Page 19 - Drumul_socialismului_1973_08

saaBBaBBBBiMKaa
DRUMUL SOGALISMULUI © Nr. 5 776 © DUMINICĂ 5 AUGUST 1973

44 de ani de la marea grevă a muncitorilor mineri de la lupeni
Nimic nu defineşte mal e-
xact pe tînăr, în climatul etic
at acestor vremuri, decît ca­
pacitatea de a-şi găsi un rost, 6august 1929—zimemorabilă io isto­
de a nu-şl irosi viaţa în za­
dar.
...La atelierul mecanic din
cadrul Termocentralei Mintia,
în anul 1972, indicele de încăr­ ria mişcării muncitoreşti din România
care a maşinilor-unelte era de j .»
56 la sută. La începutul Iul
august 1973 acest indice a a- Crîncena exploatare a ma­ întreaga muncitorime se gă­ cului tras în muncitori au
juns la 83 la sută, fiind în seşte într-o stare de enerva­ fost omorîţi 13 inşi, iar 76
continuă creştere. Cine sînt selor muncitoare din timpul
autorii acestui rezultat ? crizei economice de supra­ re, ceea ce cauzează desele răniţi. Astăzi sînt mai mulţi
In urmă cu doi-trel ani, ti­ producţie din perioada 1929— întruniri şi manifestări...". morţi, pentru că zilnic au
neri ca Trandafir Călean, An­ 1933 a constituit baza obiec­ Nereeunoscîndu-li-se contrac­ murit dintre cei răniţi cîte
drei Molnar, Cornelia Bonea, tivă a atitudinii revoluţiona­ tul colectiv de către instan­ 2-3... Acum e linişte şi mun­
Petru Popa, Iosif Gherman şi re a acestora, atitudine ma­ ţele judecătoreşti, cărora citorii au început lucrul in
0 obligaţie de mare actualitate sare vizează viitor»! alţii au absolvit liceul teore- nifestată de cele mai multe s-au adresat, minerii pornesc ziua de 12 august... Munci­
Dintr-un singur „foc", şan­ ori prin acţiuni deschise, la acţiuni hotărîte pentru a torii nu au dorit moartea ci
tierul T.C.M.M. Petroşani a îndreptate împotriva exploa­ sili direcţiunea minelor să
înregisrat în luna iulie, la lu­ tatorilor. Exprimînd tocmai le recunoască dreptul la au vrut o pîine mai bună.
Aici sînt directori care pri­
Crearea condiţiilor dernizare de la Preparaţia Şcoala această poziţie hotărîtâ de muncă în condiţiile contrac­ mesc 2-3 milioane pe an nu­
crările de dezvoltare şi mo­
tului colect.v încheiat. Astfel,
luptă a maselor largi de oa­
tantieme.
afară
In
mai
de
Lupeni, o nerealizare de plan
minerii
hotărăsc
declare
in valoare de 700 000 lei. meni ai muncii raportul Co­ grevă genera ă. In să ziua de leafa lor care este de 4 000-
:
acţiune
Or fi ei constructorii vino­ mitetului Central de Congresul 5 august minerii grevişti o- 5 000 pe lună. Un muncitor
pregătit
pentru
are 300-400 lei şi are cîte
vaţi de acest zdravăn recul
de lucru pentru al lucrărilor de construcţii- atelierului Central a! muncitorilor şi cupă uzina electrică pentru a 4-6 copii. Ar fi foarte bine
micilor funcţionari C.F.R. a-
orice
activitate
întrerupe
în
să li să mărească puţin sala­
montaj de la obiectivul amin­
tit, mai ales că n-au asigu­ răta : „Muncitorii, ţăranii şi mine. Noaptea sînt aduse la riul",
companii
de
două
Lupeni
rat forţa de muncă necesară. funcţionarii n-au vrut şi nu Luptele de la Lupeni au
Sarcinile majore care re­ asupra asigurării la termen tanţi Ia urgentarea elaboră­ Dandanaua cea mai mare vor să fie victime în folosul grăniceri şi jandarmi de la avut un puternic ecou în
vin unităţilor beneficiare a studiilor tehnico-economi- rii proiectelor şi predarea pleacă însă de la beneficiar, salvării situaţiei privilegiate Deva, în acelaşi timp sosind ţară, cît şi pe plan internaţio­
pentru realizarea la termen ce la sectorul de încălzire al acestora în timp util şantie­ respectiv de la Centrala căr- a clasei stăpînitoare. în fo­ la faţa locului prefectul şi nal, opinia publică de pre­
a noilor obieotive se conju­ blumingului „1300", noul la­ relor de construcţii. tic. Clipa alegerii unui drum losul salvării sistemului de procurorul judeţului. In di­ tutindeni condamnînd cu as­
gă în aceste zile cu obliga­ minor de sîrmă şi electro- Rezolvări operative tre­ sigur în viaţă nu a fost u- exploatare şi asuprire“. mineaţa de 6 august, prefec­ prime sîngerosul masacru.
