Page 2 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 772 @ MIERCURI 1 AUGUST 1973

Metode, acţiuni, cerinţe din practica muncii de partid
Deficientele in exploatare trebuie

înlăturate prin măsuri eficace, aplicate

consecvent la toate locurile de muncă

Pe zi ce trece în activita­ partid şi de stat au vorbit conduceri de unităţi indus­
tea organelor şi organizaţiilor celor prezenţi despre princi­ triale sau agricole, organiza­
de partid se statornicesc di­ palele coordonate ale politi­ ţii de masă solicită filme a- La Exploatarea minieră A- foarte greoi din cauza defec­ pune măsuri urgente, care să
ferite forme şi metode ale cii interne şi externe ale decvate în sprijinul rezolvă­ nkiaasa s-a desfăşurat recent ţiunilor care se ivesc la di­ asigure o podire corespunză­
muncii politico-educative, ca­ Partidului Comunist Român. rii unor probleme educative adunarea generală a oameni­ ferite instalaţii. Capacitatea toare a abatajelor cu plasă de
re contribuie la cunoaşterea Desigur, în activitatea po­ sau de producţie. De pildă, lor muncii. S-a discutat cu puţului de extracţie este în­ sîrmă, îmbunătăţirea trans­
temeinică a obiectivelor po­ litică şi cultural-educativă comitetul de partid al I.M.C. acest prilej cu mult spirit de să limitată — spunea mine­ portului pe orizontală şi
liticii partidului de către ţinem seama de necesitatea Deva a luat măsura ca pro­ răspundere şi competenţă rul şef de brigadă Costache a modului de amplasare a
toate colectivele de muncă, diversificării acţiunilor cu iecţia unor filme documenta­ despre lipsurile manifestate Zaharia, de la sectorul Live- abatajelor.
la dezvoltarea i multilaterală filmul în funcţie de catego­ re să preceadă expunerile în activitatea de producţie, zeni. Din partea conducerii — Utilajele aflate în dota­
a omului societăţii socialiste. ria socială, vîrsta, preocupă­ şi dezbaterile p secţii sau lnsistîndu-se în mod deosebit centralei nu am văzut pe ni­ rea secţiilor exploatării nu
Printre acestea, o largă răs- rile profesionale şi de pro­ pe întreprindere, e pe proble­ asupra măsurilor care trebu­ meni să viziteze măcar locu­ pot fi întreţinute şi reparate
pîndire a dobîndit, în ulti­ blemele ce se pun, la un mo­ me vizînd etica şi echitatea ie luate în continuare de rile de muncă unde lucrăm. conform graficelor — spunea
ma vreme, proiecţia de fil­ ment dat. în anumite colecti­ socialistă. organul de conducere colecti­ — Disciplina lasă mult de ing. Aurel Jula, şeful secto­
me artistice şi documentare, ve din întreprinderi, unităţi vă, de întreg personalul ex­ dorit la majoritatea brigăzi- rului electromecanic. In acest
grupate pe tematici care se agricole ; pr/oblemele ridica­ Posibilităţile integrării ar­ ploatării, în vederea realiză­ mod nu putem folosi cores­
încadrează în contextul unei te de elevi, de tineret etc. monioase a proiecţiei de fil­ rii exemplare a sarcinilor de punzător dotarea tehnică. De
multiple activităţi propa­ Bunăoară, la cererea organi­ me în cadrul activităţii po­ plan şi a angajamentelor a- Âdunâri generale asemenea trebuie să ne gîn­
gandistice, educative. zaţiilor U.TjC. am selecţionat litice de masă sînt practic sumate în întrecere. dim la modernizarea instala­
Cu citeva luni în urmă — un program de filme docu­ nelimitate. Ne gîndim la pro­ In perioada scursă din a- ale oamenilor muncii ţiei de funicular p/rin resurse
s-a declanşat o acţiune de mentare cane tratează, cu iecţii cu filme documentare cest an, la nivel de exploata­ proprii. Să gîndim mai mult
prezentare a filmelor docu­ multă forţă de convingere, d informare politică, de re s-a înregistrat un minus lor — arăta minerul şef de pentru rezolvarea probleme­
e
mentare la locurile de mun­ probleme actuale ale norme­ popularizare a realizărilor la producţie de aproape 5 000 brigadă Aurel Cristea. Comi­ lor interne, care depind de
că ale cetăţenilor. Aşa au lor de conduită etică în so­ României socialiste, la filme tone cărbune, cele mai mari tetul oamenilor muncii a to­ noi, deoarece numai aşa vom
fost filmele prezentate in să­ cietatea socialistă. Filme ca : de ştiinţă popularizată, filme restanţe semnalîndu-se la lerat prea mult acest lucru, reuşi să înlăturăm neajunsu­
lile de apel pentru minerii ,.Să treacă vara“, „La ea avînd ca temă probleme de­ sectoarele III şi IV. Aceste nu a tras la răspundere pe rile existente.
