Page 17 - Drumul_socialismului_1973_08

Proletari din toate fàrile, unîfi-vă !
M E S A J U L

adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu celei

de-a 19-a Conferinţe internaţionale Împotriva

bombelor atomice şi cu hidrogen (Gensuikyo)

Am deosebita plăcere ca, a situaţiei internaţionale a- acest prilej hotărîrea Româ­
în numele Consiliului de Stat testă cu putere forţa şi rolul niei socialiste, a poporului
al Republicii Socialiste Ro­ maselor populare în lupta român de a face totul pen­
mânia şi al meu personal, să pentru triumful idealurilor tru a-şi aduce, în continua­
transmit un cordial şi priete­ libertăţii, independenţei na­ re, contribuţia activă la în­
nesc salut, împreună cu cele ţionale, progresului economic făptuirea dezarmării genera­
mai bune urări de succes şi social, păcii şi securităţii le şi, în primul rînd, a ce­
participanţilor la cea de-a internaţionale. lei nucleare, de a milita neo­
19-a Conferinţă internaţiona­ Desigur, existenţa in lume bosit pentru lichidarea foca­
lă împotriva bombelor atomi­ a unor forţe ostile colaboră­ relor şi surselor de încordare
ce şi cu hidrogen — Gensui­ rii şi destinderii, promovării in lume, pentru soluţionarea
ANUL XXV Nr. 5 776 DUMINICĂ 5 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI kyo. devenită tradi­ unor principii noi în relaţi­ tuturor problemelor litigioase
Manifestare
ile dintre state, impune men­
pentru
ţională, Conferinţa dumnea­ ţinerea vigilenţei, intensifica­ pe calea negocierilor, raporturi
unor
construirea
voastră s-a impus ca un va­ rea luptei maselor largi popu­ noi între state.
loros aport la lupta popoare­ lare, a tuturor forţelor anti- Considerăm că sînt de cea
Aniversăm patru ani de la memorabilul forum lor pentru consolidarea inter­ imperialiste, pentru ca ac­ mai mare Importanţă intensi­
des­
tinderii
colaborării
şi
vieţii
naţionale, pentru realizarea tualul curs pozitiv se al trans­ ficarea eforturilor în vederea
internaţionale
să
dezarmării generale. pentru forme într-o realitate trainică întăririi unităţii — atît pe
instaurarea unei păci dura­ şi de lungă durată. plan naţional cît şi interna­
tuturor
al comuniştilor-Congresul al X-lea al P. C. R, bile. Un imperativ principal al ţional — a progresiste forţelor
democratice,
şi
In zilele noastre, pe are­ întregii omeniri îl constituie,
na internaţională au loc pro­ în prezent, realizarea dezar­ antiimperialiste. mobilizarea
maselor
funde mutaţii în direcţia des­ mării generale şi totale, în fermă şi a activă a popoare­
tuturor
populare,
colaborării,
afir­
şi
tinderii
Dimensiuni mării politicii de independen­ re, proces capabil să elibere­ lor în lupta pentru prosperi­
primul rînd a celei nuclea­
tate şi progres social, pentru
ţă
naţională
a
popoarelor,
participării tuturor ţărilor la ze popoarele de povara grea lichidarea cursei înarmărilor
de
cursei
şi
înarmărilor
a
ma­
problemelor
soluţionarea vieţii internaţiona­ primejdiile incalculabile pe şi folosirea integrală a i-
materiale şi
menselor
resurse
jore
ale
noii noastre societăţi răspunderii popoarelor în senalelor de mijloace de dis­ umane ale omenirii în vede­
care le comportă creşterea ar­
conştiinţei
şi
ridicării
le,
propăşirii
rea
fiecărei
na­
in
salvgardarea păcii. în edifi­ trugere pentru masă. Pronunţîn- ţiuni.
