Page 18 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 18
■¡'AWWJÍUMSBOI
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 776 9 DUMINICĂ 5 AUGUST 1973
mm
al X4ea al P.C.R.—eveniment La cumpăna cincinalului
~tr~
• In prima jumătate a actualului cincinal, economia hunedoreană s-a în-
istoric în viaţa partidului şi a poporului scris energic pe coordonatele dezvoltării, Dovadă este creşterea producţiei indus-
acest an faţă de ultimul an al cincinalu-
triale a judeţului cu 1,87 miliarde lei in
m lui precedent. Mai bine de 80 la sută din accst spor a fost obţinut pe seama crcş-
terii productivităţii muncii.
• Fondurile de investiţii alocate judeţului în cei 2 ani şi jumătate ai aces-
mă de 0,55 miliarde lei, mai mult decît
tui cincinal se ridică la impresionanta su
Vi ANI DE LUPTA in funcţiune noua mină Livezeni, Grupul
nr. 4 de 210 MW la Termocentrala Min-
* s-a investit în judeţ în întreg deceniul 1951—1960. Pe această bază au fost puse
i, tla, furnalul nr. 9 şi banda nr. 3 de aglo merare do la C.S. Hunedoara, dezvoltarea
f : secţiei de mase plastice de la I.C. Orăş tie, electrificarea liniei ferate Livezeni —
ţărnmm Mintia, complexul de la Orăştie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor şi multe
mmmë.:: . a alte obiective.
PENTRU EDIFICAREA înainte de termen marchează succese de prestigiu. In cele aproape o mie de zile
Angajarea oamenilor muncii hu nedoreni pentru îndeplinirea cincinalului
•
de întrecere scurse de Ia începutul cinci naiului, colectivele hunedorene au reali-
i ; zat suplimentar o producţie industrială în valoare de 085 milioane lei, concretizată
f ><> în depăşirea planului cu 370 milioane k Wh energie electrică, 100 000 tone fontă,
100 000 tone oţel, 58 000 tone laminate, 31 5 000 tone mase plastice, 5 600 mc chercs-
tea, 22 500 mc prefabricate din beton şi alte produse.
*
• Ridicarea eficienţei activităţii ec onomlce se exprimă prin sporirea produc-
tivităţii muncii cu 6 850 lei pe salariat peste plan, obţinerea a aproape 200 mili-
oane lei beneficii suplimentare şi depăşi rea planului de export cu 34 milioane lei
valută.
o Ocupînd locuri de frunte în mar ea întrecere pentru accelerarea progresu-
lui economic al patriei, numeroase colec tive muncitoreşti din judeţ au primit din
mm li I A PATRIEI SOCIALISTE partea conducerii partidului şi statului în alte distincţii. C.S. Hunedoara a fost de-
}'■' î . ■ ■, corat de două ori consecutiv cu „Ordinul Muncii" clasa I, I.C.S. Hunedoara cu
p' : „Ordinul Muncii" clasa I şi a Il-a, I.P.B. Bîrcea şi I.M. Barza cu „Ordinul Mun-
cii" clasa a Il-a, F.I.L. Orăştie cu „Ordi nul Muncii“ clasa a IlI-a. Alte colective
SSkSÎ^V w- V au primit titlul de fruntaşe şi evidenţiate pe ramură în întrecerea socialistă.
$$$!•»
„Partidul reprezlntâ nucleul in jurul căruia gravitează Întreaga societate
şl de la care radiază energia şi lumina ce pun in mişcare şi asigură funcţiona Coordonate ale dezvoltării economice si sociale a judeţului
rea întregului angrenaj al orinduirii socialiste. La rindul său, partidul se regene
rează continuu sub impulsul puternicelor fascicole de energie şi lumină ce se
indreaptâ continuu spre el din rindul naţiunii noastre socialiste. Putem spune că
partidul comunist îndeplineşte rolul de centru vital al întregului nostru sistem
social*. Modernizarea şi dezvoltarea bazei
Definind, obiectivele şi sarcinile de bază ale dezvol
NICOLAE CEAUŞESCU
tării wonomiei româneşti în etapa actuală, Congresul al
X-lea al P.C.R. a aşezat, în prim planul programului său,
continuarea în ritm susţinut a industrializării ţării, creş tehnico-materialea agriculturii
Partidul—centrul vital al pe acest temei, ridicarea României în rîndul ţărilor cu
terea aportului industriei la crearea venitului naţional şi,
înalt nivel de dezvoltare. Punînd în faţa clasei muncitoa
re, a întregului popor acest program de rapidă dezvoltare Făurirea unei economii mo al căror număr se ridică a- mecanizare — ne relata in
a economiei naţionale, Congresul al X-lea şi Conferinţa derne — sarcină stabilită de cum la 40, iar numărul se terlocutorul — sînt dotate cu
întregii noastre activităţi Naţională ale partidului au orientat resursele şi energiile Congresul al X-lea al parti mănătorilor de mare randa tractoare de putere mai ma
naţiunii
ale
creatoare
măreţelor
sarcini
spre
îndeplinirea
re — U-650 şi U-651 — a-
pentru
ment — S.P.C.-6 — a ajuns
etapă
actuala
dului
ale actualului cincinal.