ţii de mare importanţă pri­ filtrele oţelăriei Martin nr. buie găsite şi la amplasa­ şoară. „Am absolvit liceul Ridicîodu-se consecvent în tul cere muncitorilor să pă­ Chiar dacă a fost înăbuşi­
vind pregătirea optimă a in­ 2 de la Hunedoara, bateria mente. Cele 16 lucrări încă „Decebal“ din Deva în anul apărarea intereselor vitale răsească curtea uzinei, dar, tă, aşa cum am văzut, marea
vestiţiilor anului viitor. Pe nr. 2 de cocs brichete Că­ neasigurate cu amplasamen­ Cum e beneficiarul, 1971 — ne spune strungarul ale oamenilor muncii, împo­ potrivit unui raport al pos­ grevă din august 1929 de la
Andrei Molnar — şi apoi am
baza măsurilor stabilite de lan, noua unitate de pre­ te la C.C. Petroşani, I.E.C. lucrat ca merceolog la o în­ triva aruncării greutăţilor tului de jandarmi din Lupeni, Lupeni a avut o mare sem­
Comitetul Executiv al C.C. lucrare a maselor plastice Deva şl Consiliul popular treprindere. Funcţionar. Nu crizei pe spatele maselor ex­ „muncitorii nu au vroit, vo- nificaţie politică. Ea a de­
al P.C.R., toţi beneficiarii Orăştie, locuinţele de la judeţean pot crea serioase asa-i si ritmul eram niciodată satisfăcut de ploatate, Partidul Comunist ciferînd că nu o părăsesc“. monstrat încă o dată înaltul
din judeţul nostru au dato­ Hunedoara, Petroşani şi Lu- impedimente în atacarea lu­ munca mea. Acum e altceva. Român a iniţiat şi condus în A urmat masacrul dezlănţuit spirit revoluţionar, combati­
ria să acţioneze cu fermita­ peni, spitalul Petroşani, Ia crărilor de construcţii, în Ceea ce fac se vede clar, şi perioada 1929—1933 puterni­ împotriva muncitorilor gre­
sentimentul
am
util
că
te şi răspundere pentru a unele alimentări cu apă, buna desfăşurare a acesto­ societăţii“. In aceeaşi sînt termeni ce lupte revoluţionare împo­ vişti şi au început arestările vitatea clasei muncitoare,
asigura în cel mai scurt spaţii comerciale etc. Şti­ ra. bunelui Petroşani. Toate ne­ s-au exprimat toţi tinerii cu triva putredului regim bur- celor bănuiţi ca instigatori hotărîrea ei de a se împotrivi
timp condiţiile necesare des­ ut fiind că de asigurarea la Dacă procentul de 97 la cazurile, toate restanţele în care am stat îndelung de vor­ ghezo-moşieresc. la grevă. Dar cu toate mal­ ofensivei capitaliste. Organi­
făşurării intensive şi conti­ timp a STE-urilor depind sută cît reprezintă valoarea finalizarea investiţiilor, cen­ bă. Unii au dat examene la Repetatelor cereri ale mi­ tratările la care au fost su­ zată şi condusă de Partidul
nue a lucrărilor la investi­ nemijlocit elaborarea docu­ contractelor încheiate cu trala le pasează în răspun­ facultate, alţii au căutat locuri nerilor de a fi recunoscut puşi, minerii reuşesc să se Comunist Român, greva de
ţiile anului 1974, de care es­ mentaţiilor de execuţie şi şantierele pentru lucrările derea... T.C.M.M. Uită să de muncă prin birouri, dar pî- contractul colectiv încheiat menţină în grevă pînă la 9 la Lupeni a reprezentat o
s-au
te legată nemijlocit finali­ mai ales contractarea şi li­ de construcţii-montaj se precizeze insă că ritmul nă la urmă calificare intîlnit la între ei şi societatea Luoeni, august pagină de glorie din înde­
de
cursurile
de
la
zarea înainte de termen a vrarea la termen a utilaje­ prezintă mai bun ca în alţi slab la unele obiective se termocentrala, între timp lu- Direcţia minelor le răspunde Iată ce se relatează într-un lungata luptă revoluţionară a
cincinalului. lor, precum şi demararea la ani, contractarea utilajelor datoreşte tocmai C.C.P. Cum crînd ca muncitori necalifi- prlntr-un refuz categoric. A- raport al Marelui Stat Ma­ clasei noastre muncitoare.
