Page 26 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 26
r.tHwu.».»' aMWWHBSBIB—
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 778 MIERCURI 8 AUGUST 1973
^OTTOHnRBMlä
Duminica |q consiliu! popular comunal Proiectanţi, constructori, beneficiari !
Cine rezolvă problemele cetăţenilor
de calitate ireproşabilă, puse la termen In funcţiune
Consiliul popular reprezin rătăm ce trebuie să lucreze. consiliului popular oomunal, ...Oamenii veniţi duminica
tă, pentru locuitorii comune — Astăzi — arăta tovară Aron Cioană. la consiliul popular din To-
lor, instituţia unde se rezol şul Teofil Vlaicu — coopera — Nu ştiam că lucraţi şi teşti găsesc aici soluţionări
vă atît interesele generale torii şi ceilalţi ţărani sînt duminica. practice. Rezolvă treburile ori
cit şi cele personale. Ei îi la munci agricole — recolta — Prin rotaţie, duminica, primesc indicaţii precise, ceea Puternică angajare pentru traducerea in
trec pragul pentru un act, tul griului, cositul şi strînSul sîntem aici, fie preşedintele ce — şi într-un Caz şi In
un sfat sau un schimb de finului — alţii la munci pa ori vicepreşedintele, fie con tr-altul —■ e foarte bine.
păreri cl.nd pot: dimineaţa, triotice, aşa teă nu prea au tabilul sau eu, Oamenii au BRETEA ROMÂNA. Aici,
6eara, în zilele de peste timp să vină cu treburi per timp liber şi ne caută cu di la consiliul popular, era de viată a sarcinilor stabilite de conducerea
săptărnînă, ca şi duminica. sonale. verse probleme. serviciu, la telefon, tovarăşa f
Cine face de Serviciu du Pozitiv este faptul că la Şpusele se confirmă. Axen- Teodora Oprea, funcţionară.
minica la consiliul popular, Baru nu au aşteptat cetăţenii te Ştefănescu trece pragul Nu era în măsură să dea re
cît de competent este pentru după autorităţi.., cu o cerere pentru lemne de laţii decît limitate ia sfera partidului în domeniul investiţiilor
a soluţiona probleme ob PUI. Şi lă Consiliul popu foc, pe care organele silvice sa de activitate. Nici nU i se
şteşti sau personale ? — a lar Pui a fost organizată bine pretind avizul consiliului poate pretinde sa organizeze (Urmare din pag. 1) timpului de lucru la peste Jiului, dar, In general, pe
fost obiectivul unei investi audienţa de duminică. Nu popular. Se scuză şi motivea audienţe. Vreun membru al 96,5 la sută etc. şantierele trristuluî realizări
gaţii, efectuate în prima par s-a făcut numai de serviciu ză de de n-a venit într-o al comitetului executiv al con vizează folosirea la capacita Intrebînd pe şeful echipei le puteau fi mai bune — a-
te a zilei de 5 august în cî- la telefon, ci s-au eliberat tă zi. Omul primeşte satis siliului popular eomtlnâl nti tea utilajelor şi a mijloace de mozaicari, Ioan Pîrvu, de preciază tehnicianul Iile Stan-
teva localităţi. acte şi s-au înregistrat ce facţie pe loc. se afla nici măcar prin a- lor de transport din dotare, la lotul 11 al şantierului nr. cu, secretarul comitetului de
BARU. Duminică dimineaţa reri ale Unor cetăţeni din sa Sună din nou telefonul. Se propriere, ca şi în alte dumi Şeful de echipă lăcătuşi o mai mare insistenţă la 1, dacă aceste măsuri sé fac partid al grupului de şantie
erau în plină activitate toţi tele mai îndepărtate: Federi, cretarul se întreţine cu omo nici, dealtfel. monturi Dan Petru de la a- furnizori pentru livrarea îna deja resimţite pe şantier, a- re din Petroşani. Insă fdp-
electrice
tellferul de reparaţii