măsuri
du-se
practice
carea securităţii şi cooperă­ de dezangajare militară şi Este convingerea noastră
rii. a promovării unor relaţii fermă că lumea în care
Sint, în viaţa poporului Congresul al X-lea al Parti­ subliniat înaltul prestigiu pe noi, democratice între state. dezarmare, Republica Socia­ trăim poate fi transformată
nostru, momente cu profunde dului Comunist Român re­ care l-a cîştigat România în In acest cadru, păstrez con­ listă România militează ac­ într-o lume a păcii, destin­
implicaţii pentru destinul prezintă, în viaţa naţiunii aceşti ani pe toate meridia­ vingerea fermă că rolul opi­ tiv pentru scoaterea în afa­ derii şi cooperării, care să
său. Un asemenea moment noastre socialiste, trecerea la nele globului ca urmare a niei publice, al maselor largi ra legii şi distrugerea tutu­ nu mai cunoască războiul şi
l-a constituit Congresul al construcţia calitativă a socie­ politicii externe clarvăză- populare, al tuturor forţelor ror armelor atomice şi cu
X-lea al Partidului Comu­ tăţii care să pregătească vii­ ţoare şi deosebit de active iubitoare de pace capătă o hidrogen, pentru lichidarea considerăm că stă în puterea
determine
să
nist Român. torul comunist. După cum se desfăşurate de partid şi gu­ deosebită însemnătate, acţiu­ bazelor, militare străine şi popoarelor perspectivă istori­ o
asemenea
Au trecut patru ani de la cunoaşte, congresul a adop­ vern, de către secretarul ge­ nea lor unită asigurînd creş­ retragerea trupelor de pe te­ că.
acest memorabil şi istoric e- tat programul făuririi socie­ neral al partidului, condu­ „încă puţin, şi locomotiva va fi gata de drum“, spune meca­ terea considerabilă a influ­ ritoriul altor state. reduce­
veniment din viaţa partidu­ tăţii socialiste multilateral cătorul statului nostru. nicul de întreţinere, Aurel Felea, împreună cu ceilalţi ortaci din enţei popoarelor asupra des­ rea treptată a efectivelor mi­ Doresc să urez încă o dată
lui şi a naţiunii noastre so­ dezvoltate pe pămîntul Româ­ Judeţul Hunedoara repre­ echipa de revizie a locomotivelor din cadrul sectorului de făşurării evenimentelor inter­ litare naţionale, pentru crea­ participanţilor la lucrările
cialiste. Ani de plină dăruire niei, program pentru înfăptu­ zintă o imagine vie a mari­ transport al E.M. Aninoasa. naţionale. Progresele realiza­ Conferinţei dumneavoastră
în construcţia societăţii noas­ irea căruia partidul şi între­ lor înfăptuiri din anii actu­ te pe calea destinderii în Eu­ rea condiţiilor necesare des­ succes deplin în lupta pentru
tre noi, care ne-au convins gul popor au desfăşurat şi alului cincinal, a efortului ropa consemnate la prima fiinţării blocurilor militare. realizarea acestor nobile nă­
că ţelurile spre care ne că­ desfăşoară o activitate pro­ constant al partidului şi sta­ fază a Conferinţei pentru secu­ Doresc să reînnoiesc şi cu zuinţe ale popoarelor lumii.