Văii Jiului şi cei din zona te-ai gîndit:?", „Dezertorii“, osebit de importante, vizînd nerealizări se datoresc în bu­ cei care nu au realizat pla­ Discuţiile purtate la Ani-
Brad, pentru siderurgiştii din „Cuţitul" am fost vizionate ramuri ale industriei sau a- nă parte slabei productivităţi nul de producţie. La sectorul noasa au scos desigur în evi­
Hunedoara şi Călan, pentru de un mare număr de spec­ griculturii şi altele. Ne revi­ a muncii, care a fost diminu­ I unde lucrez, din 12 brigăzi denţă preocuparea creatoare
constructori Aceste producţii tatori în toiate localităţile un­ ne nouă, celor ce lucrăm la ată cu 40 kilograme pe post. numai 6 şi-au realizat pla­ a întregului colectiv pentru
cinematografice înfăţişează, de le-am rulat, trezind un întreprinderea cinematogra­ S-au depăşit indicatorii de nul. Ar trebui să acţioneze recuperarea neîntîrziată a
sintetic şi cu multă măiestrie interes deosebit în rîndurile fică a judeţului, obligaţia de calitate cu 1,7 puncte, fapt cu mai multă fermitate toţi restanţelor. Propunerile făcu­
artistică, marile realizări ale tinerilor. a informa organizaţiile de pentru care s-au plătit pena­ factorii de răspundere, deoa­ te de oamenii muncii sînt de­
României socialiste obţinute In cursul lunii iulie a.c., partid, organizaţiile de masă, lizări în valoare de 2,9 mi­ rece numai aşa putem obţi­ osebit de valoroase. Ele tre­
în anii ce au trecut de la în strînsă colaborare cu con­ comitetele pentru cultură şi lioane lei, echivalînd cu o ne realizări bune. buie luate în consideraţie şi
proclamarea republicii. Fil­ ducerea I.F.E.T., am proiectat educaţie socialistă, instituţii, cantitate de 17 000 tone căr­ Inginerul Virgil Costinaş, aplicate acolo unde este ne­
mele create de studioul „A- filme artistice, documentare, întreprinderi, unităţi agricole bune. şeful sectorului IV, a prezen­ voie. Procedînd aşa se va a-
lexandru Sahia", consemnînd de informare politică şi de etc. asupra conţinutului fon­ Pornind de la aceste nea­ tat în cadrul discuţiei purta­ junge desigur la accelerarea
vizitele tovarăşului Nicolae protecţia muncii, la gurile de dului de filme, al noutăţilor junsuri, factorii de răspunde­ te după adunarea oamenilor activităţii productive pe toa­
Ceauşeseu în întreprinderi şi exploatare forestieră, acţiune apărute, în vederea solicită­ re din cadrul exploatării, în­ muncii cîteva din cauzele te fronturile, asigurarea unui
instituţii. în unităţi agricole, care a fost primită cu mul­ rii lor şi intregrării în con­ tregul colectiv de mineri, care au generat rămînerile ritm constant de lucru, res­
în judeţe şi peste hotare, tă satisfacţie de muncitorii textul activităţii politice şi trebuie să acţioneze mai e- în urmă la planul de extrac­ pectarea prevederilor, planu­
le-am prezentat publicului în pădurilor, aflaţi, pentru pe­ cultural-educative de masă. nergic pentru soluţionarea ţie. Randamentele în abata­ lui de producţie şi angaja­
cadrul programului cinemato­ rioade mai mari, departe de Ţesătoarele Emilia Damian şi Maria Roman, de la Fabrica de tuturor problemelor ridicate je sînt sub 5 tone pe post,
destoini­
muncitoarele
grafelor şi în acţiuni speci­ Prof. HOROVITZ EMERIC industrie locală Hunedoara — o două dintre grijă calităţii covoarelor de producţie. cu mult sub posibilităţile rea­ mentelor asumate în acest
care
acordă
deosebită
ce,
femei
două
ale unde ele au fost grupate localităţile de domiciliu. director al întreprinderii pe care Ie execută. Foto: VIKGIL, ONOIU — Lucrăm în subteran le. Remedierea situaţiei im­ an.