factorii de răspundere de la Fizeşti, Hobiţa. logul său de la Răchitova — •k al C.S. Hunedoara este un inte de termen a utilajelor, cesta ne-a spus : tul că noi prezentăm reali
consiliul popular : primarul, Spre prînZ, s-a întors la Petru Neiconi. Se perfectea Din investigaţia întreprinsă bun lucrător fiind evidenţiat sculelor şi dispozitivelor, ex — Desigur, măsurile sînt zări cu mult sub media pe
tovarăşul Teofil Vlaicu — pe sediu, de pe tarlale, şl tova ză ora cînd, a doua zi, un se desprind unele observaţii. tn întrecere. tinderea acordului global la bune, se fac resimţite pe şan trust, aceasta este o situaţie
tarlalele cooperativei agrico răşul Ioan Zaharia, secreta delegat al comunei Răchltova Intr-adevăr, în zilele de in Foto : VIRGIL ONOIU cel puţin 75 la sută din to tier dâr ele vor trebui tfâ- care nu ne onorează. CauZe-
le de producţie, tovarăşul rul comitetului de partid. va ridica o serie de docu tensă campanie, locul facto talul muncitorilor, utilizarea dtisë în Viaţă cu stricteţe şj le sîht multiple şi le-am dez
Avram Murg, vicepreşedinte Uşa consiliului popular a mente — transmise prin To- rilor de răspundere ca şi al pe viitor. Dar aş vrea să bătut în recenta adunare ge
— se ocupa cu mijloacele de fost permanent deschisă acce teşti — de o instituţie jude cetăţenilor satelor este pe completez cu ceva. După mi nerală a oamenilor muncii.
transport pentru recoltă, to sului cetăţenilor. ţeană. ogoare. Totuşi, cineva com ne problemei aprovizionării Ne-am angajat nu nufnai la
varăşul Gheorghe Bolea, se TOTEŞTI. Am sosit la In prag un alt cetăţean : petent care să poată rezolva recuperarea rămînerllor in
cretarul consiliului — la se consiliul popular în jurul —• Tovarăşe secretar, vă unele treburi urgente e nece THMM RfCOlTMI PAML1 locurilor de muncă trebuie urmă dar şi la realizarea
diu, cu îndrumarea activităţi orei 10. Telefonului, care toc rog... sar să se găsească la consi să i se acorde un roi prio planului înainte de 30 de
lor de muncă patriotică. mai făcea apel, i-a răspuns — Poftiţi înăuntru şi luaţi liu. De asemenea, ar trebui ritar. încă întîmpinăm mari cembrie,
greutăţi în acest sens. Apoi,
— Aţi fost vizitaţi de oa funcţionara de serviciu în a- loc. ca, periodic, să se organizeze (Urmare din pag. 1) ţionările nejustificate ale ar fi vorba despre analiza Angajare plenară în vede
meni care au venit azi cu di cea zi. Printr-o uşă deschisă Urmează o discuţie telefo rezolvarea problemelor cetă combinelor va trebui să se rea posibilităţii execuţiei u- rea organizării mai bune a
ferite probleme la consiliu ? a răzbătut o voce : nică, purtată de secretar cu ţeneşti şi în Satele care nu Tulcea. De datoria consilii ia măsuri de a li se aduce nor tipare metalice şi pen mtincii pe şantiere, pentru
— Cu probleme personale, — Poftiţi, intraţi aîci la cel Care sînt în măsură să sînt Centre de comună. Pen lor de conducere ale coope mecanizatorilor hrana heCe» tru scările mozaicate. S-ar folosirea cu randament ma
nu. Au venit, însă, mai mulţi mine. rezolve situaţia tensiunii scă tru evitarea deplasărilor, rativelor agricole, care sînt sară în cîmp ; să se asigure economisi material lemnos, xim a dotării tehnice, a for
cetăţeni pentru a participa la Am dat curs invitaţiei ce zute pe circuitul electric al rămase în urmă cu recolta saci şi mijloace de transport ar creşte productivitatea ţei de mtitlcâ oferă şi colec