impune
modernizarea
lor moderne de lucru.
şi
cîte erau în 1970. Parcul de
Judeţul Hunedoara îşi conectează cu generozitate po — dezvoltarea şi bazei tehnico- în acest an la 85, faţă de 45 daptate mai bine tehnologii
înţelept clnmaci al destine In activitatea desfăşurată cadrul adunărilor noastre de tenţialul în acest vast proces de intensificare a industria materiale a agriculturii. In combine s-a modernizat şi înzestrarea agriculturii cu
lor noastre, de care ne legăm pentru înfăptuirea liniei şi partid. Aş remarca combati lizării. O puternică infuzie de investiţii continuă să aii- actualul cincinal, şi în per el. Au intrat în dotare com noi tipuri de maşini şi trac
cele mai bune năzuinţe şi hotărîrilor partidului am pus vitatea oamenilor, simţul lor spectivă, se prevăd impor binele C-12 „Gloria“, care pe toare, extinderea chimizării
sentimente, cele mai scumpe accent deosebit pe orientarea de responsabilitate faţă de a- tante creşteri calitative ale lîngă recoltarea păioaselor şi irigaţiilor se oglindesc în
împliniri, recunoscut ca forţă organelor şi organizaţiilor de baterile personale sau ale al mecanizării agriculturii. pot fi utilizate — fiind echi producţiile tot mai bune ob
politică conducătoare a naţi partid spre problemele majo tora. Ritmul susţinut al An de an se dezvoltă şi se pate cu agregate speciale — ţinute de unităţile agricole
unii — Partidul Comunist re unde trebuia intervenit, Perfecţionarea conducerii modernizează baza tehnico- la recoltarea din lan a se socialiste din judeţ. Şi în a-
Român îşi afirmă tot mai acţionat, urmărind îndeaproa vieţii sociale duce tot mai materială a agriculturii şi din minţelor de ierburi, a trifo- cest an multe unităţi au de
mult rolul de centru vital al pe modul de aplicare în via mult la o împletire a activi judeţul nostru. Inginerul şef lienelor, porumbului şi altor păşit producţiile planificate
întregului nostru sistem so ţă a măsurilor stabilite. tăţii partidului, statului şi a industrializării al Trustului S.M.A., tovară culturi. Au apărut maşini noi, cu 500 şi chiar 1000 kg orz
cial. Fără îndoială că înfăptui celorlalte organisme sociale. şul Alexandru Jurj, cu care cum sînt frezele pentru lu şi grîu la hectar. De fapt,
Arătînd căile pe care par rea liniei şi hotărîrilor parti Constituirea unor organisme am avut o convorbire pe a- crări în Iegumicultură şi po începînd cu primul an al ac
pentru
cincinal,
producţiile
ceastă temă, ne relata că lu
micultură,
maşinile
tualului
tidul trebuie să le urmeze dului este asigurată prin e- cu caracter dublu, statuarea împrăştiat gunoi de grajd, planificate la cultura cerea
pentru a-şi întări continuu xercitarea unui control siste principiului rotaţiei cadrelor menteze economia hunedoreană, conferindu-i forţă şi di crările de pregătire a solu cele de stropit şi prăfuit, lelor. cartofi, legume ş.a. au
rolul său conducător, Con matic de către organizaţiile atestă viabilitatea acestei namism, un grad mereu mai înalt de modernizare şi efici lui şi însămînţare a culturi fost sistematic depăşite. A-
gresul al X-lea a definit ca de partid in toate sectoarele. forme de conducere, in care enţă. Din anul Congresului al X-lea şi pînă în acest an lor se fac In întregime me presele de balotat paie, ma
roadele
primă funcţie — in exerci Aceasta este, de fapt, una rolul diriguitor 11 are parti hotărîtor al cincinalului actual, in judeţ s-au materializat canizat, iar lucrările de re şinile de adunat fin, greblele ceste realizări sînt lucrători
şi
hărniciei
muncii
tarea acestui rol — existenţa din căile importante de creş dul. investiţii în valoare de aproape 11 miliarde lei. Din aces coltare a păioaselor în pro mecanice oblice, combinele
unei politici generale juste, tere a rolului conducător al — Mă număr printre cel te uriaşe fonduri s-au construit şi pus în funcţiune, nume porţie de 98 la sută, ex de recoltat furaje C.R.F.-2, 1, lor de pe ogoare care depun