pe cicluri. Cu acest prilej, Numeroase sînt cazurile cinematografice a judeţului
activişti ai organelor de cînd organizaţiile de partid, Hunedoara
u' tVvLNŢ
suficiente ressin i pentru a st

zootehnia. Dar cei In drep' Punem in valoare noi rezerve

ocupi de valorificarea pentru realizarea angajamentelor

Ferma zootehnică de la rul zootehnic să bată pasul ne sînt scoase tlrziu. Mai (Urmare din pag. 1) am stabilit măsuri care ne-au rea indicilor de utilizare şi
cooperativa agricolă de pro­ pe loc. Astfel, efectivul de trebuie găsită o altă expli­ condus la redimensionarea reducerea consumului de majorate
ducţie din Nandru nu şi-a bovine este sub plan cu 45 caţie de ce de la unele mobilizatoare a angajamen­ cocs. trebuie să fim ajutaţi
realizat producţiile marfă la de capete, producţia de lap­ vaci cu lapte se mulg graficelor de elaborare a telor pe acest an. Ne-am de conducerea combinatului
lapte şi carne. Pe bună te marfă s-a realizat numai doar 1—2 1 lapte pe zi ? fontei şi zgurii, efectuarea propus să acţionăm pe mul­ pentru urgentarea construc­ {Urmare din pag. 1) care vor lucra cu lacuri po-
dreptate se pune întreba­ pe jumătate în primele 6 luni Lăsînd zootehnia în sea­ unor reparaţii şi întreţineri tiple planuri. Vom efectua ţiei celui de-al patrulea cau- liesterice. Asigurăm astfel
rea : care este cauza ? U- ale acestui an. îngrijirea a- ma unor oameni din afara de calitate. dozarea şi încărcarea şarje­ per la furnalele nr. 7 şi 8, realizarea unor produse de
nitatea, din cîte se cunoaş­ nimalelor se face cu oameni cooperativei — aşa cum se Toate aceste măsuri au a- terminarea lucrărilor de la evidenţă aceste aspecte pro­ bună calitate pentru export,
te, dispune de suprafeţe în­ din afara unităţii, necointe- petrece acum — este greu vut o influenţă favorabilă a- lor numai după cunoaşterea silozuri, montarea unui cîn­ punând măsuri de remediere reducînd în acelaşi timp ci­
destulătoare de fineţe şi •resaţi să crească nici pro­ de crezut că situaţia se va supra desfăşurării normale a analizelor chimice şi meca­ tar tehnologic pe estacada a lipsurilor. clul de fabricaţie la faza de
păşuni, de adăposturi co­ ducţiile de lapte şi carne, îndrepta. In cele două uni­ procesului de producţie. De nice ale - materiilor* • prime, Bijncarelor -şi altele, care au „ Conştient de faptul ..că,* Î1U lustruire cu circa 10 î zile.