munci patriotice; au trebuit m-a condus în faţa Secreta mei multor case, reclamată ION MIRZA tul, este de a asigura fron pentru ducerea producţiei de muncii. Cînd spun aceste lu tivul şantierului Haţeg şi cel
să fie repartizaţi şi să le a- rului comitetului executiv al de locuitorii comunei. PETRE FARCAŞIU turi de lucru pentru combi cereale la bazele de recep al staţiei de Utilaj transport
ne, de a mobiliza un număr ţie şi în magazii, Numai cruri mă gîndesc în special
suficient de cooperatori la aşa se va putea recupera la indicaţia t o v a r ă ş u l u i Deva Din discuţiile avute Cu
seceratul manual al griului rămînerea în Urmă, iar re Nicolae Ceauşescu de a a- tovarăşii Valeriu Ţop, şeful
de pe acele terenuri unde coltatul în întregime al pă- ebrda o atenţie deosebită e- Şantierului Haţeg şi tovară
O întrebare adresată conducerii C.A.P. Bat iz nU se poate recolta mecani ioaselor să se termine în Ur ficienţei investiţiilor, şul Nicolae Maiorescu, şeful
zat. Pentru a se evita sta mătoarele 2—3 zile. — La Şantierul Brad — S.U.T. Deva, a reieşit dbrift-
Succese k prestigiu ne spune dulgherul Aurel ta acestor colective mijloace
pentru
folosirea
deplină
a
Furdul — rămînerile în ur
I mă sînt explicabile. Există o lor de transport, a celorlalte
vederea
deservirii
în
utilaie
aie eamenilar De ce nu s-a livrai nici Au recoltat griul de pe ultimele suprafeţe slabă coordonare a lucrărilor, mai bune a locurilor de mun
actele
de
persis
indisciplină
că. Ceea ce se impune înSă
tă. Cred că vinovaţi sîntem
preciza
Maio
tovarăşul
cu toţii şi pentru că în tim rescu — este ca la obiecti
fără
suprave
lucrului
pul
muncii hunedoreni 20 la sulă din producjia C.A.P. HAŢEG ghere pentru ftiâi materialele în vele în construcţie, lă cele
se
trage Chiulul
că
şi
lalte care abia au fost ata
loc să fie pe şantier stau în cate să se treacă urgent la
Ieri, la C.A.P. Haţeg, campania de recoltare a griului depozite, Cred că acest mod amenajarea căilor de acces.
in întrecere de legume planificală ? de pe cele 147 ha cultivate a fost încheiată. Pe întreaga de-a munci trebuie urgent In acest fel. vom prelungi
viaţa Utilajelor, ie vom face
schimbat. Iată de cè consi
suprafaţă s-a lucrat cu combinele S.M.A., unitate în con
tul căreia pentru munca efectuată şl ca uium s-aU predat der că angajamentul nostru Să producă mai mult, Recu
O SINGURA bazei de recepţie 60 000 kg boabe. O însemnată cantitate de-a răspunde prin faptă perarea rămînerilor în urmă
de grîu s-a predat şi în contul contractului cu statul. chemării tovarăşului NicOlae este şi ţelul nostru, Iată de
ECHIPĂ — 330 DE Intr-o scrisoare adresată re Intr-o stare greu de califi Orice argumente ar invoca Paralel cu recoltarea s-au efectuat şi alte munci. Aşa Cealişescu trebuie să devină ce nu Vom menaja nici un
dacţiei, ni s-a semnalat fap cat se află şi cultura de varză, pentru a „acoperi“ nerealiză- grabnic realitate. efort pentru ca lă finele lui
MOTOARE de pildă, o suprafaţă de 100 ha a fost eliberată de ba-
tul că la grădina de legume la care nu se încheiase încă rile de plan la livrarea legu loţii de la presă (acum depozitaţi in şire), iar pe 60 din — Nu nurilai în cadrul septembrie acest deziderat să
ELECTRICE a cooperativei agricole din plantatul. Răsadurile de o ca melor, ele' nu au nici Un su acestea s-au efectuat arături. Pentru realizarea unui plus .Grupului de şantiere Valea poată fi raportat.
