Page 27 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 778 ® MIERCURI 8 AUGUST 1973
œMXL'rlX&WZV.à:' W- TSmBEJUix. idiii£3S&
Bymmica Sa consiliul popular comunoB Proiectanţi eonstraoîorî, beneficiari !
Cine rezolvă problemele cetăţenilor
de calitate ireproşabilă, puse fa termen in funcţiune
Consiliul popular reprezin râtăm ce trebuie să lucreze. consiliului popular comunal, ...Oamenii veniţi duminica
tă, pentru locuitorii comune — Astăzi — arăta tovară Aron Cioană. la consiliul popular din To-
lor, instituţia unde se rezol şul Teofil Vlaicu — coopera — Nu ştiam că lucraţi şi teşti găsesc aici soluţionări
vă atît interesele generale torii şi ceilalţi ţărani sînt duminica. practice. Rezolvă treburile ori
cît şi cele personale. Ei li la munci agricole — recolta — Prin rotaţie, duminica, primesc indicaţii precise, ceea Pütemiei angajare pentru traducerea în
trec pragul pentru un act, tul griului, cositul şi strinsul sintern aici, fie preşedintele ce — şi într-un caz şi In
un sfat sau un schimb de finului — alţii la munci pa ori vicepreşedintele, fie con tr-altul —• e foarte bine.
păreri cl.nd pot: dimineaţa, triotice, aşa Că nu prea au tabilul sau eu. Oamenii au BRETEA ROMÂNA. Aici,
6eara, în zilele de peste timp să vină cu treburi per timp liber şi ne caută cu di la consiliul popular, era de viată a sarcinilor stabilite conducerea
săptămînă, ca şi duminica. sonale. verse probleme. serviciu, la telefon, tovarăşa ¥
Cine face de serviciu du Pozitiv este faptul că la Şpusele se confirmă. Axen- Teodora Oprea, funcţionară.
minica la consiliul popular, Baru nu au aşteptat cetăţenii te Ştefănescu trece pragul Nu era în măsură să dea re
cît de competent este pentru după autorităţi.,i cu o cerere pentru lemne de laţii decît limitate la sfera partidului m domeniul investiţiilor
a soluţiona probleme ob PUI. Şi lk Consiliul popu foc, pe care organele silvice sa de activitate. Nici nu i se
şteşti sau personale ? — a lar Pui a fost organizată bine pretind avizul consiliului poate pretinde să organizeze (Urmare din pag. 1) timpului de lucru la peste Jiului, dar, în general, pe
fost obiectivul unei investi audienţa de duminică. Nu popular. Se scuză şi motivea audienţe. Vreun membru al 96.5 la sută etc. şantierele trustului realizări
gaţii, efectuate în prima par s-a făcut numai de serviciu ză de ce n-a venit într-o al comitetului executiv al con vizează folosirea la capacita Intrebînd pe şeful echipei le puteau fi mai bune — a-
te a zilei de 5 august în cî- la telefon, ci s-au eliberat tă zi. Omul primeşte satis siliului popular comunal nu tea utilajelor şi a mijloace de mozaicari, Ioan Pîrvu, de preciază tehnicianul Ilie Stan-
teva localităţi. aote şi s-au înregistrat ce facţie pe loc. se afla nici măcar prin a- lor de transport din dotare, la lotul 11 al şantierului nr. cu, secretarul comitetului da
BARU. Duminică dimineaţa reri ale unor cetăţeni din sa Sună din nou telefonul. Se propriere, ca şi în alte dumi Şeful (le echipă lăcătuşi o mai mare insistenţă la 1, dacă aceste măsuri se fac partid al grupului dc şantie
erau în plină activitate toţi tele mai îndepărtate : Federi, cretarul se întreţine cu omo nici, dealtfel. montori Dan Petru de la a- furnizori pentru livrarea îna deja resimţite pe şantiei , a- re din Petroşani. Insă fap
-
reparaţii
electrice
