Page 28 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 778 © MIERCURI 8 AUGUST 1973

:
«
F i l m mm iui u

99
Editoriale
Aspirînd la titlul de va observa fireşte, că îm­
creator total, Pierre Ri- păratul tace nu din prici­
chard — interpretul prin­ nă de fudulie imperială, ci © Ediţia de autor Zaharia Stancu, intitulată
cipal din filmul ,, Alexan­ din cu totul şi cu totul alt „SCRIERI“, îşi propune să strtngă laolaltă, în circa
dru cel fericit“ — se re­ motiv... 10 volume, opera definitivă a scriitorului oferind
comandă ca „om orches­ Luefind la agenţia da cititorului, pe lingă textul de bază, inedite mărturii
tră" : scenarist, regizor şi publicitate al iui Guitton, literare ale autorului, ncii date şi amănunte biblio­
protagonist ăl comediei Malaquet are Un teren ge­ grafice, relaţii despre concepţia sa estetică, despre
„Distratul“. Această pen­ neros de desfăşurare, te­ geneza fiecărei scrieri în parte, a modului în care
dulă — câ orice „opera ren Care-i permite să dez­
prima“ de autor — poartă lănţuie o fantezie extrem á fost receptată dé critica literară a vrértiii.
toate amprentele elanului de fertilă, dar mereu han­
iniţial, precum şi cele ale dicapată de capcanele im­ @ Prin intermediul a două volume, intitulate
stângăciilor dezarmante, ca­ previzibile ale unei zăpă­ „TEATRUL“, Editura Eminescu prilejuieşte cititori­
racteristice omului care se celi cronice. Pentru că,
află pentru prima oară trebuie să recunoaştem, lor o interesantă întâlnire cu dramaturgia lui Eugen
dincolo de aparatul de fil­ ideea publicitării iaurtului Lovinéscu.
mat'. printf-Un film de groază
Preferinţa subiectivă a este niţel surprinzătoare. Şi © Preferinţa pentru ediţii selective este vizi­
spectatorului de cinema ar nu-i de mirare că firma
putea alipi titlului aies de respectivă protestează a- bilă şi îrt cazul dramaturgului Aurel Barafiga, nu­
Ridhârd uri subtitlu : „Pa­ tunci cînd clienţii săi, în mele aceleiaşi edituri bucUreştene înscriindu-se pe
Poz&m cu "bucurie în faţa noului bloc cu magazin la parter, par a spună cei cîţiva localnici din Hia. Un gînd de recunoştin­ rafrază pe marginea eter­ loc să consume deliciosul coperta a doua volume distincte de ,1TEATRU“ şi
ţă însă constructorilor — acelora caro grăbesc procesul de urban izaro al comunei noastre ! nei şi inepuizabilei teme produs lactat, contribuind
a zăpăcelii“. Această posi­ la creşterea profiturilor, sînt „POEZII“.
bilă subtitrare cuprinde, internaţi în clinici de neu-
i— dealtfel, tot ce ştim şi ce rb-psihiatrie, în urma şo­
ne-am putea imagina în le­ cului provocat de reclama
Da ce ray vîsne gătură cu această temă ge­ de o insolită originalitate.
Viaţa universitara neroasă^ frecventată de MUlliplicîrtd episodul —
dsf&rna Charlot, Harry Langdon, pe căre-1 relatăm ca argu­
Stan şi Brari, Jerry Lewis ment în favoarea gamei Spectacole
Sapfe ?
Schimburile de experienţă şi alţi comici al ecranului, Comice a filmului — vom
imaginea
cu aceeaşi asiduitate.