Aceste cerinţe se impun timp a lucrărilor de con- rămîne încă o problemă a- şi în ce fel ? lată exemplul cati. „Aceşti tineri, declara cest lucru a provocat nemul­ jor, nr. 107, referitor la a- Sîngele vărsat de mineri In
cu atît mai mult cu cît pro­ strucţii-montaj, se impune cută. Soluţionarea ei impu­ preparaţiei. maistrul principal Alex. Raţiu, ţumiri în rînduriie muncito­ ceastă bătălie de clasă : „Gre­ acel fierbinte august con­
gramul de investiţii în ju­ ca beneficiarii obiectivelor ne ca beneficiarii să aco­ Deşi trebuia să asigure s-au încadrat foarte bine în rimii. Referitor la frămîntă- viştii au cerut direcţiei să stituie un simbol al luptei
deţ continuă cu amploarea amintite să intervină ener­ pere cu contracte întregul pentru montaj utilajul teh­ şcoala atelierului. De unde rile minerilor, în urma a- semneze contractul şi vor pentru dreptate şi libertate
deosebită, specifică actualu­ gic la proiectanţi şi forurile necesar de maşini, utilaje, nologic conform graficului, înainte lucram sub plan, a- cestui refuz. Siguranţa din părăsi uzina fără nici o pa­ a celor mulţi.
crnn s-a redus timpul de ma­
lui cincinal. Un număr de de aprobare şi avizare, ast­ instalaţii şi aparatură pen­ centrala nu s-a îngrijit să-i noperă pe bucată-plesă şl pla­ Lupeni anunţa îngrijorată fo­ gubă. Direcţia n-a vrut să
.33 noi obiective urmează a fel ca toate obiectivele să tru noile obiective, să in­ dea constructorului filtrele, nul atelierului se depăşeşte cu rurile superioare: „Aproape stea de vorbă... In urma fo­ Prof. ION FRĂŢILĂ
fi atacate şi finalizate, ce­ aibă în cel mai scurt timp tervină la întreprinderile şi benzile şi pompele necesare. 12 la sută“.
ea ce reprezintă un mare studiile tehnico-economice. centralele furnizoare pentru Nu s-a îngrijit nici de asigu­ La secţia vecină, „Reparaţii
volum de lucrări, care re­ In acelaşi mod trebuie respectarea termenelor de rarea confecţiilor metalice, electrice", lucrează 15 bobina­
toare, care, Ia fel, sini absol­
clamă condiţii normale de acţionat şi în ce priveşte livrare, în concordanţă cu care nu se fac peste lume, vente de liceu. Maistrul Gheor-
execuţie. documentaţiile de execuţie. graficele de montaj. ci doar la doi paşi de sediul ghe Nicolae avea doar cuvin­
Privită din acest unghi, Faptul că, în prezent, Problematica pregătirii op­ C.C.P., adică la I.U.M. Pe­ te de laudă despre hărnicia,
situaţia actuală nu este de volumul ’'mportant de*' lu­ time a investiţiilor anului troşani. Şi, peste toate aces­ disciplina şi perseverenţa fos­
natură să satisfacă. La ora crări de construcţii-montaj viitor trebuie să se situeze te necazuri, institutul de cer­ telor liceene Maria Elias, E-
Viorica
actuală, numai 9 obiective planificat pe anul viitor nu în prim planul preocupări­ cetări şi proiectări al centra­ lena Sarvarl, etc., cărora Furdui,
Maria
sa­
Seleşan
au studiile tehnico-economi- este acoperit decît 29 la su­ lor tuturor beneficiarilor din lei îl derutează pe construc­ lopeta le conferă marea no­
ce aprobate, restul aflîn- judeţ, care au datoria să ac­ tor modificînd de la o zî la bleţe muncitorească. Ascultînd
du-se în diversele stadii ale tă cu documentaţii obligă ţioneze în această direcţie alta soluţiile constructive. aprecierile maiştrilor, ale Iul
elaborării, avizării şi apro­ pe beneficiari — C.S. Hu­ cu energia, fermitatea şi D. Petrindeanu, secretarul co­
Mai e de mirare că la in­
bării. Cu deosebire la C.S. nedoara, I.V. Călan, C.C. responsabilitatea cerute de vestiţia de la Preparaţia Lu­ mitetului U.T.C., despre tinerii
mai sus consemnaţi, ne Imagi­