factorii de răspundere de la Fizeşti, Hobiţa. logul său de la Răchitova — •ie tellerul C.S. de Hunedoara este lin inte de termen a utilaj-Clor, cesta ne-a spus : tul că noi prezentăm reali
al
consiliul popular : primarul, Spre prînz, s-a întors la Petru Neiconi. Se perfectea Din investigaţia întreprinsă hun lucrător fiind evidenţiat sculelor şi dispozitivelor, ex — Desigur, măsurile sînt zări cu mult sub media be
tovarăşul Teofil Vlaicu — pe sediu, de pe tarlale, şi tova ză ora cînd, a doua zi, un se desprind unele observaţii. în întrecere. tinderea acordului global la bune, se fac resimţite pe şan trust, aceasta este o situaţie
tarlalele cooperativei agrico răşul Ioan Zaharia, secreta delegat al comunei Răchitova Intr-adevăr, în zilele de in Foto : VIRGIL ONOIU cel puţin 75 la sută din to tier dar ele vor trebui tra care nu ne onorează. Cauze
le de producţie, tovarăşul rul comitetului de partid. va ridica o serie de docu tensă campanie, locul facto talul muncitorilor, utilizarea duse în Viaţă cu stricteţe şi le sînt multiple şi le-am dez
Avram Murg, vicepreşedinte Uşa consiliului popular a mente — transmise prin To- rilor de răspundere ca şi al pe viitor. Dar aş vrea să bătut în recenta adunare ge
— se ocupa cu mijloacele de fost permanent deschisă acce teşti — de o instituţie jude cetăţenilor satelor este pe completez cu ceva. După mi nerală a oamenilor muncii.
transport pentru recoltă, to sului cetăţenilor. ţeană. ogoare. Totuşi, cineva com ne problemei aprovizionării Nc-am angajat nu numai la
varăşul Gheorghe Bolea, se TOTEŞTI. Am sosit la In prag un alt cetăţean : petent care să poată rezolva recuperarea rămînerilor în
cretarul consiliului — la se consiliul popular în jurul — Tovarăşe secretar, vă unele treburi urgente e nece IMIIMfl U« MUMELOR locurilor de muncă trebuie urmă dar şi la realizarea
diu, cu îndrumarea activităţi orei 10. Telefonului, care toc rog... sar să se găsească la consi să i se acorde un rol prio planului înainte de 30 de
lor de muncă patriotică. mai făcea apel, i-a răspuns —• Poftiţi înăuntru şi luaţi liu. De asemenea, ar trebui ritar. încă întîmpinăm mari cembrie.
greutăţi în acest sens. Apoi,
— Aţi fost vizitaţi de oa funcţionara de serviciu In a- loc. ca, periodic, să se organizeze ţionările nejustificate ale ar fi vorba despre analiza Angajare plenară în vede
meni care au venit azi cu di cea zi. Printr-o uşă deschisă Urmează o discuţie telefo rezolvarea problemelor cetă combinelor va trCbui să se rea posibilităţii execuţiei u- rea organizării mai bune a
ferite probleme la consiliu ? a răzbătut o voce : nică, purtată de secretar cu ţeneşti şi în satele care nu Tulcea. De datoria consilii ia măsuri de a li se aduce nor tipare metalice şi pen muncii pe şantiere. pentru
— Cu probleme personale, — Poftiţi, Intraţi aici la cei Care sînt în măsură să sînt Centre de comună. Pen lor de conducere ale coope mecanizatorilor hrana nece tru scările mozaicate. S-ar folosirea cu randament ma
nu. Au venit, însă, mai mulţi mine. rezolve situaţia tensiunii scă tru evitarea deplasărilor; rativelor agricole, care sînt sară în cîmp ; să se asigure economisi material lemnos, xim a dotării tehnice, a for
cetăţeni pentru a participa la Am dat curs invitaţiei ce zute pe circuitul electric al rămase în urmă cu recolta saci şi mijloace de transport ar creşte productivitatea ţei de muncă oferă şi colec