avea
aproxima­
Cooperativa agricolă de Cauza acestei senzaţii tivă a „Distratului“, avîn-
producţie de ia Strei-Săcel mai esţe şi âlta. Tema — du-i în distribuţie pe Ber- @ Formaţia de muzică nedoara (9 august), CriS- ;
taberele de instruire-colocvii îşi realizează ritmic planul cOftiice bazate pe legea cla­ mie, Blier, Preboist, aleşi, uşoară „SlCULUS“ din O- tur (10 august) şi Deva (11 j
Catherine
Sa-
nârd
subiectelor
majoritatea
ca
dorheiul Secuiesc a Comi­
Paul
de livrări la laptele contrac­
august)
spectacolul
„Nici
I
tat. Ba de multe ori predă sică â qui-pro-qou-ului, dar cum s-âr zice, pe sprin­ tetului judeţean Harghita
şi cantităţi mai mari decît mai ales pe confruntarea ceană. al U.T.C. prezintă ia Hu- jumătate nu-i pe glumă", j
al® responsabilităţii studenţeşt cele prevăzute. Se întîmplă unul personaj de responsa­ o AL. COVACI ,..J
cu
aiurit
însă ca laptele muls şi pus
pl'nă
situaţie
in bidoane să nu fie ridicat bilitate — presupune, prin ■ >« niaimnu
La cea de a IX-a Confe­ denţilor, măsurile stabilite Pe linia integrării învă- la timp, să aştepte zile în­ excelenţă, gâg-ul. Or, acest
rinţă a Uniunii Asociaţiei de asociaţii în scopul îmbu­ ţămîntului cu cercetarea şi tregi cisterna Întreprinderii gag, capabil şâ contamine­ Pentru
Studenţilor Comunişti din nătăţirii muncii politico-e- producţia, s-au format co­ de industrializare a laptelui ze conteXtili pHntrJo ve­
România tovarăşul Nicolae ducative se subordonează, lective mixte de cercetare Simeria. Aşa s-a intîmplat şl ritabilă reacţie in lanţ a
Ceauşescu, secretar general în ultimă instanţă, obiecti­ studenţi-cadre didactice şi în ziua de 5 august cînd o efectelor similare, este şi melomani
al partidului, sublinia nece­ vului fundamental, acela de studenţi-tineri cercetători. cantitate de peste 200 litti în filmul lui Pierre Ri- @ Dintre cele mai re­
de lapte n-a fost ridicată la
sitatea creşterii rolului aso­ a asigura 6 temeinică pre­ Astfel, studenţii anilor IV timp şi din această cauză chard primordial, decdsiv cente discuri de muzică
ciaţiilor studenţeşti în ca­ gătire pentru muncă şi via­ sînt angrenaţi în activitatea s-a acidulat. şi deseori frapant. populară imprimate de Ca­
drul dezvoltării şi perfec­ ţă viitorilor absolvenţi, ■ pre­ de cercetare a catedrelor, Pierderea atîrnă destul de Personajul Pierre Mala­ sa Electrecord consemnăm
ţionării procesului de învă- gătire înţeleasă în sens participă împreună cu ca­ greu în activitatea financiară quet, inventat, i-egizat şi trei recitaluri: $tefaniâ
se
ţămînt. larg, nu numai de speciali­ drele didactice la soluţiona­ a cooperativei (cazul nu es­ interpretat de Richărd, tipa­ Stere, cu cîntece dobroge­
perfect
în
încadrează
In lumina acestor direc­ tate, ci şi politico-ideologi- rea unor probleme majore te singular), dar şi mai rău rele eroului care nimereş­ ne ; Viorel Costin, piese
tive, zilele de vacanţă con­ că. ale mineritului, iar pe linia este faptul că, îii final, pierd te, cu dexteritatea cunos­ maramureşene (interpretul
stituie pentru studenţi şi — In ce direcţii S-a în­ integrării învăţămîntului cu consumatorii pentru că o cută a insectei înaripate, este cîştlgător al trofeului
prilejul unor interesante dreptat, mai concret, în ul­ Cercetarea şi producţia o cantitate de lapte a fost în laptele proverbial. De­ „Floarea din grădină !) şi
confruntări ale activităţii de tima vreme, activitatea bi­ parte din studenţi participă sustrasă în acest mod din spre Pierre Malaquet pu­ Maria Peter, cu cîntece de
asociaţie, ale vieţii studen­ rourilor A.S.C. de an ? împreună cu inginerii cer­ reţeaua de aprovizionare a tem presupune — fată să nuntă de pe Valea Some­
ţeşti din toate centrele uni­ — Birourile A.S.C. de an cetători de lâ S.C.S.M. Pe­ populaţiei. posedăm neapărat harurile şului.