Hunedoara, I.V. Călan, conducerea partidului nos­ peni ritmul se prezintă atît nam prin contrast citeva „tris­
I.E.C. Deva, I.C. Orăştie şi Petroşani, „Vîscoza" Lu- tru, pentru îndeplinirea cin­ te figuri“, şl ei absolvenţi de
Consiliul popular judeţean peni, I.P.L. Deva şi alţii — cinalului înainte de termen de slab? E'pe măsura „aju­ liceu, care, în baruri şi cafe­
planează serioase îndoieli să-i determine pe proisc- şi în domeniul investiţiilor. torului" dat de beneficiar. nele, lasă timpul să treacă pe
lingă ei...
Tinerii întîlniţl la Termocen­
trala Mintia — şi ca ei există
mulţi — sînt convinşi că nu
se poate trece prin viaţă fără
a
lăsa
şl
miinilor
amprenta
Obiectivele din agricultură si fie tratate gîndirli lor asupra timpului iS«? • 9/ i e v.«»
Nimeni nu mai ştie cîte pe care-1 trăiesc într-adevăr ;
programări şi reprogramări la cea mal înaltă tensiune 1 ^ ■ - ' i • ' , * !
s-au făcut pentru punerea în
funcţiune a bateriei nr. 2 de C. DROZD Aspect de la modernul motel „Gambrinus“ Petroşani.
cocs brichete de la I.V. Că­ eu seriozitatea şi răspunderea necesare Foto: VIRGIL ONOIU
lan, pentru că din trimestrul V.
IV anul trecut au fost atît
Viitoarele complexe meca­ grămădiţi în jurul barăcii, — Toate materialele ne­
de multe că li s-a pierdut ur­ nice de la Cirneşti şi Baia cei 6 muncitori prezenţi la cesare sînt asigurate, dar
ma. Cert este că, la înce­ de Criş menite' să asigure lucru se întreţin amical în stau în depozitele şantiere­ Noul, ca domeniu concret
putul lunii trecute, conduce­ repararea a 75 tractoare şi discuţii. lor din Brad şi Haţeg. de activitate In etapa ac­
rea I.C.S.H. a stabilit un ul­ alte utilaje agricole de care întrebăm de şeful de e- Forţa de muncă repartizată I N I Ţ I A 1 ¡ y E L E tuală de dezvoltare, con­
tim şi ferm termen de pre­ dispune Trustul S.M.A. De­ chipă. ia aceste puncte de lucru o stituie o atracţie deosebită
dare : 20 iulie. va nu se ridică decît la cir­ — A plecat, dar nu ştim considerăm suficientă pen­ pentru un număr tot mai
„In sfirşit — şi-a zis bene- ca 2,6 milioane lei. Compa­ unde. tru finalizarea la termen a mare de muncitori, ingineri
rată ou volumul de construc­ — Dar maistrul ? obiectivelor. Dar starea de colectivităţilor de muncă— şi tehnicieni din unităţile e-
ţii-montaj al executantului — Avem pe tovarăşul indisciplină care există pe conomice hunedorene. Ac­
— Trustul de construcţii Dumitru Gătej, subinginer, aceste şantiere este necores- ţiunea materială concretă,
I concepfie greşită Deva — această cifră repre­ dar este la blocul care se punzătoare. Şi aseară (vi­ abnegantă, desfăşurată zi
zintă destul de puţin. Nu
de zi şi slujită in acelaşi
în
centrul
neri, 3 august) am convo­
co­
construieşte
însă şi pentru beneficiar munei. cat pc subinglncrul Dumi­ puternică forţă mo „tempo“ de o gindire per­
tenace,
declan­
vederea
severentă,
care,
reparării
După ce aflăm „durerile"
despre respectarea utilajelor in agricole, are ne­ muncitorilor: n-avem che­ tru Gătej şi pc şeful de e- şează rezultate de produc­
Cioalcă
şi,
chipă
Ghrorghe
voie strictă de noile spaţii. restea, n-avem fîşiile să le analizînd situaţia, i-am tras ţie remarcabile, bazate pe
Termenele de finalizare a montăm, nu ne spune ni­ aspru la răspundere. Cert soluţii simple şi de mare
termenelor de acestor obiective sînt destul meni ce avem de făcut, îl este că nu pentru prima eficienţă pe care le nu­
de apropiate. Complexul căutăm pe maistru. II gă­ oară se constată lipsă de A fi sau. a nu fi... mim, in mod obişnuit, ino­
S.M.A. Baia cie Criş trebuie sim într-adevăr la bloc, interes din partea acestora vaţii, raţionalizări, invenţii.