munci patriotice; au trebuit m-a condus în faţa secreta mai multor case, reclamată ION MIRZA tul, este de a asigura fron pentru ducerea producţiei de muncii. Cînd spun aceste lu tivul şantierului Haţeg şi cel
să fie repartizaţi şi să le a- rului comitetului executiv al de locuitorii comunei. PETRE FARCAŞIU turi de lucru pentru combi cereale la bazele de recep al staţiei de Utilaj transport
ne, de a mobiliza un număr ţie şi în magazii. Numai cruri mă gîndesc în special
suficient de cooperatori la aşa se va putea recupera la indicaţia t o v a r ă ş u l u i Deva Din discuţiile sLUte cu
seceratul manual al griului rămînerea în urmă iar re Nicolae Ceauşescu de a a- tovarăşii Valeriu Ţop, şeful
de pe acele terenuri unde coltatul în întregime al pă- corda o atenţie deosebită e- şantierului Haţeg şi tovară
O întrebare adresată conducerii C.A.P. Bat iz nu se poate recolta mecani ioaselor să se termine în ur ficienţei investiţiilor. şul Nicolae Maiorescu, şeful
zat. Pentru a se evita sta mătoarele 2—3 zile. — La şantierul Brad — S.U.T. Deva, a reieşit dorin
Succese de prestigiu ne spune dulgherul Aurel ţa acestor colective mijloace
pentru
deplină
folosirea
a
Furdui — rămîneriîe în ur
1 —1 mă sînt explicabile. Există o lor de transport, a celorlalte
De ce nu s-a livra! nici slabă coordonare a lucrărilor, utila ie în vederea deservirii
ele oamenilor Au recoltat griul de pe ultimele suprafeţe actele de indisciplină persis mai bune a locurilor de raufi
că. Ceea ce se impune însă
tă. Cred că vinovaţi sintern
cu toţii şi pentru că în tim — preciza tovarăşul Mnio-
suprave
fără
pul
rescu — esto ca la obiecti
lucrului
muncii huuedoreni 20 la sută din produefia C.A.P. HAŢEG ghere pentru iriäi materialele în vele în construcţie, la cele
se
träge
chiulul
lalte care abia au fost ata
şi
că
loc să fie pe şantier stau în cate să se treacă urgent la
Ieri, la C.A.P. Haţeg, campania de recoltare a griului depozite, Cred că acest mod amenajarea căilor de acces.
in întrecere de legume planificată ? de pe cele 147 ha cultivate a fost încheiată. Pe întreaga dc-a munci trebuie urgent viaţa Utilajelor, le vom face
In
fel.
vom
prelungi
acest
schimbat. Iată de ce consi
suprafaţă s-a lucrat cu combinele S.M.A., unitate în con
tul căreia pentru munca efectuată şi ca uium s-au predat der că angajamentul nostru să producă mai mult. Recu
O SINGURĂ bazei de recepţie 00 000 kg boabe. O însemnată cantitate de-a răspunde prin faptă perarea rămînerilor în urmă
de grîu s-a predat şi în contul contractului cu statul. chemării tovarăşului Nicolae este şi ţelul nostru. Iată de
ECHIPĂ — 330 DE Intr-o scrisoare adresată re Intr-o stare greu de califi Orice argumente ar invoca Paralel cu recoltarea s-au efectuat şi alte munci. Aşa Ceauşescu trebuie să devină ce nu vom menaja nici un
MOTOARE dacţiei, ni s-a semnalat fap cat se află şi cultura de varză, pentru a „acoperi" nerealiză- de pildă, o suprafaţă de 100 ha a fost eliberată de ba- grabnic realitate. efort pentru ca la finele lui
tul că la grădina ds legume la care nu se încheiase încă rile de plan la livrarea legu loţii de la presă (acum depozitaţi in şire), iar pe 60 din — Nu ntlitrtai în cadrul septembrie acest deziderat să
ELECTRICE a cooperativei agricole din plantatul. Răsadurile de o ca melor, ele nu au nici un su acestea s-au efectuat arături. Pentru realizarea unui plus Grupului de Şantiere Valea poată fi raportat.