pentru
înfăp
toate
eforturile
elaborate pe baza aplicării partidului în etapa pe care o 52 de secretari ai comitetelor roase întreprinderi, secţii şi alte capacităţi productive prin cepţie făcînd terenurile în cositorile mecanice moder
creatoare a legităţilor genera parcurgem. Noi avem o expe comunale de partid din ju tre care: minele Bărbăteni şi Livezeni, Termocentrala pantă. Au intrat în dotarea ne şi multe altele. Parcul de tuirea sarcinilor stabilite de
le ale învăţăturii marxist- rienţă bună în această direc deţ care, în ultima perioadă, Mintia, întreprinderea de prefabricate din beton de la Bîr secţiilor da mecanizare se tractoare va fi în acest an Congresul al X-lea şi Confe
leniniste la condiţiile concre ţie. Preocupaţi de a da di cumulează şi funcţia de pri cea, un furnal şi o bandă de aglomerare de mare capaci mănători pentru seminţe mici complet înnoit. Secţiile de rinţa Naţională privind dez
te ale fiecărei etape de dez mensiuni calitative noi exer mar. De fapt — ne spune to tate, precum şi noi obiective la oţelăriile şi laminoarele şi lucru în pantă — S.U.P.-21, voltarea agriculturii.
voltare. Realitatea noastră e- citării unui control sistema varăşul Teodor Vasiu, prima de la Hunedoara, secţii de mase plastice şi materiale de
conomico-socială şi culturală tic, riguros, am format trei rul comunei Ilia — eu am de construcţii la Orăştie, Bîrcea şi Simeria.
' atestă excepţionala capacita -colective, .complexe, perma ţinut aceste. funcţii şi în pri Orientarea investiţiilor spre construcţia de obiective
te a partidului de a înfăp nente ale Comitetului jude mul an cînd s-a experimen moderne, conform hotărîrilor Congresului al X-lea al
tui o asemenea conducere. ţean de partid. Două dintre tat împletirea muncii de partidului, a dat un puternic impuls dezvoltării industriei Profunde mutatii in invătămintul românesc
Am fost şi sîntem cu toţii, în acestea exercită, controlul a- partid cu cea de stat. Pe lin judeţului al cărei potenţial a sporit rapid. In acest an,
ultimii ani, martorii şi părta supra activităţii comitetelor gă faptul că cuprindem mai comparativ cu 1969, valoarea producţiei industriale este
şii activi ai elaborării şi a- comunale de partid, iar al bine problemele, că le cu
plicării unei game largi de treilea la nivelul celor muni noaştem mai bine, că lucrăm mai mare cu 4,6 miliarde lei. Aceasta înseamnă că în ulti
măsuri in toate comparti cipale şi orăşeneşti. mai direct cu oamenii, îndru mii 4 ani ritmul mediu de creştere a producţiei industri Deschizător al noii etape a unităţi preşcolare cu peste produs mutaţii calitative în
mentele esenţiale ale con Atragerea unui număr mai măm, coordonăm şi contro ale a fost de aproape 1,2 miliarde lei pe an. edificării societăţii socialiste 11 000 copii de vîrstă preşco structura şi conţinutul proce
strucţiei socialiste — vizînd mare de oameni din produc lăm întreaga activitate eco- Mutaţii de o semnificaţie deosebită au intervenit pe multilateral dezvoltate, Con lară, 484 şcoli generale care sului instructiv-educativ în
dezvoltarea bazei tehnico-ma- ţia materială in organele de nomico-socială- a comunei, planul calitativ al activităţii industriale. Concomitent cu gresul al X-lea a conferit în- cuprind întregul tineret de sensul creşterii eficienţei a-
teriale, perfecţionarea orga partid, apropierea acestora de simţim tot mai mult cum sporirea numărului de salariaţi cu peste 6 200, producti văţămîntului de toate gradele vîrstă şcolară, 27 licee din cestuia, a instrucţiei şi edu
nizării societăţii, adincirea viaţă, instituţionalizarea con creşte prestigiul şi cum se vitatea muncii a crescut dinamic. Astăzi, fiecare salariat noi perspective dezvoltării şi tre care 10 de specialitate cu caţiei elevilor.