punere in pus în funcţiune la sfîrşi- perpelindu-se la soare pe şi sper că măsurile de ri­ promotor al noului la Fa­
Am intilnil un astfel de
iar
cel
lui
tul
noiembrie,
un morman de pămînt.
goare nu vor întîrzla.
de la Cirneşti la finele a- — Ştiţi unde-i şeful de Ne dăm seama cam cu Punct de lucra model“ brica de stilpi hidraulici
funcţiune nului. se desfăşoară însă echipă ? cîtă greutate a putut să ne Vulcan, unitate tinără şi
Cum
prestigioasă
a
industriei
— Nu.
confirme
Şerbu
tovarăşul
munca la aceste obiective ? aspectele de pc şantierele Nu întîmplător stăm de te o oră, pînă atunci mă voi Aşadar, . Locul de muncă hunedorene. Este vorba de
— De ce nu luaţi măsuri
«¿jeitiu ■iiassgusz.'Kzag»: clara Cu vădită nemulţumire, pentru aducerea pe şantier de care răspunde. Iată de vorbă cu tovarăşul Tudor consulta, şi vă voi da relaţii­ model“, căutăm noi să în­ muncitorul specialist Ale­
inginerul Antoniu Iuga, di­ ce „sărim" de la subiect Balaş, secretarul comitetului le necesare. ţelegem. a căpătat probabil xandru Ganea, care a rea­
ficiorul. Poate de data asta rectorul Trustului S.M.A. a materialelor necesare şi de partid al şantierului ...Venim peste o oră. Şi noi amplificări. Foarte bine ! lizat de la începutul anu­
constructorul o să-şi ţină cu- Deva, şi Ioan Popa, diri­ de ce nu supravegheaţi şi-l întrebăm : T.C.M.M. Petroşani, despre intr-adevăr, pe o coală de In folosul şantierului, al oa­ lui 1973 nu mai puţin de
vîntul”. Dar a venit scaden­ gintele de şantier, ne ex­ munca oamenilor din sub­ — Restanţele înregistrate efectul iniţiativelor muncito­ hlrtie ni se prezintă sinte­ menilor ! 7 inovaţii.
ţa şi, odată cu ea, dezilu­ plică : ordine ? Nu vedeţi în ce vor fi recuperate ? Cînd reşti, despre strădania co­ tic... iniţiativele : Realitatea, dincolo de
ziile. Nici vorbă de punere — La complexul de la hal se prezintă locurile de vor intra în funcţiune com­ mitetului de partid de a ge­ ® Lotul Lupeni — „Nici „punctele" fixate de tovară­
în funcţiune. „Reprogramăm muncă ? plexele ? neraliza la fiecare loc de un rebut la cheresteaua ră- şul Balaş, este aceea pe ca­
de
lucrările
predarea — a zis din nou Cirneşti prevăzute a se con­ — Păi... — In cel mult două-trei muncă aceste iniţiative. Şi şinoasă". promotori echipele re... bilanţul pe 7 luni o pre­
strucţii
e-
conducerea I.C.S.H. Doar Şi cu acest răspuns am săptămîni situaţia se va asta pentru că realitatea re­ de dulgheri conduse de Ioan zintă. O rămînere în urmă Inovatorul,
pentru citeva zile". xecuta in primele 7 luni rămas. schimba. Ne dăm seama de Traistă, Oprea Stanciu şi Lu­
sînt realizate doar în pro­ flectă, de fapt, o nesincro- la construcţii-montaj echiva­
Şi-n tot timpul ăsta, în loc cent de 37 la sută. Deşi au Beneficiarul care şi-a o- importanţa acestor obiecti­ nizare între efortul depus in dovic Mate, care s-au anga­ lentă cu peste 5,2 milioane inovaţia şi
să se angajeze serios ia trea­ fost atacate toate lucrări­ norat atribuţiile încă de a- ve pentru agricultura jude­ construcţia noilor obiective jat să folosească cofrajele lei.