REPARATE Batiz activitatea se desfăşoară litate total necorespunzătoare, port temeinic în condiţiile în de producţie pe 30 ha teren s-au însămînţat în cultura
necorespunzător, recolta fiind de abia mai puteau fi găsite a doua porumb pentru siloz, castraveţi şi fasole.
dijmuită de buruieni din cau printre buruieni. care unitatea nu-şi poate o-
(Urmare din pag. 1) nora datoriile asumate faţă
za unei slabe organizări a Şefa de echipă, Maria O- Colaborarea fructuoasă dintre
combinatului — ne-a declarat muncii şi neparticipării coo colişan, şi cooperatorii Salvi- de fondul de stat. Măcar a- C.A.P. LEŞNIC
tovarăşul Virgil Olaru, secreta peratorilor la întreţinerea cul na Petricel, Iuliiana Cîmpean, cum, în al doisprezecelea
rul organizaţiei de partid. In a- turilor. Deplasîndu-ne la fa(a Leontina Ispas şi Petru Ro ceas, cînd se mai poate inter Tot ieri a anunţat înche contribuţie la strîngerea
ceastă perioadă, destul de ma man îşi exprimau nemulţu ierea lucrărilor de recolta griului de pe cele 72 ha constructori şi furnalişîi
re, lăcătuşul-ajustor Chltidean locului, n-a fost greu de con mirea faţă de felul cum se veni pentru salvarea unor re a griului şi cooperativa cultivate s-au numărat şi
şi-a perfecţionat profesia obţi- statat că cele relatate se con desfăşoară activitatea la gră culturi, se impune să fie lua agricolă de producţie Leş- mecanizatorii Alexandru
nînd rezultate deosebite in mun firmă întocmai. Străbătind gră- dină şi îngrijorarea pentru te măsuri energice în Vede nic. Muncind cu mult spor, Kovacfc, Oetavian Burza, şeful secţiei I furnale, Je-a
că, astfel că în ultimii . 9 ani, dina-de-a lungul şi de-a latul, neîndeplinirea planului. Ei rea obţinerii unor- producţii cooperatorii de aici ău re Aurel Cătălin, Trandafir (Urmate din pag. 1) spus : —.............
consecutiv, a fost declarat a fost uşor de reţinut imagi argumentau că o asemenea sporite dâ pe suprafeţele a- uşit să termine această ac Groza, Viorel Crişan, Miron I — Furnalul este ai 'nostru.
fruntaş în întrecerea socfatrsfă. nea "unui teren pe care, în u- situaţie îşi găseşte explicaţia ţiune printre primii din Costca, Lucian Bobor, pre- j Carol Szabo şi Iuliu Covacs
Şi nu numai în privinţa nele locuri buruienile, lăsate în slaba organizare a muncii. flâte în Cultură. Iată un im cum şi cooperatorii Olivia j n-au avut un program fix. De modul în care-1 vom re
sarcinilor de serviciu se dove să crească în voie, au sufocat Dealtfel, am reţinut că nici perativ căruia conducerea rîpdul unităţilor agricole ce Istvan, Leontina Popa, j — Dulgherii lui Kries au para şi îi vom aduce îmbu
deşte conştiincios acest om, ci un cooperator diin cei pre C.A.P. Batiz este datoare să-î aparţin consiliului intercoo- Margareta Orcan, ioan Blaj, j lbcrat ¿ilriic pîtiă lâ ora 11 nătăţiri, îl vom face să pro
pe toate liniile de activitate — realmente culturile. Intr-o ase zenţi la lucru nu cunoştea găsească neîntîrziat materia peratist îlia Printre cei ce Livius Belea şi Traian Tur- noaptea, ridicînd toate sche ducă, adică la parametrii
;
organizatorice, obşteşti etc. 12 menea situaţie, nu este de mi modul de retribuire a mun lizarea în fapte. şi-au adus o însemnată cu. lele din interiorul şi din ju superiori faţă de cei obţi
ani la rînd a îndeplinit munci rare de ce în ziua cînd am cii. Deşi acum este o perioa rul furnalului, iar zidarii nuţi anterior. Angajamentul
pe linie de sindicat, în cadrul fost prezenţi la grădină, aicî dă de vîrf, la lucrările din N. TIRCOB lui Szabo şi Covacs — nostru este să încărcăm fur
activului, iar in prezent este am întllnit mai mulţi cosaşi legumicultură participau doar vă daţi seama ce pretenţii nalul cu 3 zile mai devreme.