REPARATE Batiz activitatea se desfăşoară litate total necorespunzătoare, port temeinic în condiţiile în de producţie pe 30 ha teren s-au însămînţat în cultura
necorespunzător, recolta fiind de abia mai puteau fi găsite a dmia porumb pentru siloz, castraveţi şi fasole.
dijmuită de buruieni din cau printre buruieni. care unitatea nu-şi poate o-
(Urmare din pag. 1) nora datoriile asumate faţă
za unei slabe organizări a Şefa de echipă, Maria O- Colaborarea fructuoasă dintre
combinatului — ne-a declarat muncii şi neparticlpării coo colişan, şl cooperatorii Salvi- de fondul de stat. Măcar a- C.A.P. LEŞNIC
tovarăşul Vlrgil Olaru, secreta peratorilor la întreţinerea cul na Petricel, Iuldana Cîmpean, cum, în al doisprezecelea
rul organizaţiei de partid. In a- turilor. Deplasîndu-ne la faţa Leontina Ispas şi Petru Ro ceas, cînd se mai poate inter Tot ieri a anunţat înche contribuţie la strîngerea
ceastă perioadă, destul de ma locului, n-a fost greu de con man îşi exprimau nemulţu veni pentru salvarea unor ierea lucrărilor de recolta griului dc pe cele 72 ha constructori şi furdişti
re, lăcătuşul-ajustor Chitidean mirea faţă de felul cum Se re a griului şi cooperativa cultivate s-au numărat şi
ş!-a perfecţionat profesia obţi- statat că cele relatate se con desfăşoară activitatea la gră culturi, se impune să fie lua agricolă de producţie Leş- mecanizatorii Alexandru
înd rezultate deosebite în mun firmă întocmai. Străbătînd gră- dină şi îngrijorarea pentru te măsuri energice in vede nlc. Muncind cU mult spor, Kovack, Odtavlan BUrza,
î
furnale,
că, astfel că în ultimii 9 ani, . dina-de-a lungul şi de-a latul, neîndeplinirea planului. Ei rea obţinerii unor- producţii cooperatorii de aici au re- Aurel ţ Cătălin, Trandafir (Urmare din pág. 1) şeful secţiei ....... ................ je-a
spusri - ■
consecutiv, a fost declarat a fost uşor dé reţinut imagi argumentau că o asemenea sporite de pe suprafeţele a- Uşit să termine această ac Groza, Viorcl Crişan, Miron
fruntaş în întrecerea socfaffsfă. nea'unui teren pé care, în u- situaţie îşi găseşte explicaţia ţiune printre primii din Costca, Lucian Bobor, pre Carol Szabo şi Iuliü Cóvacs — Furnalul este“ ah'nostru.
Şi nu numai în privinţa nele locuri buruienile, lăsate în slaba organizare a muncii. flate în Cultură. Iată un im cum şi cooperatorii Olivia n-au avut un program fix, De modul în care-1 vom re
sarcinilor de serviciu se dove să crească în voie, au sufocat Dealtfel, am reţinut că nici perativ căruia conducerea rondul unităţilor agricole ce Istvan, Leorttina Popa, — Dulgherii lui Krics au para şi îi vom aduce îmbu
deşte conştiincios acest om, ci realmente culturile. Intr-o ase un cooperator ddn cei pre C.A.P. Batiz este datoare să-l aparţin consiliului intercoo- Margareta Orean, Ioan Blaj, lucrat Zilnic pînă lâ ora Îl nătăţiri, îl vom face să pro
pe toate liniile de activitate — menea situaţie, nu este de mi zenţi la lucru nu cunoştea găsească neîntîrziât -materia peratlst lila; Printre cel ce Livius Belea şi Traian Tur- noaptea, ridicînd toate sche ducă, adică ia parametrii
organizatorice, obşteşti etc. 12 rare de ce în ziua cînd am modul de retribuire a mun lizarea în fapte. şi-aU adus o însemnată cU. lele din interiorul şi din ju superiori faţă de cei obţi
ani la rînd a îndeplinit munci cii. Deşi acum este o perioa rul furnalului, iar zidarii nuţi anterior. Angajârrierltul
pe linie de sindicat, în cadrul fost prezenţi la grădină, aici dă de vîrf, la lucrările din N. TIRCOB lui Szabo şi CovaCs — nostru este să încărcăm fur
activului, iar în prezent este am întllnit mai mulţi cosaşi legumicultură participau doar vă daţi seama ce pretenţii nalul cu 3 zile mâi devreme.