bă, şantierul nr. 3 al I.C.S.H. le, ritmul de lucru este a- nul trecut avea, aşadar, ţului şi; deşi cuprinşi de şi efectul scontat pentru fi­ peste ciclul normat. Ne vine greu să ne măr­
a tot aninat executarea lu­ nevoios. Sa munceşte slab, dreptate. Iată de ce din a- numeroase alte lucrări, nele primelor 7 luni ale a- @ „Folosirea mai deplină ginim la... dosare şi investi­ eficienfa ei
crărilor la racordurile de gaz numai cu o echipă de mun­ ceastă postură tovarăşul in­ Vom recurge la concentra­ nului. a agregatelor locale : bolo­ găm la faţa locului. Fără a
şi electrice, la montarea u- citori necalificaţi, 3 zidari giner Vasile Siminie, direc­ rea forţelor pentru realiza­ — Aşadar, care sint şi cum vani de rîu, balast, piatră insista asupra tărăgănelii cu
nor tronsoane, la benzile şi doi dulgheri care, nesu- torul S.M.A. Baia de Criş, rea la termen şi chiar în acţionează iniţiativele mun­ concasată, nisip". care cele două blocuri din
transportoare şi aşa mai de­ pravegheaţi. fac cam ce îşi exprimă nedumerirea : avans a acestor obiective. citoreşti pe şantierele obiec­ © „Confecţionarea Ia locul Ghelar — ne care trebuia să — Ce consideraţi că tre­
parte. Şi, bineînţeles, din vor pe şantier. La Baia de — Nu văd de ce nu se Sperînd că din aspectele tivelor miniere ? de muncă a confecţiilor me­ ie construiască şantierul buie să stea pe primul plan
nou nu şi-a respectat anga­ Criş unele lucrări n-au fost depune nici un interes semnalate, conducerile trus­ — Iniţiative ? Avem, ştiu talice“ — care are efect nu­ T.C.M.M. — au fost date în in activitatea de căutare a
jamentul. atacate, iar cele cu termen pentru aceste lucrări. Au tului şi ale şantierelor că avem. Aş dori însă o oră mai pe primele 6 luni o eco­ folosinţă, revenim ia ceea noului ?
Strîns de timp cu uşa, de predare la 1 iulie s-au fost cazuri cînd au fost Brad şi Haţeg au reţinut de repaus, ca să consult do­ nomie de 238 tone metal“. ce de fapt s-a petrecut şi se — Fiecare om care po­
constructorul a mai venit cu executat doar parţial. Avem masaţi peste 20 de oameni esenţialul, ne afiliem anga­ sarele să vedem cum stăm. @ „Punerea (în viitorul petrece la acest lot vitregit sedă o pregătire profesio­
o reprogramare : prima de­ deci toate motivele să fim dar, nesupravegheaţi, n-au jamentului luat. Dar ce fa­ — Chiar nu cunoaşteţi ni­ apropiat — n.n.) în funcţiune de supraveghere al şantieru­ nală corespunzătoare poate
cadă din august. îngrijoraţi că treburile bat făcut prea mare treabă. cem pe viitor pentru ca o- mic despre iniţiativa mais­ a unui dispozitiv de descăr­ lui : actul slabei ordini şi fi şi inovator, cu condiţia
Sigur ? Cine să mai creadă pasul pe loc. Am stat de vorbă cu to­ biectivele din agricultură trului Ioan Săninoiu, de a care Ia depozitul central disciplinei. Cu puţin timp în să citească şi să studieze,
intr-un asemenea mod de Situaţiei — expusă cu so­ varăşul Teodor Şerbu, di­ să nu mai fie privite şi înfiinţa locuri de muncă Vulcan, în vederea reducerii urmă şeful echipei de zidari, adică să-l frăminte necon­
programare şi reprogramare brietate de interlocutori — rectorul adjunct al T. C. tratate ea... a şaptea roată model ? forţei de muncă şi a timpu­ Marin Ivan, încins la băutiu tenit ce îmbunătăţiri poa­
a punerilor în funcţiune? Poale îi căutăm concreteţe la fa­ Deva, care răspunde, de la căruţă ? — Dacă asta se întîmplă lui de descărcare a vagoane­ râ cu ortacii săi, reclamă că te aduce producţiei.