democraţiei, ridicarea nivelu ducerii colective în activita întăreşte rolul organizaţiei din industria judeţului nostru realizează o producţie mai perfecţionării, într-o concep peste 10 000 de elevi, 12 şcoli In cele peste 350 ateliere
lui de bunăstare al poporu tea economică şi statală sînt comunale de partid. mare cu peste 55 000 lei faţă de 1969. In acelaşi timp, s-a ţie unitară, în concordanţă profesionale, tehnice şi de şcolare organizate în şcolile
lui — activitate al cărei su dovezi concludente ale preo Recunoaşterea rolului con accentuat procesul de asimilare a noi produse, ridicarea cu cerinţele actuale şi de maiştri, care pregătesc anual generale şi licee, elevii des
flet inspirator şi organizator cupării partidului de a pro ducător al partidului a deve parametrilor calitativi, reducerea consumurilor specifice şi perspectivă. Este începutul peste 5 000 de muncitori ca făşoară o activitate producti
este partidul comunist. mova consecvent principiul nit o idee adine înrădăcinată creşterea rentabilităţii. profundelor mutaţii de struc lificaţi. vă cu profunde valenţe edu
muncii şi conducerii colec în conştiinţa oamenilor. Acti Traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea tură şi conţinut menite să cative.
— Existenţa unor organi vitatea politico-ideologică va Pentru învăţămîntul pre
zaţii puternice, în toate com tive. determina un salt pe tărîmul al P.C.R. privind dezvoltarea şi modernizarea în ritm sus asigure unitatea organică în şcolar se amenajează spaţii Anul şcolar a fost încheiat
partimentele societăţii, prin — Este aceasta o formă cunoaşterii, al ridicării con ţinut a industriei româneşti are în judeţul nostru valen tre şcoală, ştiinţă şi viaţa pentru cuprinderea în noul •cu un procent de promovabi-
intermediul cărora partidul de conducere unitară a tutu ştiinţei. In acest program, în ţe de remarcabilă valoare. Acestea se vor amplifica şi mai productivă. an şcolar a unui număr de iitate de aproape 90 la sută ;
să desfăşoare o intensă mun ror sectoarelor care se asi văţămîntului îi revine sarci mult în următorii ani prin munca eroică a colectivelor Bilanţul drumului parcurs peste 1 800 copii de vîrstă unele şcoli ca cele din Hune
că politică, organizatorică, de gură prin înfăptuirea consec na de căpetenie în formarea muncitoreşti din judeţul nostru, prin angajarea lor fermă este rodnic şi plin de satis preşcolară prin extinderea u- doara, Deva, Petroşani, Ha
conducere şi control, care să ventă a principiului centra omului de mîine. la bătălia pentru îndeplinirea cincinalului înainte de ter facţii în toate compartimen nităţilor existente şi prin în ţeg, Brad şi din alte locali
asigure unirea eforturilor oa lismului democratic — una — Pentru colectivul nostru men. tele activităţii şcolilor hune fiinţarea a încă 30 grădiniţe. tăţi, bucurîndu-se de apreci
menilor muncii în înfăptui din laturile prin care parti — relevă profesorul universi ZEVEDEI ŞTEF dorene. Reţeaua şcolară a Odată cu dezvoltarea dina erea părinţilor, a elevilor ca
rea programului partidului, dul îşi afirmă rolul său poli tar emerit dr. ing. Aron Po directorul Direcţiei judeţene de statistică fost dezvoltată şi diversifica urmare a rezultatelor obţinu
reprezintă o cerinţă legică în tic, conducător. Eu fac parte pa, rectorul Institutului de mică a reţelei şcolare, a ba te la examenele de admitere
exercitarea şi întărirea rolu din comitetul oamenilor mun mine Petroşani — a constitu tă cuprinzînd în prezent 203 zei didactice de predare, s-au în şcolile profesionale, în li
lui conducător al partidului cii din întreprindere, din con it o sarcină permanentă tra cee sau în învăţămîntul supe
nostru, asupra căreia Con siliul de control muncitoresc ducerea în viaţă a programu rior.
gresul al X-lea, Conferinţa — ne spune Eroul Muncii So lui partidului privind îmbu Sînt una dintre sutele de nei zile de muncă a mea. Măsurile stabilite priviiŢ...