preşedintele comitetului sindi decit legumicultori. cîţiva cooperatori, neîntrunlnd incumbă operaţia de înZidire ACeStâ trebuie să ne fie prin
catului pe atelier. împărtăşeşte Starea culturilor de castra la inuimâr nici jumătate din — şi-âu încheiat misiunea cipalul obiectiv.
cu bucurie din experienţa sa veţi şi fasole, care deţin pon necesarul zilnic de forţă de cu 5 zile mai repede, né ...Şi zilele s-au scurs. Prim-
profesională celorlalţi munci derea în structura planului muncă. Deşi iniţial a fost spunea tovarăşul Petru Mîţu, furnalistul Ioan Dobre, maiş
tori, mal tineri. producţiei de legume, eviden formată o echipă de legumi şeful lotului de montaj ăl trii Ioachim Tocaci, Crişân
întotdeauna sînt îmbucurătoa ţiază cu putere lipsa de inte cultori, aceasta nu şi-a des I.C.S.H; Dar în ^jurna Cornel, Mihai Bieiriel, echi
re cuvintele frumoase spuse de res şi preocupare a conducerii făşurat activitatea decît o lul de bord", la 10c de cinste pele lui Gheorghe Cioâncă,
oameni despre un om, despre C.A.P. pentru a obţine recol perioadă scurtă de timp. Ca stau şi faptele echipelor ctm- Constantin Samoilă şi toţi
un comunist care se află în te cît de cît mulţumitoare la urmare, o parte din produc duse de Valentin Beczé, Ioan ceilalţi au alăturat faptelor
primele rînduri ale întrecerii so hectar. Colac peste pupăză, Klein, Văsile şi Ioan Murin, constructorilor, propriile lor
cialiste, înrădăcinat cu toată ţie, îndeosebi de varză şi sa precum şi aportul deosebit fapte. Lâ il iunie, orele Îl şi
fiinţa sa în sarcinile majore ale la această unitate nu s-au lată, nefiind recoltată şi va al echipelor de instalatori 30 de mirtiite, s-a trecut la
producţiei şl vieţii obşteşti. De respectat nici prevederile pla lorificată în perioada Optimă, conduse de Idân Lăzărescu, operaţia de dare â focului in
aceea, nici n-am mai stat de nului pe sortimente. Din cele s-a compromis. Ioan Bold, coordonaţi cu pri vederea uscării şi încălzirii
vorbă cu comunistul Chitidean. 30 de hectare afectate grădi cepere de maistrul Petru furnalului, iar în ZOrii zilei
Am notat numai un rezultat ci nii, pe 5 s-a cultivat sfeclă Cu cîţiva ani în urmă coo Sîrbu. de 21 iulie, pe lă brâ 4 di
fric, convingător, obţinut în în furajeră (?), De asemenea, în peratorii din Batiz se bucu — Oamenii noştri şi-ău o- mineaţa, în schimbul condus
trecerea în cinstea zîfei de 23 loc de 5 ha cu ardei nu s-au rau de faimă ca buni legu norat angajamentul, conchide de inginerul Alexei Tbnţiu,
August de echipa condusă de cultivat decît 0.8 ha. Să nu micultori. De ce nu s-au li tovarăşul Gheorghe Bocân, primele cantităţi de fontă aU
lăcătuşul-ajustor Simion Chiti mai amintim că nici la cas şeful lotului 5 instalaţii. De pornit spre oaie.