preşedintele comitetului sindi decît legumicultori. cîţiva cooperatori, neî.ntrunind incumbă operaţia de înzidire Acesta trebuie să ne fie prin
catului pe atelier. împărtăşeşte Starea culturilor de castra la inuimăr nici jumătate din — şi-au încheiat misiunea cipalul obiectiv.
cu bucurie din experienţa sa veţi şi fasole, care deţin pon necesarul zilnic de forţă de cu 5 zile mai repede, ne ...Şi zilele s-au scurs. Prim-
profesională celorlalţi munci derea în structura planului muncă. Deşi iniţial a fost spunea tovarăşul Petru Mîţu, furnalistul Ioan Dobre, maiş
tori, mal tineri. producţiei de legume, eviden formată o echiipă de legumi şeful lotului de montaj al trii Ioachim Tocaci, Crişan
întotdeauna sînt îmbucurătoa ţiază cu putere lipsa de inte cultori, aceasta nu şi-a des I.C.S.H. Dar în „jurna Cornel, Mihai Biemel, echi
re cuvintele frumoase spuse de res şi preocupare a conducerii lul de bord", la loc de cinste pele lui Gheorghe Cioancă,
oameni despre un om, despre C.A.P. pentru a obţine recol făşurat activitatea decît o stau şi faptele echipelor con Constantin Samoilă şi toţi
un comunist care se află in te cît da cit mulţumitoare la perioadă scurtă de timp. Ca duse de Valentin Becze, Ioan ceilalţi au alăturat faptelor
primele rînduri ale întrecerii so hectar. Colac peste pupăză, urmare, o parte din produc Klein, Vasile şi Ioan Murin, constructorilor, propriile lor
cialiste, înrădăcinat cu toată ţie, îndeosebi de varză şi sa precum şi aportul deosebit fapte. La 11 iunie, orele Îl şi
fiinţa sa in sarcinile majore ale la această unitate nu s-au lată, nefiind recoltată şl va al echipelor de instalatori 30 de minute, s-a trecut la
producţiei şl vieţii obşteşti. De respectat nici prevederile pla lorificată în perioada optimă, conduse de Ioan Lăzărescu, operaţia de dare a focului în
aceea, nici n-am mai stat de nului pe sortimente. Din cele s-a compromis. Ioan Bold, coordonaţi cu pri vederea uscării şi încălzirii
vorbă cu comunistul Chitidean. 30 de hectare afectate grădU cepere de maistrul Petru furnalului, iar în zorii zilei
Am notat numai un rezultat ci nîi, pe 5 s-a cultivat sfeclă Cu cîţiva ani în urmă coo Sîrbu. de 21 iulie, pe la Ora 4 di
fric, convingător, obţinut în în furajeră (?). De asemenea, în peratorii din Batiz se bucu — Oamenii noştri şi-au o- mineaţa, în schimbul condus
trecerea în cinstea zifei de 23 loc de 5 ha cu ardei nu s-au rau de faimă ca buni legu norat angajamentul, conchide de inginerul Alexei Teriţlu,
August de echipa condusă de cultivat decît 0.3 ha. Să nu micultori. De ce nu s-au li tovarăşul Gheorghe Bocan, primele cantităţi de fontă alt
lăcătuşul-ajustor Simion Chiti mai amintim că nici la cas şeful lotului 5 instalaţii. De pornit spre oale.