lăuzeşte cu fermitate parti­ digioasă. Obiectivele majore tului pentru dezvoltarea in ritate şi cooperare, Acor­
dul sînt realiste, întemeiate ale acestui program sînt per­ ritm accelerat a forţelor de dul privind încetarea războ­
pe analiza aprofundată, ştiinţi­ fecţionarea, pe multiple pla­ producţie şi ridicarea bună­ SUCCESE DE PRESTIGIU iului în Vietnam, Acordul NICOLAE CEAUŞESCU
fică a mersului înainte al u- nuri, a activităţii economice, stării materiale şi spirituale pentru restabilirea păcii şi Preşedintele Consiliului de Stat
manităţii. „Programul dez­ aplicarea pe scară largă a a populaţiei'. Producţia in­ realizării înţelegerii naţiona­
voltării în următorul deceniu ştiinţei conducerii şi organi­ dustrială a judeţului — care le în Laos, întreaga evoluţie al Republicii Socialiste România
al patriei noastre — sublinia zării producţiei şi a muncii, depăşea încă în 1970 cu peste ALE OAMENILOR MUNCII
în Raportul la Congres secre­ dezvoltarea intensivă, multi­
tarul general al partidului, laterală a agriculturii, asigu­ 1 miliard de lei producţia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu rarea unei rate cît mai înal­ întregii ţări din 1948 — ne
— va asigura in mod hotărî- te a acumulării, pregătirea situează pe un loc de frunte HUNEDORENI
tor apropierea României de cadrelor la nivelul exigenţe­ în cadrul economiei naţiona­ I N I Ţ I A T I V E L E
nivelul ţărilor cu o economie lor societăţii noastre şi a e- le la metal, cărbune, cocs,
avansată, atît din punct de voluţiei ei în perspectivă — minereuri, energie electrică Au învins conştiinţa şi res­
vedere al producţiei, produc­ totul fiind subordonat ţelului şi la alte produse de bază. ponsabilitatea comunistă. A- colectivităţilor de muncă —
tivităţii muncii şi venitului suprem al politicii partidului: Progrese însemnate s-au ob­ ceşti oameni şi-au făcut
naţional pe locuitor, cit şi ridicarea bunăstării materia­ ţinut şi în agricultura ju­ doar datoria, contribuind la
din punct de vedere al nive­ le şi spirituale a întregului deţului. Fondul de civilizaţie bunul mers al activităţii de puternică forţă mobilizatoare
lului de trai al populaţiei". popor. al localităţilor judeţului a producţie.
Consemnăm, cu legitimă Anii care au trecut de la crescut cu peste 4 500 de a-
mîndrie patriotică, că sarci­ Congresul al X-lea au mar­ partamente anual, cu zeci 9 800 TONE l ______ ___
de săli de clasă, cu nume­
nile şi obiectivele fundamen­ cat cea mai ascendentă evo­ roase obiective social-cultura-
tale stabilite de Congresul al luţie social-economică din is­ le. LAMINATE PESTE
X-lea se înfăptuiesc cu suc­ toria nouă. „Miracolul ro­ PLAN Locomotiva uteciştilor St
ces. Ritmurile dezvoltării in­ mânesc“, adică ritmurile In anul acesta — cel mai .1k AUGUST > jî
dustriale sînt superioare pre­ foarte susţinute de dezvol­ dens dintre toţi anii care au HUNEDOARA. Angajaţi în
de
Congresul
la
trecut
al
viziunilor : producţia globa­ tare industrială, s-a perma­ X-lea — comuniştii, oamenii marea inţrecere ce se desfă­
lă a crescut în ănii 1971-1973 nentizat, principiul conduce­ şoară în cinstea zilei de 23 Un utilai valoros creat din resurse interne
cu 12 pînă la 14 la sută faţă rii şi muncii colective a fost muncii hunedoreni sînt la August, laminatorii de la linia
de 8,5-9,5 la sută cît au sta­ datorie. Sub conducerea or­ de 650 mm din cadrul uzinei
generalizat in toate sferele ganizaţiei judeţene de partid
bilit Directivele Congresului, de activitate, oamenii muncii ŞI-AU FĂCUT nr. 4 de laminoare a C.S. Hu­
iar în ramurile hotărîtoare îşi exercită tot mai plenar ei înfăptuiesc neabătut — DATORIA nedoara obţin zi de zi suc­ Sînt numai cîţiva ani de — Locomotiva nr. 41, care cătuşi şi atelier reţele elec­
ale economiei sporurile sînt atribuţiile de proprietari ai în întreprinderi, pe şantiere, cese deosebite în muncă. Pî­ cînd oamenii s-au adunat cu a intrat în aceste zile in trice.