respunzătoare pentru a pu­ nici efectivele de animale. tăţi sînt suficienţi membri aceea le apreciem şi ne stră­ vom evita total introducerea mare influenţă în îmbunătă­ cea de-a doua jumătate a Prin mărirea capacităţii de
tea creşte în condiţii opti­ In~unele zile vacile cu lap­ cooperatori pricepuţi în duim să le valorificăm în în încărcătură a materiale­ ţirea calitativă a producţiei. anului putem munci mai bi­ uscare a cherestelei, prin
me efectivul de animale te rămîn nemulse, se fac creşterea animalelor, care continuare. In acelaşi timp lor cu fracţia granulometri- Agregatele moderne de ca­ ne, colectivul nostru şi-a ma­ construirea celui de-al doilea
prevăzut în plan. Se mai dese sacrificări de necesi­ să poată fi cooptaţi în sec­ însă, cred că este locul să că 0—5 mm; sporim exigen­ re dispunem, experienţa şi jorat . angajamentul anual. uscător cu o capacitate de
ştie că animalele sînt din tate, numărul de produşi torul zootehnic şi să fie re­ precizez că principalul factor ţa în stabilirea reţetelor şi puterea de angajare a între­ Realizările de pînă acum
rase productive. Cu toate pentru reîmprospătarea e- tribuiţi în acord global. de succes 11 constituie oa­ sistemelor de încărcare şi gului nostru colectiv ne în­ ne-au permis să dublăm an­ 25 mc pe ciclu se acoperă
acestea, realizările sînt to­ fectivului este mic. Hotărîrea C.C. al P.C.R., menii, fruntaşii întrecerii din optăm pentru omogenizarea găduie. acum în preajma gajamentul la producţia glo­ întreg necesarul de materie
tal nemulţumitoare. Cu o situaţie nemulţumi­ a Consiliului Suprem al cadrul secţiei. Organizaţia tuturor materialelor înaintea sărbătorii de la 23 August, bală şi marfă ; productivita­ primă, existînd condiţii de
— Cum justificaţi această toare se prezintă şi ferma Dezvoltării Economice şi noastră de partid preţuieşte introducerii lor în furnale. tea muncii va spori cu 4 la îmbunătăţire a calităţii mo­
situaţie ? — l-am întrebat zootehnică de la C.A.P. Bui- Sociale şi Consiliului de cum se cuvine eforturile şi să ne reînnoim hotărîrea de sută, iar la export vom li­ bilei.
pe preşedintele cooperativei turi. Cu excepţia efectivului Miniştri, adoptată în şedin­ dăruirea unor muncitori des­ Desigur, avem în vedere a dobîndi succese de presti­ vra peste prevederi produse Asimilarea în procesul de
agricole, tovarăşul Adam de bovine care este realizat, ţa comună din 13 iulie a.c., toinici cum sînt Lucian Io- şi alte măsuri. Consider însă giu în finalizarea acestui an în valoare de 50 000 lei valu­ fabricaţie a unor produse cu
Toma. producţiile de lapte şi car­ vine în sprijinul crescători­ nescu, Alexandru Hăşdăţea- necesar să arăt că pentru a hotărîtor al cincinalului, în tă. un grad mărit de prelucrare,
— Vina o poartă îngriji­ ne însă sînt cu mult sub lor de animale, le creează nu, Mihai Aciobăniţei, Simi- obţine rezultatele scontate pregătirea optimă a produc­ Programul întocmit care dotarea atelierului cu noi u-
on Pavel, Remus Hriţcu, Mi­
torii, pentru că nu se ocupă cifrele stabilite în contract condiţii mai bune pentru pentru finele acestui an şi ţiei anului viitor. vizează o folosire deplină a tilaje şi extinderea spaţiilor
care
dovedesc
Pioker,
hai
cum trebuie de întreţinerea pentru a fi valorificate. Ca­ dezvoltarea în ritm mai in­ multă competenţă’ şi respon­ în 1974 în ce priveşte creşte­ capacităţilor de producţie, de producţie prin construirea
animalelor. uza este aceeaşi: îngrijirea tens a zootehniei, pentru a creşterea indicelui de utiliza­ unei hale de 500 mp pentru
Fără nici o discuţie, cei animalelor se face cu oa­ se asigura o îmbunătăţire sabilitate în muncă. re a timpului disponibil şi debitări şi asamblarea con­