Naţională, plenarele ce i-au cialiste, maistrul Constantin nătăţirea continuă a procesu femei salariate la fabrica Preţul dăruirii se întoarce Şi copilul avea ia cămin dezvoltarea şi perfecţionarea
urmat au pus un accent deo Diaconescu, de la secţia pro lui instructiv-educativ, lega „Vidra“, una dintre milioa învăţămîntului preşcolar, li
sebit. Modul în care organi ducţii industriale a I.C.S. Hu rea strînsă între pregătirea nele de femei din România masă, îngrijire, educaţie. A- ceal,' generalizarea acestuia,
cum, cînd copilul e la şcoa
zaţia judeţeană de partid nedoara. Participarea noas teoretică şi partea aplicativă. pentru care cei patru ani lă, grija de a-î cumpăra în prima sa treaptă începînd
răspunde acestei importante tră, care lucrăm direct în Atît {n cadrul facultăţilor cît trecuţi de la Congresul al înzecit a noi cu anul şcolar 1974/1975, a
cerinţe — arată tovarăşul producţie, la luarea deciziilor, şi al colectivelor de catedră X-lea al partidului nostru manuale a fost, de aseme învăţămîntului profesional —
Mircca Lucaciu, şeful secţiei la controlul muncii e un fapt am trecut la reaşezarea pro înseamnă posibilitatea de a tră de la an la an. Ca be ceea că ea a devenit mai nea, preluată de stat. tehnic şi superior, îmbunătă
'Din
organizatorice a Comitetului deosebit de important pen cesului de învăţămînt în lu spune cu toată siguranţa : neficiar al muncii m-am pu productivă. Şi astfel, faţă cestea, toate adevărurile a- ţirea predării limbilor străi
al
cetăţean
fiecare
judeţgan de partid — e dove tru mersul înainte al societă mina integrării acestuia cu preţul muncii noastre, al tut convinge cum toate pre de numai cîţiva ani în ur ţării vede, cred, cum pe ca ne, a muncii de perfecţiona
dit de însuşi numărul însem ţii. cercetarea şi producţia. Ac dăruirii în profesiunea a- vederile documentelor de mă, cîştigul meu s-a dublat. re continuă a personalului di-
nat al acelora care fac parte — De competenţa fiecărei centul se pune pe formarea leasă se întoarce înzecit la partid privitoare la nivelul Sînt mama unui copil de lea salariului sau pe aceea dactio cît şi alte măsuri cu
din cel mai înaintat detaşa organizaţii depinde tăria ia studenţi a gîndirii nova noi, ca să trăim mai bine, de viaţă al oamenilor, ca un a cărui grijă pentru creşte a unor substanţiale servi prinse în Hotărîrea Plenarei
ment al clasei noastre munci- partidului nostru — e de pă toare, pentru a putea rezolva mai demni. rezultat direct al muncii lor re şi educare am fost scuti cii sooiale gratuite, preţul C.C. al P.C.R. din 18-19 iunie
toare. Organizaţia noastră rere muncitorul Iftimie A- cu originalitate şi competen Am intrat în fabrică în rodnice şi creatoare, se îm tă pe timpul celor 8 ore de muncii noastre se întoarce 1973 vor da învăţămîntului
judeţeană numără în rîndu- dam, secretarul organizaţiei ţa necesară problemele puse 1954, abia calificată în şcoa plinesc pas cu pas sau chiar muncă, aşa cum sînt scuti înzecit la noi : cum se îm românesc noi dimensiuni ca
rile ei peste 75 500 de mem de bază de la curăţătoria tur de producţie. la profesională. Au trecut se depăşesc. Am beneficiat plineşte punct cu punct, an litative, noi posibilităţi de
te acum la fabrica „Vidra"
bri de partid. De la Congre nătoriei nr. 1 a I.V. Călan. In ...înţelept cîrmaci al desti mulţi ani de atunci. Din de toate măsurile luate de peste 85 la sută din femei de an, cuvînUil partidului a-şi adapta conţinutul, for
ridicare
de
necontenită
a
sul al X-lea şi pînă în pre organizaţia noastră, fiecărui nelor noastre, Partidul Co 1968 sînt brigadieră. In si Ia Congresul al X-lea în le mame. Pentru grija a- nivelului nostru de viaţă. mele şi metodele cerinţelor
zent, organizaţia judeţeană comunist i-au fost repartizate munist Român este centrul tuaţia omului care are o coace pentru creşterea nive ceasta pe care statul şi-a a- economiei, ştiinţei şi culturii.