doar conducerea I.C.S.H. ţa locului. Ne deplasăm a- fapt, de cele două com­ la noi pe şantier, veniţi pes­ lor". şoferul de pe TV n-a vrut — Spuneţi-ne citeva din
şadar la Baia de Criş. în­ plexe S.M.A. ILIE CGJOCARU să-i „ridice" de pe şantier într-o inovaţiile realizate. in a-
sîmbătă. S-a urcat pe un bul­ cest an şi eficienţa lor e-
dozer şi a spart baraca şe­ conomică.
fului de lot care, cică, era — Am creat un robind
Recoltarea păioaselor Succese de prestigiu In utilaj valoros creai vinovatul. Simplu ca cum bună- de înaltă presiune, de a-
dealtfel
ca
ziua,
a
ceeaşi rezistenţă şi calitate
(Urmare din pag. 1} re au căzut, nu este prea procedat şi la falsificarea ca­ ca cele existente, dar mai
încadrare
de
în
tegoriilor
mulţumitoare. (Urmare din pag. 1) de bază ale C.S. Hunedoara ieflin cu 270 lei. De aici,
Suprafeţe cu grîu înburuie- cu energie electrică şi ter­ cărţile de muncă — ţinute raportat ’a producţia noas­
nate au desigur şi alte coo­ din resurse interne de fapt la biroul personal de tră, izvorăsc numeroase e-
tovarăşul Tudor Balaş.
pentru
întreprin­
concmii
i-am constatat şi noi. Aproa­ perative agricole. Pentru ca muncă. Numai pe luna in curs mică, pentru desfăşurarea în Oare toate aceste manifes­ dere. De asemenea, la dis­
sarcinile de plan la zi au fost
mod corespunzător a proce­
pe la fiecare 10-15 metri de acţiunea de recoltare să nu depăşite cu 7 la sută, în con­ tări se pot numi iniţiative?! tribuitorul cadrelor păşi-
mers, combinele cu care lu­ se mai întîrzie va trebui ca diţiile în care randamentele sului de producţie, harnicul toare, proiectantul prevă­
crează mecanizatorii Visalon grîul din terenurile umede şi în subteran au sporit cu 0,30 colectiv al secţiei centrale e- (Urmare din pag. 1) susţine unul dintre martorii Găsim de cuviinţă să rea­ zuse o cantitate de metal
Popovici. Cornel Ungur, A- îmburuienate să se secere cu kilograme pe post. lectrice şi recuperări asigură la probele tehnologice, „este mintim comitetului de partid de 43 kg. Studiind proble­
chim CArmăzan se înfundă coasele. Timpul avansat nu In palmaresul întrecerii au permanent continuitatea in cea mai bună locomotivă de că pe şantier există o iniţia­
mai suportă nici o amînare. riseşte că, chiar dacă la un acest tip de la mina Barza" : tivă de valoare, cea a mais­ ma am găsit o soluţie, de
de buruieni. La remedierea In sprijinul cooperativelor înscris importante depăşiri e- funcţionare a instalaţiilor de trului Ioan Săninoiu, care a reducere a greutăţii fiecă­
defectelor ce se ivesc dau o agricole de producţie care chipele conduse de Constan­ cazane şi turbogeneratoare. moment dat i-ar fi trecut poate înlocui munca a 10-15 declarat la locurile sale de rui distribuitor ru 26 kg,
mină de ajutor şi cooperato­ sînt rămase în urmă cu re­ tin Baciu, Mie Ţăranu, Mihai In acest mod a reuşit ca pe cuiva prin cap să abandone­ oameni, as’gurînd totodată, muncă puncte de lucru mo­ ceea ce înseamnă o econo­
rii Roman Muntean, Ana Hui coltatul păioaselor au sosit Negoci şi Emanoil Sturza. A- prima jumătate a anului să ze lucrarea, tinerii şi-au fă­ un transport mult mai rapid del. Efectul ? Fiecare munci­ mie importantă de metal.