dean : repararea, de la înce traveţi, pînS la începutul lu vrat pînă la începutul lunii fapt, noi toţi cei de la Ultimele veşti le-am pri
putul anului, a peste 330 mo iulie nici 50 tone legume din I.C.S.H. facem o mare cinste mit cu aceeaşi satisfacţie cu
toare electrice, toate lucrările nii august a.c., nu era reali cele 296 tone planificate ? din respectarea angajamen care am privit în prezi'«
fiind de bună calitate. zată suprafaţa cu 3 hectare. Aspectele prezentate sînt edi telor. Aş vrea însă să adaug încărcării, munca oamenilor
Brigadiera legumicolă, Muller ficatoare în acest sens şi nu că strădaniile noastre ar fi din cele două detaşamente
CÎT MAI MULT Agneta, ne spunea că aceasta mai au nevoie de comentarii. fost zădărnicite dacă n-am fi de onoare ale economiei hu-
nedorene. Şi, la primirea lor,
ajutaţi
fost
CĂRBUNE DIN se va lnsămînţa după orzoai- Evident, este surprinzătoa competenţă cu o deosebită am trăit acel sentiment plin
şi
profesională
IDÎNCURI că, acţiune care s_a întîrziat re lipsa de grijă a consiliu dăruire în muncă de furna- pe care ţi-1 furnizează o fap-
in mod nejustificat. Cum va lui de conducere al C.A.P. I lltltl li I ¡11 llöfell lişti... tă minunată dusă la bun
(Urmare dîn pag. 1) reuşi această cultură ? Chiar (preşedinte Liviu Musolini), Iată-ne deci în cealaltă ta sfîrşit de către două colecti
dar
reunite
de
ve
diferite,
şi brigadiera îşi exprima îndo faţă de îndeplinirea unor o- Mecanizatorul Ion Creţii, de la I.A.S. Mintia, îşi aduce o contribuţie de seamă la secerişul bără. A oamenilor cărora in aceeaşi dorinţă de autoper-
bligaţii elementare ce-i revin. griului.
del care a trecut de la înce iala. ginerul Eugeniu Gălbenuşă, fecţiune.
putul anului mal mult de 14 000
tone de cărbune. ■MM
Ritmul întrecerii s-a intensi
ficat şi mal mult în această pe (Urmare din pag. 1) dese că e foarte necesar ca
rioadă premergătoare Zilei mi Aportul femeilor ia realizarea pianului de achiziţii şi contractări organele locale să acorde mai
nerului. Astfel, între 1—6 au multă atenţie muncii cu fe
gust a.c., din adincurlle minei rea acestora, membrele comi meile. Mă refer la necesita-*
Vulcan s-au scos la suprafaţă în tetului comunal al femeilor tea unei mai bune corelări a
medie zilnic cîte 235 tone de au fost repartizate pe lingă activităţii tuturor factorilor.
cărbune peste prevederi. La de fiecare comisie pentru a spri Cînd vrei să munceşti, cînd faci un lucru cu tragere De exemplu, cînd organe ale
păşirea sarcinilor de plan au jini şi asigura reuşita cam consiliului popular local în
adus un aport preţios minerii paniei la contractări şi a- treprind o acţiune, să con
din brigăzile conduse de Ion ch'iziţii. lucreze cu comitetul comunal
Bud şl Alexandru Chiva, care A fost nevoie de multă al femeilor, pentru că munca
au sporit randamentul în aba răbdare, pentru că adevărata de inima şi cu tact, roadele sînt de partea ta în comun e mult mai eficien
taj cu 400 şl respectiv 200 kg muncă s-a dus de la om la tă. In acest sens, experienţa
cărbune pe post. om. Comisiile şi-au lărgit ac Comitetului comunal al fe
tivul de femei, şi-au împărţit meilor din Ilia ne este cea
PRODUCŢIE teritoriul în sectoare şi au stimulente care se acordă la Fără îndoială că măsurile re a muncii, au făcut un larg că, despre necesitatea de a centre de colectare, maşinile mai elocventă dovadă. Şi
discutat cu fiecare gospodină predarea unor cantităţi spo luate de partid şi do stat pe schimb de idei. crede, de a fi convinse noi I.I.L. Simeria nu vin seara cred — de fapt aici s-a afir
MĂRITĂ despre importanţa economică rite de lapte atît de către linia creşterii continue a e- — Noi, reîntoarse acasă, înşine de ceea ce vrem să pentru a-1 ridica, ci doar a mat acest lucru — că toate