Alături
de
po­
experienţa
care le îngrijesc au partea meni din afara unităţii. în­ a aprovizionării populaţiei zitivă acumulată — şi pe ca­ încărcarea la maximum a strucţiilor metalice, permit
lor de vină Dar cine are grijitorii din această unita­ cu carne şi lapte. La apli­ re ne gîndim să o fructifi­ maşinilor şi utilajelor din creşterea productivităţii mun­
misiunea de a-i controla, te nu sînt controlaţi cu săp­ carea în viaţă a prevede­ căm în continuare — o re­ apaciiaiea ie dotare, a fost aprobat în u- cii cu 15 la sută, asimilarea
dirija şi, în ultimă instanţă, tămânile asupra modului rilor acestei hotărîri sînt, zervă importantă de ridicare nanimitate de lucrătorii fa­ în producţie a 10 noi produ­
special
o
a-i obliga să respecte întoc­ cum îşi fac datoria. Şi lip­ desigur, datori să-şi aducă a parametrilor producţiei la bricii. Vizăm a în muncii în se, asigurîndu-se o creştere a
îmbunătăţire
mai programul de grajd, sa de control se resimte o contribuţie substanţială cote maximale o constituie sectorul de cărămizi. Aici, e- producţiei în anul viitor cu
dacă nu consiliul de condu­ Dovada? Numai intr-o înlăturarea fenomenelor ne­ eiecitii din fectuarea reviziilor şi între­ peste 4 milioane lei.
cere şi în primul rînd pre­ singură lună — mai — au şi membrii cooperatori de gative din activitatea sec­ ţinerea instalaţiilor de presa­ Colectivul nostru de mun­
şedintele ? Lipsa de inter­ murit 6 viţei. Animalelor la C.A.P. Buituri şi Nan­ ţiei. La cele trei furnale de (Urmare din pag. 1) rii eficienţei reclamă acut re şi uscare la timp şi, de că, animat de dorinţa fireas­
venţie din partea conduce­ nu li se asigură concen­ dru. cîte 1000 mc nu au fost e- acest lucru. că de a se achita cu cinste
asigură
toate
rii C.A.P. a făcut ca secto­ trate cu lunile, iar în păşu­ N. PANAITESCU liminate definitiv opririle ac­ Dar, acesta nu este singu­ bună calitate, pînă la finele de sarcinile ce îi revin în
condiţiile
ca
cidentale şi mers redus, din semestriale cu programele rul aspect negativ. O a doua acestui an să realizăm 6 mi­ acest an şi în continuare,
care cauză s-au pierdut în întocmite la începutul anu­ categorie de întreprinderi, ca lioane bucăţi cărămizi. este hotărî să transpună în
f
primul semestru circa 800 lui şi cu posibilităţile exis­ I.R.E. Deva, Centrala cărbu­ La secţia de tîmplărie este practică măsurile preconiza­
I ! tone fontă In sectorul de tente în judeţ arată că au- nelui Petroşani, I.C. Orăştie, în curs de pregătire procesul te. Avem posibilităţi multip’_ .
încărcare s-au semnalat une­ toutilarea nu se desfăşoară I.V. Călan, ca să ne rezumăm tehnologic de fabricaţie a
i 35 000 tone aglomerat autofendant peste prevederi ori amestecuri de materiale, potrivit cerinţelor, că aceas­ la cele mai „de greutate“, mobilei pe bază de poliester. pentru amplificarea realizări­
încălcări ale reţetelor de do­ tă acţiune are nevoie de se­ au rezultate mult prea mo­ Se are în vedere o reampla- lor şi. sîntem siguri că vom
HUNEDOARA. Continuînd şirul prestî- merare şi care onorează cu prisosinţă mobi­ zare, defecţiuni la vagoane­ rioase impulsuri. Este de ne­ deste în comparaţie cu poten­ sare a utilajelor în noile spa­ obţine succese la nivelul sar­
j gioaselor realizări, aglomeratoriştil Combl- lizatorul angajament asumat în întrecerea le cîntar. La acestea se ada­ conceput ca o seamă de uni­ ţialul de concepţie şi execu­ ţii de producţie, precum şi o cinilor şi angajamentelor pe
S natului siderurgic Hunedoara — care şl-au socialistă. ugă şi alte neajunsuri, mai tăţi cu largi posibilităţi în ţie de care dispun. Deşi are specializare a muncitorilor care le avem.