versitare ale ţării. Eşalonaţi şi, in special, responsabilii troşani la soluţionarea unor Conducerea cooperativei ă metafizice ale Vizionatei © Tot un disc intere­
pe serii şi pe ' profila, zeci cu activitatea profesional- teme pe bază de contracte, încercat să afle de ce se Cassandra — că ar fi în sant este cei aparţlrtlfid
de Stridenţi de la Institutul teme ce Vor constitui şi întîmplă astfel de nereguli. stare, din pricina aiUitelii multilateralului artist Ion
de mine din Petroşani sînt proiecte de diplomă de ab­ N-a reuşit însă pentru că, la sale ineoHgibile, Să întrâ- Lăceanu, care, aeofnpaniat
de
formaţia
lui
Gheorghe
mesagerii experienţei şi solvire. I.I.L. Simeria, factorii de be statuia lui Bonaparte: Zamfir, cintâ aici la cinci
răspundere n-au putut fi gă­
preocupărilor colegilor lor — De cUrînd s-a încheiat siţi. „La ce staţie de metro se Scenă din filmul „Distratul“ ce va rula, începînd de Joi, la instrumente (cimpoi, ocari-
în taberele de instruire de INTERViU practica în producţie desfă­ Sperăm că rîndurile noas­ coboară pentru Place Pi- cinematograful „Patria“ din Deva. nă, fluier, caval şi... solz
la Izvorul Mureşului şi de şurată în marile centre tre îl vor găsi mal repede, galle, mousieur ?". Şi nu de peşte).
la Braşov. In fiecare serie, muncitoreşti ale Văii Jiu­ ¡ar răspunsul nu va întîtziă !
pe probleme, ei prezintă lui şi in ţară. Care a fost
materiale informative, poar­ ştiinţifică âu fost îndrumaţi aportul asociaţiilor în di­
tă discuţii cu colegii din ce­ să manifeste exigenţă faţă recţia sporirii eficienţei
lelalte centre studenţeşti. A- de pregătirea profesională practicii productive ?
vînd în vedere rolul pri­ a studenţilor, organizînd — Avînd în vedere) rolul Bnnol plac... şi „comerţul civilizat“
mordial al activităţii profe- pe care-! joacă practica
lunar, sau ori de cite ori a
sional-ştlinţifice şi practice fost necesar, la nivelul gra­ studenţilor în producţie. ..în.
— în definirea profilului stu­ pelor de studiu, analize asu­ pregătirea viitorului specia-- In ipostază de cumpărători vine la prăvălie. Programul a-
dentului comunist, am soli­ pra situaţiei profesionale a list, birourile A.S.C. ţie an ani descins zilele trecuie îh cesta l-a început din 23 iulie s-â dat sfoară în toată fără
citat preşedintelui Consiliu­ fiecărui student, asupra s-au preocupat de ţnodui cîteva din magazinele săteşti şi-l va continua pînâ în 15 Haţegului.
lui Uniunii Asociaţiei Stu­ comportării şi participării de organizare a practicii* ce funcţionează în coniunele septembrie a.c. Locuitorii au Ar mai fi de consemnat de­ mai învrednicit. Alţi bani ?