şi mai îmbucurătoare. Este mijloacelor de producţie şi pe ogoare, în activitatea cul- LONEA. Era pe la ora 20, nă în prezent ei au realizat emoţie la gura puţului pen­ subteran, a fost executată de Activitatea s-a desfăşurat
deosebit de semnificativ şi tural-educaţ’.onală — sarcini­ peste prevederi 9 800 tone la­ tru a ura „drum bun" pri­ către, utecişti în întregime după orele de program şi în
beneficiari ai produselor, in schimbul III. La mina Lo- minate, productivitatea mun­ mei locomotive de mină con­
faptul că în aceşti ani pro­ şcoala şi ştiinţa românească le majore ce le revin din nea maistrul loan Sevastru cii sporind cu 5,4 la sută. prin muncă patriotică şi din zilele libere. Lăcătuşii au e-
ducţia de cereale a atins ni­ programul edificării societă­ anunţă dispeceratul despre S-au obţinut 506 tone eco­ cepută şi executată la în­ materiale recuperate. xecutat cabina şi şasiul, e-
velul cel mai înalt cunoscut au înregistrat progrese re­ ţii socialiste multilateral dez­ ivirea unui cuib de foc in nomii de metal realizat în ur­ treprinderea minieră Barza, O informaţie laconică dar lectricienii au efectuat revi­
vreodată în ţara noastră. marcabile. Se cade, desigur, voltate. cadrul sectorului III in suito­ ma reducerii pierderilor tehno­ îşi puneau, cu toţii, mari spe­ încărcată de semnificaţii. În­ zia electromotorului, au mo­
ranţe în ea pentru că îi scu­
rul de la abatajul nr. 63. A logice cu 0,4 kg pe tona de tea de o activitate istovi­ cercăm să le pătrundem sen­ dificat legăturile în contro­
fost anunţată conducerea mi­ laminate. La preţul de cost toare : împinsul vagonetelor sul şi iată ce aflăm. Văzînd ler şi au pus la punct insta­
piesele,
nei. Intre timp loan Sevastru, s-au înregistrat economii de pe galerii. Intr-un răstimp materialele, aruncate la aparate­ laţia de lumină, iar strunga­
motorul.
deşeuri,
au
confecţionat
etc.
rii
le
PAGINĂ A ll-A Traian Jacotă împreună cu 345 000 lei. scurt şi-a dovedit tip „Bar­ uteciştii au luat iniţiativa ca A fost o muncă grea, com­
locomotiva
măsurătorul de gaze, Vaslle
Un aport însemnat la aces­
deplin
pe
za“
Elincovici, au acţionat prompt. te realizări şi-au adus munci­ utilitatea furnizînd nume­ o parte din ele să fie valori­ plexă, dar plină de satisfac­
S-a instalat un furtun pentru torii din schimbul A condus roase satisfacţii creatorilor ficate. Aşa s-a născut ideea ţii. Inginerul Mihai Costina,
apă şi s-a început stropirea de Victor I. Popa şi laminato­ construirii unei locomotive conducătorul lucrării, mărtu-
Congresul al X-lea al P.C.R.—eveniment istoric locului respectiv. Specialiştii rii Ion I. Jitaru, Ion Cătănal, săi. Intrarea în subteran a de mină — realizare care să
unui
nou exemplar a ajuns
minerului
dedicată
Zilei
fie
minei au constatat apoi că Constantin Cristea şi Nicolae AL. SANDULESCU
s-a lucrat in conformitate cu Filimon. să nu mai constituie un eve­ şi sărbătorii de la 23 August.
deosebit
ci
niment
ţine
tot
Sarcina şi-au asumat-o orga­
în viaţa partidului şi a poporului exigenţele care se impun în- MUNCA SUSŢINU­ mai mult de domeniul obiş- nizaţiile U.T.C. strungari, lă- (Continuare în pag. a 3-a)
tr-o astfel de situaţie.