dean : repararea, de la înce traveţi, pînă la începutul lu vrat pînă la începutul lunii fapt, noi toţi cei de la Ultimele' veşti le-am pri
putul anului, a peste 330 mo iulie nici 50 tone legume din LC.S.H. facem o mare cinste mit cu aceeâşi satisfacţie cu
toare electrice, toate lucrările nii august a.c., nu era reali cele 296 tone planificate ? din respectarea angajamen care am privit în preziv*
fiind de bună calitate. zată suprafaţa cu 3 hectare. Aspectele prezentate sînt edi telor. Aş vrea însă să adaug încărcării, munca oamenilor
Brigadiera legumicolă,' Măller ficatoare în acest sens şi nu că strădaniile noastre ar fi din cele două detaşamente
CÎT MAI MULT Agneta, ne spunea că aceasta mai au nevoie de comentarii. fost zădărnicite dacă n-am fi de onoare ale econbmiei hu-
nedorene. Şi, la primirea lor,
CĂRBUNE DIN se va lnsăminţa după orzoai- Evident, este surprinzătoa fost ajutaţi cu o deosebită am trăit acel sentiment plin
profesională
şi
competenţă
\DÎNCURI că, acţiune care s_a .întîrziat re lipsa de grijă a consiliu dăruire în muncă de furna- pe care ţi-1 furnizează o fap
dusă
la
bun
minunată
tă
In mod nejustificat. Cum va lui de conducere al C.A.P. lişti...
(Urmare din pag. 1) reuşi această cultură 7 Chiar (preşedinte Liviu Musolini), Iată-ne deci In cealaltă ta sfîrşit de către două colecti
dar
diferite,
de
reunite
ve
şi brigadiera Îşi exprima îndo faţă de îndeplinirea unor o- bără. A oamenilor Cărora in aceeaşi dorinţă de autbper-
bligaţii elementare ce-i revin. ginerul Eugeniu Gălbenuşă,
dei care a trecut de la înce iala. fecţiune.
putul anului mai mult de 14 000
tone de cărbune.
Ritmul întrecerii s-a intensi
ficat şi mai mult în această pe (Urmare din pag. 1) desc că e foarte necesar ca
rioadă premergătoare Zilei mi Âporţu[ f@meih_r h realizarea planului de achiziţi[şi conţracţăn organele locale să acorde mai
nerului. Astfel, între 1—6 au multă atenţie muncii cu fe
gust ax., din adîncurile minei rea acestora, membrele comi meile. Mă refer la necesita»
Vulcan s-au scos la suprafaţă în tetului comunal al femeilor tea unei mai bune corelări a
medie zilnic cîte 235 tone de au fost repartizate pe lingă activităţii tuturor factorilor.
cărbune peste prevederi. La de fiecare comisie pentru a spri Cînd vrei să munceşti, cînd faci un lucru cu tragere De exemplu, cînd organe ale
păşirea sarcinilor de plan au jini şi asigura reuşita cam consiliului popular local în
adus un aport preţios minerii paniei la contractări şi a- treprind o acţiune, să con
din brigăzile conduse de Ion oh'iziţii. lucreze cu comitetul comunal
Bud şi Alexandru Chiva, care A fost nevoie de multă al femeilor, pentru că munca
au sporit randamentul în aba răbdare, pentru că adevărata de inimă şi cu tact, roadele sînt de partea ta în comun e mult mai eficien
taj cu 400 şi respectiv 200 kg muncă s-a dus de la om la tă. In acest sens, experienţa
cărbune pe post. om. Comisiile şi-au lărgit ac Comitetului comunal al fe
tivul de femei, şi-au împărţit meilor din Ilia ne eâte cea
PRODUCŢIE teritoriul în sectoare şi au stimulente care se acordă la Fără îndoială că măsurile re a muncii, au făcut un larg că, despre necesitatea de a centre de colectare, maşinile mâi elocventă dovâdă. Şi
discutat cu fiecare gospodină predarea unor cantităţi spo luate de partid şi de stat pe schimb de idei. crede, de a fi convinse noi I.I.L. Simeria nu vin seara cred — de fapt aici s-a afir
MĂRITĂ despre importanţa economică rite de lapte atît de către linia creşterii continue a e- Noi, reîntoarse acasă, înşine de ceea ce vrem să pentru â-1 ridica, ci doar a mat âcest lucru <— că toate