Dionisie, Emilia Ardelean, din judeţul Tulcea 15 combi­ plicind cu consecvenţă iniţic- obţină peste plan circa 6 cut un titlu de mîndrie şi pe orizontală. tor din subordinea sa este Totodată, am adus unele
Ana Hui Petrişor, Maria Căr- ne autopropulsate de tipul tiva „Nici un vagonet de mi­ milioane kWh energie elec­ onoare din execuţia acestui Cum ora şi firesc, ea a fost un model în ce priveşte gos­ îmbunătăţiri şi in privinţa
unui
încredinţată
utecist:
măzan, Lucreţia Popa, Ver- „Gloria“. Cu acestea, cu cele nereu rebutat“ minerii de aici trică şi 18 100 gigacalorii utilaj. mecanicul Ionel Nistor de la podărirea materialului şi în funcţionării produsului,
ghelia Stănilă, Cătălina Căi- din dotarea secţiilor de me­ au îmbunătăţit calitatea mi­ energie termică. Totodată, Locomotiva constituie acum raionul Valea Morii Veche, ceea ce priveşte disciplina. prin efectuarea unor mo­
nanţ şi alţi oameni care sînt canizare ale judeţului, cu nereului trimis la uzina de s-au înregistrat economii la o realitate. înainte de a fi împreună cu inginerul Nico- N-ar fi oare necesară gene­ dificări.
prezenţi în cîmp la recoltat. braţele de către membrii preparare. De asemenea, o a- preţul de cost de peste 2 mi­ fost introdusă în subteran, iae Oprea, şeful raionului, el ralizarea acesteia ? Debara­ Ne-am despărţit de co­
„Poate că nu era rău dacă cooperatori se aşteaptă ca în tenţie deosebită se acordă in lioane lei — rezultat ce de­ tinerii Ioan Dobra, Ioan s-a angajat s-o manipuleze sarea de ui ele atribuţii strict munistul Alexandru Ganea
-
grîul din acest lan — ne spu­ cel mult 4-5 zile acţiunea de continuare economiei de ma­ Sandu, Petru Trifescu, Gheor- cu grijă, s-o întreţină în cele funcţionăreşti ar permite co­ cu certitudinea că neastim-
nea unul dintre cooperatori recoltare să se încheie in toa­ teriale. rivă direct din încadrarea în ghe Pleşa, Tiberiu Pirva, Ilie mai bune condiţiuni şi s-o mitetului de partid al şantie­ părul cercetării, ■pasiunea
— se secera manual". Desigur te unităţile agricole. 2 MILIOANE LEI consumurile specifice la com­ Barabaş — însoţiţi de maiştrii utilizeze la capacitatea ma­ rului T.C.M.M. Petroşani cu­ pentru nou ce-l caracteri­
era mult mai bine dacă pă- Pentru finalizarea lucrării bustibil convenţional, cît şi Ioan Chiţa şi Nicolae Berin- ximă pentru a se extrage o noaşterea mai deplină a no­ zează va declanşa şi alte
ioascle respective se strîn- respective este nevoie acum ECONOMII LA din utilizarea la maximum a dei şi de inginerul Mihai cantitate cît mai mare de ţiunii de adevărată iniţiativă îmbunătăţiri ale procesului
geau prin tăiere cu coasele. mai mult ca oricînd de or­ PREŢUL DE COST combustibililor locali — ga­ Costina — stăteau mereu în minereu în cinstea celor do­ şi luarea măsurilor de extin­ de producţie, alte succese
Nu sc irosea timpul de lu­ ganizare, operativitate, disci- preajma ei, înconjurînd-o cu uă sărbători care se apropie : dere la toate formaţiile de ale constructorilor de stilpi
cru al mecanizatorilor. Şi ollnă şi responsabilitate, din HUNEDOARA. Acţionind zul de furnal şi gazul de o nedisimulată admiraţie. Ziua minerului şi împlinirea lucru. hidraulic’.
aşa producţia de grîu în lanul ,>artea tuturor factorilor răs­ pentru alimentarea secţiilor cocs. Tot mai multe sectoare o a 29 de ani de la eliberarea M. LiVEZEANU
respectiv, datorită ploilor ca- punzători. solicitau pentru că, după cum patriei. C. ILIESCU