Preintîmpinarea extinderii TĂ ÎN ABATAJE nitului. nouă „lansare" care a
O
cuibului de foc şi lichidarea
i liM ÎROICÂ..... mm IflMEA ducţiei la unul dintre impor­ Valea Morii Veche de la I.M. avut loc în aceste zile n-ar II Brigada—şcoală de calificare st
Minerii din cadrul raionului
lui a condus la salvarea pro­
reţinut,
siguranţă,
cu
fi
a-
nimănui dacă n-ar fi
tenţia
tantele sectoare ale minei. A
ritorii, întîmpinînd Ziua mine­
fost evitată întreruperea pro­ Barza obţin zilnic realizări me­ purtat inscripţia : „Locomoti­
cesului de extracţie pe cel rului şi sărbătoarea de la 23 va uteciştilor“. Stoica, secretarul
MULTIMTOIĂ \PATRIEI SOCIALISTE puţin două săptămini şi pier­ August cu fapte deosebite în comitetului U.T.C. pe între­ Prin mobilizarea întregului
Nicolae
derea unei cantităţi de circa
prindere, se simte dator să ne
(Continuare in pag. a 3-a)
15 000 tone cărbune.
lămurească :
colectiv-cărbune peste plan
î n pagino a ili-a Discutam zilele trecute cu le-au obţinut minerii secto­
CAMPANIA AGRICOLĂ DE«VARĂ ing. Dorin de Gheţa, secretarul rului I. Brigada condusă de
partid
comitetului
de Ia
loan Demeter a înregistrat a-
E.M. Paroşeni, despre apor­ vansări lunare de 50 ml In
tul brigăzilor de producţie abatajul frontal. Printre frun­
nual de către membrii coo­ pentru realizarea exemplară a taşii acestei formaţiuni de
sarcinilor de plan şi angaja­
lucru ii amintim pe minerii
lai multă operativitate, organizare peratori. de Pentru aceasta con­ mentelor asumate în cinstea Ion Vintilă, Emanoil Chiciu-
trebuie
conducere
siliul
să se ocupe cu mai mult simţ „Zilei minerului“ şi sărbătorii deanu, Vasile Lungu, loan
naţionale de la 23 August. Petrilă şi [uliu Costea.
de răspundere de a mobiliza De la începutul anului şi pî­ La lucrările de pregătire
şi disciplină la recoltarea păioaselor ! un număr sporit de torţe, nă în prezent la Paroşeni brigada lui fac Andrei Sandor,
care să secere şi să transpor­
s-au scos din adîncuri peste
printre
din
care
parte,
te de urgenţă grîul recoltat prevederile de plan aproape alţii, Gheorghe Tudor, Geza
® Recoltatul griului s-a încheiat la C.A.P. Ban- Minerva Lăcătuş, Aurica IIol- la arii pentru a fi treierat. 10 000 tone de cărbune. Magyari, Nicolae Barbu, loan
dean, Iulia Crişan, Maria Po­ Eforturi susţinute pentru ® Crearea condiţiilor optime de lucru Un rol important la obţi­ Dominteanu, a realizat avan­
potoc şi Brîznic pa, de brigadierul de la cul­ adunarea grabnică a păioase­ nerea acestui succes l-au a- sări lunare de 70-90 m. In
tura mare, Ana Negrilă, pe lor depun şi membrii coope­ vut toţi comuniştii minei, cadrul sectorului II rezultate
@ Deplasarea combinelor spre cooperativele ră­ care l-am văzut pe combină ratori de la C.A.P. Bretea pentru 1971 care la locul lor de muncă, bune a obţinut brigada lui
mase în urmă — o necesitate de prim ordin alături de preşedintele coo­ Mureşeană. Aici s-a strîns în cadrul brigăzilor, şi-au Nicolae Bratu, care a înre­
perativei agricole Iulius Mi­ grîul de pe 56 ha din 153 cî­ dovedit hărnicia şi pricepe­ gistrat numai în luna iulie o
@ Se impune urgentarea secerişului şi transpor­ ca şi de Alexe Mariş, vice­ te sînt însămînţate. „Se lu­ ® Obiectivele din agricultură să fie rea, datorită generalizării depăşire a planului de pro­
tului griului la arii de pe locurile unde nu pot intra preşedintele consiliului popu­ crează foarte greu cu combi­ iniţiativei „Brigada — şcoa­ ducţie cu 7 Ia sută.