a realizării planului de achi C.A.P., cît şi de producătorii fectivelor de animale impun, vom căuta să nu ne lăsăm cerem de la alţii. Aşa este — doua zi, la prînz, cînd n-au rezultatele frumoase pe care
(Urmare din pag. 1) ziţii şi contractări. Care sînt individuali. In acest sens, şi pentru activitatea noastră, mai prejos — mărturisea Eu afirma Constanţa Tausch, la ce să-l mai ridice, pentru le-am auzit, munca responsa
roadele acestei munci ? In comitetul comunal al femei sarcini deosebite. Ne-am pro genia Necş, preşedinta Comi preşedinta Comitetului comu că e alterat — intervine in bilă şi organizată, desfăşura
lor
acţiunile
a
Nici brigăzile care lucrează la primul semestru din acest an organizate participat la prelucrarea pus ca, împreună cu deputa tetului comunal al femeilor nal al femeilor din Topliţa. ginera Elena Vişcscu, preşe tă de comitetul comunal al
ţii şi comitetele de cetăţeni
pentru
Eu n-am îndrăznit să conving
pregătiri nu au rămas mai pre am contractat peste 272 000 noii hotărîri. Aceste măsuri pe circumscripţii, să acţio din Baru. Deşi avem foarte pe nici o gospodină de nece dinta Comitetului Comunal al femeilor de a-ici, se datoresc
jos. Echipele conduse de Pană bucăţi ouă, 1 274 păsări, pla au stimulat mult interesul lo năm pentru sporirea număru mult de muncit, nu ne vom sitatea contractării spre creş femeilor din Orăştioara. Noi îndrumării permanente, com
Stoiana, Florea Falcă şi Aure nul la achiziţii de porci a fost calnicilor. Noi am reuşit să lui de familii care să crească da în lături. Ceea ce am a- tere a unui animal, dacă sîntem foarte aspru traşi la petente şi eficiente primite
Suba au întrecut prevederile îndeplinit în proporţie de_ 380 realizăm, pină în prezent, la animale, în special bovine şi flat azi, aici, modul în care răspundere pentru neîndepli- din partea organizaţiei de
n-am dat eu însămi acest e-
preliminarului zilnic cu 10 la la sută, la iepuri de casă — contractări, 2 019 hl la lapte porcine, pentru a le valori s-a organizat munca cu fe xemplu. (Frumos, cu atît mai nirea sarcinilor la lapte, dar partid.
sută. 106 la sută, la pene — 100,6 de vacă şi 238 hl lapte de fica cu statul. Desigur, înde meile, mă ajută foarte mult. mult cu cit C. Tausch e ca deşi problema maşinilor de „Am învăţat aici mult“, „O
Cu realizări bune se prezintă la sută, la deşeuri metal — plinirea acestor sarcini cere Noi n-am ştiut cum să ne or dru didactic — n.ri.). la I.I.L. Simetria o tot ridi dată reîntoarse acasă, nu ne
şi minerii din cadrul raionului 160 la sută, iar la deşeuri hîr- oaie în C.A.P. şi avem posi din partea fiecărei femei cu ganizăm munca şi nici n-am căm, situaţia nu se schimbă. vom lăsa mai prejos", ..Par
Măgura. Succesele obţinute în tie în proporţie de 420 la su bilităţi ca în cele două luni, responsabilitate în comitet şl primit sprijinul necesar în a- — Şi noi am fost preocu Avem femei harnice, care ticip pentru prima oară la
zilele de producţie mărită au tă. S-au mai realizat, în afa timp în care se mai poate în comisii o muncă pe care ceastă direcţie. Altfel aveam pate, şi n-am putea spune că ştiu să muncească, ştiu pen un asemenea schimb de ex
permis o depăşire cu 26 la su ra sarcinilor de plan, 375 kg preda acest produs, să reali s-o facă cu dragoste, cu pa rezultate mai bune la înde această activitate nu ne-a a- tru ce muncesc. Toate activi perienţă, îmi prinde foarte
tă a planului la producţia de fasole, 38 kg seminţe de do zăm cantităţi importante pe siune, pentru că altfel nu va plinirea planului de contrac dus roade. Am realizat Con tăţile din sectorul vegetal şi bine pentru activitatea vii