a realizării planului de achi C.A.P., cît şi de producătorii fectivelor de animale impun, vom căuta să nu ne lăsăm cerem de la alţii. Aşa este — doua zi, la prînz, cînd n-au rezultatele frumoase pe Care
ziţii şi contractări. Care sînt individuali. In acest sens, şi pentru activitatea noastră, afirma Constanţa Tausch, lâ ce să-l mai ridice, pentru
{Urmare din pag. 1) mai prejos — mărturisea Eu le-am auzit, munca responsa
roadele acestei munci ? In comitetul comunal al femei sarcini deosebite. Ne-am pro genia Necş, preşedinta Comi preşedinta Comitetului comu că e alterat — intervine in bilă şi organizată, desfăşura
primul semestru din acest an lor a participat la acţiunile pus ca, împreună cu deputa tetului comunal al femeilor nal al femeilor din Topliţa. ginera Elena Vişescu, preşe tă de comitetul comunal al
Nici brigăzile care lucrează la organizate pentru prelucrarea ţii şi comitetele de cetăţeni EU n-am îndrăznit să conving
pregătiri nu au rămas mai pre am contractat peste 272 000 noii hotărîri. Aceste măsuri pe circumscripţii, să acţio din Baru. Deşi avem foarte pe nici o gospodină de nece dinta Comitetului comunal al femeilor de aici, se datoresc
jos. Echipele conduse de Pană bucăţi ouă, 1 274 păsări, pla au stimulat mult interesul lo năm pentru sporirea număru mult de muncit, nu ne vom sitatea contractării spre creş femeilor din Orăştioara. Noi îndrumării permanente, com
Stoiana, Florea Falcă şi Aurel nul la achiziţii de porci a fost calnicilor. Noi am reuşit să lui de familii care să crească da în lături. Ceea ce am a- tere a unui animal, dacă sîntem foarte aspru traşi la petente şi eficiente primite
Suba au întrecut prevederile îndeplinit în proporţie de 380 realizăm, pînă în prezent, la animale, în special bovine şi flat azi, aici, modul în care n-am dat eu însămi acest e- răspundere pentru neîndepli- din partea organizaţiei de
preliminarului zilnic cu 10 la la sută, la iepuri de casă — contractări, 2 019 hl la lapte porcine, pentru a le valori s-a organizat munca cu fe xemplu. (Frumos, cu atît mai nirea sarcinilor la lapte, dar partid.
sută. 106 la sută, la pene — 100,6 de vacă şi 238 hl lapte de fica cu statul. Desigur, înde meile, mă ajută foarte mult. mult cu cit C. Tausch e ca deşi problema maşinilor de „Am învăţat aici mult", „O
Cu realizări bune se prezintă la sută, la deşeuri metal — plinirea acestor sarcini cere Noi n-am ştiut cum să ne or dru didactic — n.ri.). la I.I.L. Simeria o tot ridi dată reîntoarse acasă, nu ne
şi minerii din cadrul raionului 160 la sută, iar ia deşeuri hîr- oaie în C.A.P. şi avem posi din partea fiecărei femei cu ganizăm munca şi nici n-am căm, situaţia nu se schimbă. vom lăsa mal prejos", „Par
Măgura. Succesele obţinute în tie în proporţie de 420 la su bilităţi ca în cele două luni, responsabilitate în comitet şi primit sprijinul necesar în a- — Şi noi am fost preocu Avem femei harnice, care ticip pentru prima oară la
zilele de producţie mărită au tă. S-au mai realizat, în afa timp în care se mai poate în comisii o muncă pe care ceastă direcţie. Altfel aveam pate, şi n-am putea spune că ştiu să muncească, ştiu pen un asemenea schimb de ex
permis o depăşire cu 26 la su ra sarcinilor de plan, 375 kg preda acest produs, să reali s-o facă cu dragoste, cu pa rezultate mai bune la Înde această activitate nu ne-a a- tru ce muncesc. Toâte activi perienţă, îmi prinde foarte
tă a planului la producţia de fasole, 38 kg seminţe de do zăm cantităţi importante pe siune, pentru că altfel nu va plinirea pianului de contrac dus roade. Am realizat Con tăţile din sectorul vegetal şi bine pentru activitatea vii