lar al comunei, combinele nele" — ne spunea inginerul lă de calificare“. Exploatarea Realizările minerilor de la
combinele funcţionează în tot timpul şef Petru Puia. Acest lucru tratate cu serioiitatea şi raportează încă de pe acum Paroşeni nu se opresc aici.
zilei. Deoarece în unitate sînt îndeplinirea angajamentului Perfecţionînd munca în ca­
La ordinea zilei în agri­ mecanizatorii Gheorghe Sor­ lanuri In care nu se poate N. PANAITESCU anual, brigăzile angajîndu-se drul brigăzilor, prin ridicarea
calificării
fiecăruia,
ca pînă la finele anului să
roadele
cultură, lucrarea care se ea de pe combina „Gloria“ şi intra nicicum cu combinele M. FILCEA necesare extragă peste plan încă 10 000 hărn iciei minereşti vor spori
bucură de cea mai mare a- Ion Nelcga de pe combina la secerat, lucrarea respecti­ tone de cărbune. mereu.
tenţie este desigur recolta­ de tipul C 1. Brigadierul de vă va trebui să se facă ma­ (Continuare in pag. a 3-a) Cele mai bune rezultate D. CORNEL
rea griului şi secarei, depo­ la cultura mare, Traian Fur­
zitarea lor in condiţii cores­ ca, ne-a relatat că cei doi
punzătoare. Multe din coope­ mecanizatori au făcut lucrări
rativele agricole au încheiat de bună calitate. De azi com­ către comitetul comunal prof. Cornel Platon din tate. Acţiunea s-a Înche­ program, pentru joaca şl litant". Acţiunea, la care
cu bine această acţiune. De bina autopropulsată „Gloria" MINERI LA ODIHNA Şl al U.T.C. Cu acest prilej, Lupeni, şi examinator iat cu un program mu­ bucuria celor mici. 40 to­ a participat un numeros
pildă, ieri la C.A.P. Banpo- care a lucrat la Brîznic se TRATAMENT s-a discutat despre reuşi­ prof. Mihai Florea. zical, susţinut de forma­ bogane, hinte, leagăne. Au public, a fost susţinută
toc, mecanizatorii Ion Pesca­ află la C.A.P. Ilia, unde-i a- De Ia începutul anului şl ta lor la examenul de ad­ DE LA ţia „Siderclub“ şi Onea soliştii contribuit, în acelaşi timp, de profesorii Veturia A-
vocali
Mariana
şl
repararea
celorlalte
o-
postol şi Petre Baciu.
la
in
unităţi
diverse
mitere
rii, Liviu Luca, Aurel Oprea jută pe membrii cooperatori pînă la această dată, pes­ şcolare din judeţ, ce i-a Pistori Gottfrlcd. biecte de joacă ale copii­
şi Octavian Savu au strîns din această unitate să sirin­ te 130 de mineri de la îndemnat să-şi îndrepte O NOUĂ ACŢIUNE A lor. In total, valoarea lu­
cu combinele ultimele spice gă griul de pe cele 100 ha E.M. Dîlja In şl-au petrecut paşii spre o anumită pro­ CLUBULUI „FEMINA" crărilor efectuate de ei se VREMEA
staţi­
diferite
concediul
fesie.
de grîu de pe cele 130 ha cîte mai sînt de secerat. Te­ uni balneoclimaterice, la Intilnirea a fost urma­ O NOUA SCOALĂ LA ridică la 50 000 lei.