şi-a întărit rîndurile cu pes sarcini concrete. Ei sînt che vital al întregului nostru sis răspundere în producţia de lului salariilor noastre, am sumat-o faţă de copilul meu PARASCHIVA GOLEA
te 11 000 de oameni ai mun maţi să informeze în faţa tem social, condiţia esenţială bunuri materiale am văzut beneficiat de creşterea va nu plăteam pe timp de o brigadieră la Fabrica „Vidra" Prof. Emerit
cii, dintre cei mai merituoşi. biroului de felul în care se a mersului nostru înainte. cum sporeşte munca noas- lorii muncii mele prin a- lună nici măcar preţul u- CORNEL STOICA
In judeţul nostru activează achită de sarcinile încredin din Orăştie inspector general al
peste 2 000 de organizaţii de ţate. La întărirea rolului con LUCIA LICIU Inspectoratului şcolar judeţean
bază ; practic nu există uni ducător al organizaţiei de ba
ză un loc important îl are
tate economlco-socială In ca
critica şi autocritica, dome
re să nu funcţioneze o orga niu în care am făcut paşi în
nizaţie a partidului nostru. semnaţi, mai cu seamă în Participăm plenar ia Peltică fermă de pace şi colaborare
I inutil FAMILIE conducerea societăţii lea Anii care au trecut de la Congresul al X- diplomatice cu 112 state.
consemnează
o
creştere
ai
partidului
O activitate rodnică a desfăşurat în a-
interesului
care
se
mani
considerabilă
a
Procesul de lărgire şi a- de înflorire multilaterală a combinat sînt prezenţi în festă in întreaga lume pentru ţara noastră. ceşti ani ţara noastră şi în direcţia consoli
dării destinderii, înţelegerii şi colaborării în
MIiltl Htl S0MIIST1 dîncire a democratismului, României socialiste, dato conducere economico-socia- România a participat aotiv la viaţa inter tre popoarele continentului european.
Acest
interes
este
rezultanta
că
faptului
locale
organele
toate
de
muncitorilor
răm
ridicarea
de ridicare a poporului, a
La întâlnirea pregătitoare şi la prima fază
clasei muncitoare la rolul la cel mai înalt rang social lă. Eu, spre exemplu, fac naţională, la toate evenimentele importan a Conferinţei general europene, delegaţia
Mă bucur că fac parte dintr-un colectiv de muncă de frunte în conducerea conducerii înţelepte a Parti parte din comitetul oame te care au avut loc în lume, a militat cu română, îndeplinind mandatul încredinţat de
fruntaş, care contribuie la creşterea prestigiului industriei societăţii româneşti consti dului Comunist Român, a to nilor muncii din combinat. fermitate pentru o politică de colaborare conducerea de partid şi de stat, a expus cu
hunedorene, şi din mărea familie a României socialiste — tuie una din trăsăturile varăşului Nicolae Ceauşescu Am participat la Conferin între toate statele, pentru o pace trainică. claritate concepţia şi poziţia României socia
aşa cum o numeşte, cu multă căldură, secretarul general fundamentale care caracte — comunistul înflăcărat ca ţa Naţională a partidului, Pe baza orientărilor stabilite de con liste în domeniul securităţii europene, adu-
al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi că rizează istorica etapă pe ca re militează neobosit pen la Conferinţa pe ţară a ca gres, în centrul politicii externe a Româ cînd o nouă şi substanţială contribuţie con
am posibilitatea să particip la edificarea sa multilaterală, re o parcurgem de la me tru aplicarea creatoare a drelor de conducere din in niei a stat intensificarea, pe multiple pla structivă la crearea condiţiilor ca această
la înflorirea vieţii în patria noastră. Acum, cînd se împli morabilul forum al comu marxism-leninismului, pen dustrie şi construcţii, pre nuri, a relaţiilor de prietenie cu toate ţă conferinţă să-şi atingă scopul.