j îndeplinit sarcinile pe primele 7 luni ale a- Amintind că în ce priveşte calitatea, aglo­ ales în ce priveşte controlul realizări importante, nici
: nului cu cîteva zile înainte de termen — meratul produs peste prevederi se înscrie riguros . al regimului de lu­ acest domeniu — I.U.M. Pe­ Combinatul siderurgic Hune­
Ş marchează în graficul întrecerii declanşate în totalitate în normele granulometrice, re­ cru al furnalelor şi întreţi­ troşani, U.U.M.R. Crişcior, doara nu se ridică la nivelul
I în cinstea marii sărbători de ia 23 August iese cu pregnanţă hotărîrea nglomeratorişti- nerea mecanică şi electrică, I.M. Barza, I.E.C. Deva, posibilităţilor, al sarcinilor
[ obţinerea peste prevederi a tonei cu numă- lor de-a da noi impedanţe acestui an hotă- uneori tardivă şi de slabă I.M.C. Deva, I.C.S. Hunedoa­ trasate de conducerea parti­ Foc continuu
j rul 35 000 de aglomerat autofondant pentru ritor al cincinalului pe care toţi siderurgiştii calitate. ra, T.C. Deva să nu între­ dului ca această unitate să
i furnale. Iată o cifră care vorbeşte de la Avînd în vedere sarcinile prindă nimic pe linia auto- devină în cel mai scurt timp
! sine despre competenţa şi responsabilitatea Hunedoarei au hotărît să-l îndeplinească care stau în faţa colectivului utilării pe parcursul unui în­ un mare producător de uti­ Sîmbătă, după orele de muncă, 10 tineri utccişti de
I colectivelor de la cele două fabrici de aglo­ înainte de termen. nostru, noi am analizat cu treg semestru, deşi necesită­ laje siderurgice. Ia I.M. Barza nu şi-au scos şalopetcle. Ziua Jor de
răspundere aceste aspecte şi ţile producţiei şi ale creşte- lucru nu s-a încheiat, ca de obicei, la orele 15,00, ci
Aşa stînd lucrurile, este ne­ scara tîrziu. Au declarat ziua de sîmbătă „zi cu foc
continuu". De la I.M. Barza au plecat la C.A.P. Că-
r ---------------------------- cesar ca în perioada imediat răstău pentru a da un sprijin competent şi tineresc lu­
între­
următoare
conducerile
prinderilor să revadă modul crărilor de introducere a apei în grajdul cooperativei
%¡f BS A es 5 ş <tsf> cum se îndeplinesc progra­ şi de reparare a uneltelor.
mele de autoutilare, să mo­ Acţiunea, organizată de comitetul U.T.C. din în­
bilizeze cadrele tehnice la treprindere, se înscrie ca o prezenţă meritorie în ca­
drul întrecerii „Tineretul — factor activ în îndepli­
impulsionarea acestei acţiuni nirea cincinalului înainte de termen".
am învăţat ce Înseamnă tre muncitorii de onoare ai plinit. ,,Dacă n-are omul de .mare însemnătate econo­
munca. O muncă ce nu era uzinei, pentru care munca dragoste de meserie, preo­ mică a cincinalului actual.
deloc uşoară. Dimpotrivă. înseamnă multă hărnicie, cupare faţă de locul de
Dar dacă i-am prins rostul răspundere, exigenţă, seriozi­ muncă, nu poate avea nici
şi am auzit sunetul... tate şi — am adăuga noi, mulţumire. Munca, numai
— Ce sunet ? cu credinţa că nu greşim — atunci îţi dă satisfacţie su­
cinste. fletească cînd faci tot ce-ţi
— Sirena, care ne chea­
mă dimineaţa la lucru. In- — Vedeţi, în acest sfert stă în putinţă — cu price­
tîi sună la ora 5,00, apoi la de veac de muncă am învă­ perea şi cu hărnicia — ca
ţat
exemplul
înseamnă
ce
5,45. Cînd le cheamă la să-ţi îndeplineşti sarcinile.