metal. Evidenţiate în întrecere vleac şi 33 kg ceară de albi ste cifra planificată. La lapte reuşi. Dacă n-u faci din con tări şi achiziţii. E adevărat tractările atît) la bovine cît zootehnio poartă amprenta toare", „Să se organizeze pe
sînt echipele conduse de Şte ne. Vedeţi, aşadar, că stră din sector individual, planul vingere ceea ce faci, nu vei că am participat la curăţarea şi la porcine — relevă Lelia muncii femeilon, cu ele am riodic asemenea întîlniri, pen
fan Micu, Mihai Ioan şi Flo- dania a avut răspuns faptic primului semestru a fost rea avea rezultate! păşunilor, la măsurarea par Boantă, preşedinta Comitetu curăţat şi fertilizat 36 ha de tru că ne ajută mult în mun
rian Alba. cît se poate de frumos. E un lizat în proporţie de 141 lâ Ideile pe care preşedinta celelor, am plantat 30 de lui comunal al femeilor din păşune, am plantat 1000 de că". Iată doar cîteva din â-
Pe graficul întrecerii la loc răspuns care ne umple ini sută. La aceste succese, co pomi fructiferi, am luat în Bretea Română. La lapte, bucăţi nuc, am amenajat un precierîle,_ la adresa dezbate
de cinste se situează realizările mile de bucurie, şi — de ce misiile de femei din satele Comitetului de femei din co grijă parcul din comună, am însă, am realizat doar a treia părculeţ, iar zilele trecute, rilor, venite din rîndul celor
dobîndite de echipele conduse n-am spune-o — de mîndrie. Valea Lungă şi Dumbrăviţa muna Ilia le-a susţinut în ca amenajat o curte de joacă parte din planul anual. In- toate lucrările de întreţinere peste 30 de preşedinte, parti
de Simion Gruber, Gheorghe Aş vrea să arăt, de aseme şi-au adus o merituoasă con drul schimbului de experien pentru copii, avem lucruri tîmpinăln greutăţi din prici a sediului C.A.P. (zugrăvit, cipante la întîlnirea de la
Vasilorvschi şi Mihai Oneancă. nea, că — .tot sub conduce tribuţie. Rezultate bune am ţă au suscitat dezbateri vii. bune, dar ele nu pot acoperi na lipsei centrelor de colec vopsit, curăţat) au fost făcu Ilia. Şi da»‘ă adăugăm şi în
Ei au asigurat execuţia în de- rea organizaţiei de partid — obţinut şi la contractările de antrenante şi fructuoase. Mi- lipsa de preocupare pentru tare. Am deschis două centre te numai prin hărnicia femei trebarea Hortensiei Muntea-
vans a două importante obiec am acordat o deosebită aten a.nimale din sectorul indivi nodora Dincă, Eugenia Necş, îndeplinirea planului de co.n- în satul Ocoiişu Mare, dar lor. Dar pentru că aici dez nu, de _ la C.A.P. Cristur!
tive miniere — staţia de pompe ţie popularizării recentelor dual. Planul anual de con Constanţa Tausch, Maria Mi- tractari şi achiziţii. Acum, re numai cu acestea nu se re batem în primul rînd proble „Cum să facem, să le mulţu
de la orizontul 490 m şi ame măsuri, adoptate de condu tractări la tineretul bovin hăilescu, Maria Stoicoiu, Le- întoarse acasă, ştim ce avem zolvă problema îndeplinirii me privind contractările şi a- mim pentru tot ce ne-au dat
najarea puţului Valea Morii cerea de partid şi de stat, pe l-am realizat în proporţie de lia Boantă, Maria Safian, E- de făcut. planului la lapte. chiziţiile, şi pentru că în co prin _ acest schimb de expe
Veche. linia sporirii preţurilor de peste 96 la sută, la porcine lena Vişescu, Maria Neaga, — Se vorbea aici despre — Nu reuşim să îndepli muna. noastră avem, din rienţă 7" — credem că am în
contractări şi achiziţii la bo peste 87 la sută, iar la lină apreciind întîlnirea, au venit nim planul la lapte pentru acest punct dG vedere, şi rea tregit aprecierile privind efi
vine şi porcine, cît şi unele peste 85 la sută. cu propuneri de îmbunătăţi tact, despre dragoste de mun că, deşi la noi s-au înfiinţat lizări dar şi datorii, mă gîn +
I- —____________________ cienţa ac iunii.