Ivirea şi manifestarea plenară a acestui sen­
sociale în de muncă — în relaţionare cu esenţa societăţii Pentru melomani timent sint două momente de intens dramatism
socialiste şi cu revoluţia tehnicp-ştiinţifică con­ închizînd între ele un autentic proces de meta­
temporană, creşterii gradului de educaţie a ® Ştcfania Stere împreună cu orcliestra Con­ morfoză de conduită. Deţinuţii nu numai că îşi
poporului, urbanizării, corelaţiei dintre creşte­ stantin Mi rea oferă un disc cu cîntecele „Cu- respectă cuvîntul dat de a sa întoarce la peni­
rea populaţiei şi schimbarea structurii demo­ culeţ cu pene moi", „Pescăruş, pană argintie", tenciar în ziua si la era fixată, dar în sinea
Problematica volumului „Omul, societatea, grafice ş.a. „Pe sub umbra sălciei" ş.a. lor se anihilează conflictul dintre poziţia anti­
socialismul. Dinamica structurii sociale în Un capitol final abordează prospectiv făuri­ • Melodii de muzică populară din Oaş sint socială şi ordinea socială. Iar noua poziţie pre­
România", recent apărut în Editura Academi­ rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, redate cu tot farmecul caracteristic de Viorel supune, necondiţionat, aşatamentul dezint eresat
ei, semnat de prof. univ. dr. Constantin lones­ Costin împreună cu orchestra George Vancu. faţă de cauza rnnjoNtăţii.
cu este, în primul rînd, una social-politică, pa­ relevînd rolul, în viitor, al personalităţii umane Printre acestea : „Miresucă după tine", „Mărg Pledoaria lui Jankovic pentru valenţele pe­
sionantă prin implicarea destinului omului în pluridimensionale şi însemnătatea contopirii pă drum, drumu nu-i drept", „Horele pă astă rene ale esenţei umane este formulată exce­
idealului social cu destinul uman. lent dip punct de vedere imagistic. Secvenţele
socialism Intr-un al doilea rînd, una de strin­ lume", „Arcule, nu eşti curat", „Mîndru-i jocu
gentă actualitate, cartea acupîndu-se detaliat Studiul valorifică, deci, nu numai concluziile pă la noi". apocaliptice ale rezultatului cutremurului creea­
de transformările cantitative şi calitative pe­ unor analize statistice, socio-politice, ci şi in­ ® Maria Poler cu orchestra Ghiţă Mureşan ză o ambianţă de mare tensiune dramatică. Ve­
vestigaţii previzionale, subliniindu-se pregnant dem, pe rîpdi clădirile distruse de seismele pu­
trecute în structura soeiaiă a societăţii româ­ realizează un disc original intitulat „Cinteee de ternice, oamenii striviţi sub dărîrpături, coojii
neşti sub impulsul relaţiilor de producţie so­ rolul partidului în elaborarea strategiei dezvol­ nuntă de pe Valea Someşului". In prezentarea răniţi. Vedem, apoi. cum actele de eroism iau
tării ţării noastre în deceniile viitoare, valoa­
cialiste. „ lui Tudor Jarda, discul e do fapt o antologie naştere în urma abnegaţiei acelora din sufle­
De aci, pluralitatea aspectelor din care este rea concepţiei marxiste privind interrelaţia dez­ muzicală a străvechiului obicei cu toate ritua­ tul cărora dispare ura faţă de societate, rămi-
privită configuraţia socială a României la în­ voltării materiale şi creşterii conştiinţei. lurile caracteristice momentului şi marcate de nînd doar sentimentul compasiunii, nu a celei
Caracterul ştiinţific al tratării, bogăţia de idei 12 cîntece tradiţionale printre care „Cîntecui
ceputul deceniului al optulea şi posibilitatea a- şi fapte se însoţesc în carte de patosul convin­ miresei", „Miresucă cu cunună", „Strigarea so- jelitoare, pasive, ci acela al activităţii conşti­
precierii volumului ca o „cronică" a societăţii gerii că ea reprezintă, deopotrivă, un îndemn căciţei“ ş.a ente, bărbăteşti.
româneşti contemporane. Personajele filmului sint unităţi psihologice
la deprinderea de a gîndi, de a munci şi de a • In cadrul debuturilor pe disc, cele ale O- e
Dedicată aniversării unui sfert de veac de la distincte, iar evoluţia lor — interpretată d
proclamarea Republicii, prezentul studiu este, trăi intr-un chip nou, de a milita pentru viito­ limpiei Panciu şi Doinei Moroşanu se înşpriq Adem Ce.ivan, Dragpmir Bqjanic — Gicjra,
r intr-un fel, o lucrare de debut în vasta proble­ rul comunist, tradus prin adevăr, libertate şi printre cele de succes cu melodii ca : „Tu m-a; Ljoba Tadic, Pavlo Vujisic, Bora Begoyic şi
frumos. fermecat“, „Iubire", „Luna", „Niciodată nu-i Zaim Muzafprija — este punctul forte al unui
matică a modului ele viaţă din ţara noastră. prea tîrziu". Scena clin filmul „O zi mal lungă decit un an", ce film imposibil de uitat.
Utjljzînd, în cea mai mare măsură, bogăţia Prof. EUGEN BURZA va rula, începînd de luni, la cinematograful „Pa­
de date oferită de recensămîntul din 1966, an Deva tria" din Deva. AL. COVACI