cîte au fost cultivate. As­ renul unde se află griul coo­ odihnă şi tratament, cu tă de un concurs „Cine Din iniţiativa clubului O ZI PETRILA Pentru 24 ore
primite
tăzi, mecanizatorii amintiţi perativei este destul de umed, bilete sindicatului. prin In comi­ citeşte, cunoaşte“ şi o du- „Femina“, la Hunedoara a
tetul
peri­
pă-amiază sportivă.
mai sus au intrat cu combi­ iar cultura mult îmburuiena- oada următoare, alţi 50 de avut loc un reuşit meda­ Copiii minerilor din Pe- SIMPOZION Vremea va fi călduroa­
„Magda
Isa-
literar
lion
nele în lanurile de grîu ale tă, datorită ploilor care au mineri vor pleca in dife­ LA RADIO, nos“, organizat de comisia trila vor beneficia în noul DIMITRIE CANTEMIR să, dar uşor Instabilă, cu
an şcolar de o nouă şcoa­
cooperativei agricole de pro­ căzut din belşug în ultimele rite staţiuni din ţară : pe de femei de la combinatul lă cu 16 săli de clasă. Lu­ cerul temporar acoperit,
Hcrcula-
Băile
litoral,
la
după-amiaza,
siderurgic,
îndruma­
sub
se
ducţie din Deva, unitate care săptămini. Din acest motiv ne, Băile Fellx, Sovata, „CINE ŞTIE, CIŞTIGĂ" rea comitetului municipal LA crarea „8 Martie“ în car­ La casa de cultură Orăş- mal se ales vor semnala a-
execută
cînd
că­
tierul
de
este . mult rămasă în urmă cu recoltatul se desfăşoară des­ Techirghiol şi altele. Azi, la orele 14,30 la ra­ al femeilor. La reuşita tre şantierul Valea Jiului tie, in cadrul manifestă­ versc locale de ploaie, în­
recoltatul păioaselor. ' Aici, tul de greoi. Mecanizatorii INTiLNIRE CU dio, pe programul II, se manifestării — la care au al T.C. Deva. rilor prilejuite de aniver­ soţite de descărcări elec­
concursul
transmite
va
mai este de secerat grîu de Ion Dimperiu, Ion Joldea, ABSOLVENŢII ŞCOLII „Cine ştie, cîştigă“ cu te­ participat pesle fio de fe­ sarea a 300 de ani de la trice. Vintul va sufla po­
secţia
C.S.H.,
la
de
mei
pe mai bine de 100 ha. Ion Lăchescu şi Roman Dă- ma „Dimitrle Cantemir şi „Vidra“ şi din cartiere — PENTRU CEI MICI naşterea marelui cărturar trivit din sud-vest. Tem­
In ziua de 3 august a.c. au nilă depun eforturi lăudabile La clubul tineretului din începuturile culturii româ­ şi-au dat concursul Vic­ ALTA Dimltrie Cantemir, s-a or­ peraturile minime v'or fi
Concursul
Densuş a avut Ioc o întil-
terminat de recoltat griul de ca să-şi realizeze norma zil­ nire cu proaspeţi absol­ neşti avut moderne“. Casa dc torina clubul Pîrlea, bibliotecară 19 tineri din cadrul E.M. ganizat simpozionul „Dl- cuprinse între 6 şi 10 gra­
la
„Siderurgistul“
şi
a
loc
la
pe cele 37 ha şi cooperatorii nică de lucru. Ajutaţi de venţi ai şcolii generale din cultură a sindicatelor din Adrian Nisipescu, acto: Ia Vulcan, lăcătuşi şi sudori, mitrie Cantemir — viu e- de, Iar maximele între 20
de la C.A.P. Brîznic. La fi­ localitate, organizată de Petroşani. Concurent — teatrul popular din locali- au efectuat, după orele de xemplu de patriotism mi­ şi 24 grade.
nalizarea acestei lucrări un membrii cooperatori Ion To-
aport deosebit şi-au adus ma, Ion Băbuţă, Iosif Popa,