nesc 4 ani de la Congresul al X-lea al partidului, îmi dau niştilor români din august tru perfecţionarea continuă cum şi în alte foruri de rile socialiste. O deosebită importanţă în ex Politica externă a României se bucură as
şi mai bine seama că numai prin forţa şi investiţia de in 1969. In toţi aceşti ani a a întregii noastre societăţi. conducere. In toate aceste tinderea, adîncirea, şi diversificarea acestor tăzi de cea mai largă apreciere pe plan
teligenţă a oamenilor muncii — români, maghiari, ger- - avut loc o puternică pro Mă gîndesc că tot ce s-a locuri am avut posibilita relaţii au avut-o intîlnirile şi schimburile mondial. Consecvenţa afirmării principiilor
mani şi de alte naţionalităţi — au putut fi înfăptuite Ţiă- movare a muncitorilor în întreprins în cei 4 ani care tea să-mi exprim deschis de vederi la cel mai înalt nivel şi, în mod sale de bază, care corespund în cei mai înalt
reţele sarcini trasate pentru continua înflorire a naţiunii activitatea de conducere, au trecut de la istoricul punctul de vedere, să particip special, acelea ale tovarăşului Nicolae grad cerinţelor epocii noastre, activitatea in
noastre socialiste şi ridicarea patriei noastre pe noi culmi astfel că în prezent putem Congres al X-lea în dome la luarea deciziilor asupra Ceauşescu cu conducătorii de partid şi de tensă desfăşurată de partidul şi statul nos
de civilizaţie şi prosperitate. spune cu toată tăria că în niul adîncirii democraţiei celor mai importante pro stat ai ţărilor socialiste. Ultimii ani au mar tru pentru crearea unui climat de stimă,
Ca secretar, de peste 10 ani, al organizaţiei de partid ţara noastră clasa munci muncitoreşti este urmarea bleme ale dezvoltării. De cat o puternică dezvoltare a relaţiilor de respect şi încredere reciprocă în relaţiile
din schimbul III îmi dau seama de angajarea hotărîtă a toare deţine eu adevărat realismului şi clarviziunii, aceea vreau sâ subliniez colaborare multilaterală cu toate ţările care interstatale, pentru afirmarea în diferitele
întregului colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni de a spiritului profund ştiinţi că astăzi în ţara noastră au păşit pe calea dezvoltării lor indepen organisme internaţionale şi în orice ocazie
a obţine în actuala etapă rezultate şi mai bune 'i muncă, rolul de clasă conducătoa fic în conducerea societăţii muncitorul deţine plenar, dente. Un moment de excepţională însem a intereselor ţărilor mici şi mijlocii, a ega
pentru realizarea sarcinii majore pe care ne-a trasat-o re a societăţii. noastre promovat de partid. efectiv şi cu adevărat ro nătate în dezvoltarea relaţiilor cu aceste lităţii între toate statele lumii şi a necesi
state îl constituie vizita efectuată de tova
partidul — cincinalul înainte de termen. Aceasta va con Noi, ce’ care participăm La fel ca toate colectivele răşul Nicolae Ceauşescu, în anul trecut, în tăţii eliminării oricăror discriminări din via
duce şi mai mult la înflorirea naţiunii noastre socialiste, direct ta făurirea bunurilor muncitoreşti, noi, siderur- lul de frunte în conduce opt ţări africane. ţa internaţională au un larg răsunet, au
la instaurarea tot mai deplină a eticii şi echităţii în toate materiale ale ţării şi lup giştii, participăm efectiv la rea societăţii. condus la prestigiul unanim pe care l-a
domeniile vieţii. actul conducerii. Cei mai Ţara noastră dezvoltă relaţii cu toate ţă cîştigat politica externă a României.
ŞTEFAN BiRO tăm pentru traducerea în ANDREI PETRESCU rile lumii, fără deosebire de orînduire so IONEL CODREANU
şef echipă lăcă tuşi — I.V. Căian viaţă a politicii partidului înaintaţi muncitori din cocsar la C.S. Hunedoara cială. In prezent România întreţine relaţii şef de catedră la Cabinetul judeţean de partid
—