muncă, cum să nu,mergi?! personal. Ceea ce am vrut Şi nu oricum. Că aici, la
— Sortimentul la care lu­ să cerem de la alţii — atît noi la radiatoare, de calita­
craţi, se spune că e unul eu cît şi soţia — am cerut tea lucrului depinde reuşi­
dintre cele mai grele care numai prin exemplul nos­ ta. Eu n-am voie să mă în­
se execută aici. Cum se fa­ tru. treb doar cîţi clemenţi am
— De aproape 20 de ani ce că n-aţi cerut să treceţi Doi muncitori, doi lur- realizat azi, ci şi cum i-am fiecare schimb, datoria în
venim împreună la uzină. la alt loc de muncă ? nători-formatori, soţii Cris­ realizat". aşa fel ca formele să nu
De fapt, eu aici am intil- — Să vă spun ceva: eu tina şi Constantin Creţu, întîrzie nici un minut din
nit-o pe Cristina. Şi ea s-a şi-au scris la turnătoria I Urmăream rapiditatea cu cauza plăcuţelor de metal.
am venit aici doar cu patrie care Cristina Creţu — Ti­ „Hărnicia, disciplina şi
calificat tot ca turnător- clase primare. Azi am 45 de la I.V. Călan cea mai ni, cum îi spun de un sfert
formator. De un sfert de de ani, şi tot ce ştiu acum frumoasă şi mai respectată de veac încoace colegii de seriozitatea au ridicat-o în
veac, de cînd am păşit în — şi în meserie, şi în ome­ carte de vizită — cartea muncă — aşeza plăcuţele ochii tuturor. Alături de
uzină, n-am mai părăsit ra­ nie, şi în viaţă, lot respec­ muncii. Nici o abatere de de metal lucitor pe miezu­ soţul ei formează un cuplu
de muncă şi viaţă care me­
diatoarele. Aici ne-am pe­ tul de care mă bucur — la conduita profesională şi rile de radiatoare. 40—50 de rită respect. De fapt, şi-au
morală nu le-a umbrit — în
trecut — şi eu şi soţia — aici le-am ciştigat, între oa­ cei 25 de ani — această plăcuţe pe fiecare formă. ciştigat acest respect“.
mai mult de jumătate din menii de la radiatoare. Aici carte. In succesele de fie­ Mii şi mii de plăcuţe în Aprecierile acelora ce au
viaţă. La acelaşi loc de m-au primit utecist, aici fiecare schimb. N-a încercat, competenţa să le facă sînt
muncă, la acelaşi sortiment. am devenit comunist. care lună. de fiecare an ale niciodată, să calculeze cîte un cald omagiu adus vred­
uzinei se află un dram din
— Aţi venit aici tocmai — Secretarul comitetului dăruirea, din vrednicia, din zeci de milioane de plăcu­ niciei şi dragostei cu care
din nordul Moldovei. Ce de partid pe secţie, locţiito­ dragostea pentru muncă a ţe a aşezat pe miezurile de. şi-au onorat cartea muncii,
v-a legal de oraşul Călan, rul său, preşedintele comi­ soţilor Creţu. Şeful de e- radiatoare, cu iuţeala şi în- timp de un pătrar de veac,
pentru că, după cîte am a- tetului sindicatului ne-au chipă, Constantin Creţu, nu demînarea ce-o caracteri­ muncitorii Cristina şi Con­
flat, v-aţi căsătorit abia du­ vorbit despre dumneavoas­ şi-a îngăduit să stea cu zează, în acest sfert de veac stantin Creţu.
pă vreo ciţiva ani ? tră şi despre soţia dumnea­ fruntea plecată în faţa. sar­ de muncă. Ştie, însă, că şi-a
— Uzina, pentru că in ea voastră, ca despre doi din- cinilor ce le avea de inde- făcut, de fiecare dată, în LUCIA LICIU
L—------------------------- —