metal. Evidenţiate în întrecere vleac şi 33 kg ceară de albi ste cifra planificată. La lapte reuşi. Dacă nu faci din con tări şi achiziţii. E adevărat tractările atît la bovine cît zootehnic poartă amprenta toare“, „Să se organizeze pe
sînt echipele conduse de Şte ne. Vedeţi, aşadar, că stră clin sector individual, planul vingere ceea ce faci, nu vei că am participat la curăţarea şi la porcine — relevă Lclia muncii femeiloa, cu ele am riodic asemenea întîlniri, pen
fan Micu, Mihai Ioan şi Flo- dania a avut răspuns faptic primului semestru a fost rea avea rezultate ! păşunilor, la măsurarea par Boantă, preşedinta Comitetu curăţat şi fertilizat 36 ha de tru că ne ajută mult în mun
rian Alba. cît se poate de frumos. E un lizat în proporţie de 141 la celelor, am plantat 30 de lui comunal al femeilor din păşune, am plantat 1000 de că". Iată doar cîteva din a-
Pe graficul întrecerii la loc răspuns care ne umple ini sută. La aceste succese, co Ideile pe care preşedinta pomi fructiferi, am luat în Bretea Română. La lapte, bucăţi nuc, am amenajat un precierile, la adresa dezbate
de cinste se situează realizările mile de bucurie, şi — de ce misiile de femei din satele Comitetului de femei din co grijă parcul din comună, am însă, am realizat doar a treia părculeţ, iar zilele trecute, rilor, venite din rîndul celor
dobindlte de echipele conduse n-am spune-o — de mîndrie. Valea Lungă şi Dumbrăviţa muna Ilia le-a susţinut în ca amenajat o curte de joacă parte din plahul anual. In- toate lucrările de întreţinere peste 30 de preşedinte, parti
de Simion Gruber, Gheorghe Aş vrea să arăt, de aseme şi-au adus o merituoasă con drul schimbului de experien pentru copii, avem lucruri tîmpinărn greutăţi din prici a sediului C.A.P. (zugrăvit, cipante la întîl.nirea de la
Vasilorvschi şl Mihai Oneancă. nea, eă — tot sub conduce tribuţie. Rezultate bune am ţă au suscitat dezbateri vil. bune, dar ele nu pot acoperi na lipsei centrelor de colec vopsit, curăţat) au fost făcu Ilia. Şi ds/ă adăugăm şi în
Ei au asigurat execuţia in de- rea organizaţiei de partid — obţinut şi la contractările de antrenante şi fructuoase. Mi- lipsa de preocupare pentru tare. Am deschis două centre te numai prin hărnicia femei trebarea Hortensiei Muntea-
vans a două Importante obiec am acordat o deosebită aten animale din sectorul indivi nodora Dincă, Eugenia Nccş, îndeplinirea planului de con în satul Ocolişu Mare, dar lor. Dar pentru că aici dez nu, de la C.A.P. Cristur:
tive miniere — staţia de pompe ţie popularizării recentelor dual. Planul anual de con Constanţa Tausch, Maria Mi- tractări şi achiziţii. Acum, re numai cu acestea nu se re batem în primul rînd proble „Cum să facem să le mulţu
de la orizontul 490 m şi ame măsuri, adoptate de condu tractări la tineretul bovin hăilescu, Maria Gtoicoiu, Le- întoarse acasă, ştim ce avem zolvă problema îndeplinirii me privind contractările şi a- mim pentru tot ce ne-au dat
najarea puţului Valea Morii cerea de partid şi de stat, pe l-am realizat în proporţie de lia Boantă, Maria Safian, E- de făcut. planului la lapte. chizitiile, şi pentru că în co prin acest schimb de expe
Veche. linia sporirii preţurilor de peste 96 la sută, la porcine lena Vişescu, Maria Neaga, — Se vorbea aici despre — Nu reuşim să îndepli muna noastră avem, din rienţă 7" — credem că am în
contractări şi achiziţii la bo peste 87 la sută, iar la lină apreciind întîlnlrca, au venit nim planul la lapte pentru acest punct de vedere, şi rea tregit aprecierile privind efi
L vine şi porcine, cit şi unele peste 85 la sută. cu propuneri de îmbunătăţi tact, despre dragoste de mun că, deşi la noi s-au înfiinţat lizări dar şi datorii, mă gîn- cienţa acţiunii.