denţilor Comunişti de la lor la cursuri, seminarii, de împărţirea studenţilor Sarmizegetusa şi Toteşti. Iată început numărătoarea inver­ sigur şi alte aspecte „cumpă­ \ Sezonieră, dar cum ? Nicidecum. Cu o şurubelniţă
11
I.M.P., şef de lucrări ing. lucrări de laborator, activi­ pe centre de practică, nu­ ce am... cumpărat. să, timp în care au grijă în­ rate de noi. in unităţile res­ proprie s-a pătruns în ihtl-
pective, din care multe îşi
grupă
fiecare
mind
pentru
Ilie Rotunjeanu, cîteva re­ tăţi practice etc. de studenţi practicanţi cî- La magazinul de confecţii- să să-şi cumpere marfa ne­ desfăşoară activitatea în loca­ In Veţel funcţionează o mitatea acestui mecanism. Şi
laţii privind reprezentarea Cu prilejul adunărilor te un responsabil cu practi­ teXtile din Sarmizegetusa cesară, dacă nu vor să mear­ luri noi, marfa este ţinută în grădiniţă sezonieră cu o e- culmea I Cheia lipsă, tocmai
experienţei asociaţiei din generale, responsabilii de ca profesională, care ţine lume multă, dar nici gă după ea la Sarmizegetusa. condiţii neCorespunzătoare, una ducatoare talentată şi apre­ ea era cea care încurcase în
Petroşani în domeniul pro­ grupă au informat studenţii legătura între grupa de stu­ un vînzător după tejghea. Aş­ Cam iii acelaşi ftiOd îşi des­ peste alta, ce dă unităţilor ciată de părinţi — Emilia mersul lor două rotiţe. O ui­
fesional ştiinţific. cu toate problemele profe­ denţi, cadrul didactic în­ teptăm. făşoară activitatea şi magazi­ respective un aspect inestetic. Zasloţi. In perioadele nor­ tase acolo meşterul. Acum
male, aici vin zilnic peste 30
— In cursul acestei luni sionale ale colectivului şi drumător, responsabilul cu — Ce doriţi?, ne îillreâbă nul alimentar difi GîrneŞti, In Vitiine praful nu s-a mai cedsul merge... ceas şi are
la Braşov se întîlnesc vice­ împreună cu organele de practica studenţilor din una din femeile îmbrăcate-n Gestionarul Petru Mălăieştea- şters de mult, nu s-au mâi vă­ de copii. Le stau la dispozi­ şi cheia lui originală. Ce zici,
ţie, în sala de clasă, jucării,
preşedinţii şi şefii de comi­ învăţămînt, catedre, cadre partea unităţii, organizaţia „civil", de care n-am ştiut că_i nu are în primire alimentara ruit pereţii, iar geamurile aU materiale didactice. Cînd tim­ meştere ?...
sii profesional-ştiinţifice ai didactice, biroul A.S.C. de U.T.C. din unitate şi aso­ vînzătoarea Nesia Munteanu. şi bufetul. Ca să le poată ţine fost spălate în ultimul semes­ pul se încălzeşte, pereţii de-
consiliilor uniunilor asocia­ an a soluţionat operativ ciaţia studenţească. Respon­ — Vreţi să ne daţi o pe­ deschise pe amîndouă, şi_a tru numai de.,, ploi. Fată de viii apăsători şi, ca toţi co­ Scaieţii de pe
ţiilor studenţilor comunişti toate problemele Semnalate, sabilul urmăreşte frecven­ reche de pantofi bărbăteşti nr. împărţit programul de lucru o asemenea stare de lucru, piii, şi cei din Veţel ies afa­
din institute şi universităţi, aşa cum a fost de exemplu ţa, încadrarea studenţilor 41 ? după cum a crezut el de cu­ conducerea cooperativei de ră la joacă. Dar îh afară de strada Oituz
vicepreşedinţi de la nivelul la anul III Mine-ingineri, în programul de practică şi — Nu avem. Azi am primit viinţă. De la ora 6—10 stă lâ consum Haţeg are datoria de o groapă cu nisip, nimic nu
facultăţilor. Va fi, pentru III-Electromecanică minie- participă activ la soluţiona­ ceva marfă, dar nu ştiu ce a- alimentară. Dupâ-ariiiază la a întreprinde măsuri energice te-ar face să crezi că te ă- In mijlocul străzii Oituz
reprezentanţii noştri, prile- iă-ingineri, tV-Mine-ingineri, rea tuturor problemelor ca­ nume, pentru că a luat-o în bufet. Dâgă în restul de pro­ şi operative pentru a remedia fli' în curtea unei grădiniţe. din Deva, zona verde de pe
primire gestionarul, adică băr­
jul unui fructuos schimb probleme legate de întoc­ re apar. împreună cu orga­ batul meu. Dar ştiu că ftU â- gram vrei să cumperi deva de într-uri timp cît mâi scurt ne­ Nu tu un leagăn, un tobo­ partea stingă, cum urci spre
do expdrienţă în care tra­ mirea proiectelor de an. nizaţiile U.T.C. din între­ ia alimentară, n_ai decît să ajunsurile semnalate. gan, Un bazin cu apă ? Ar grupurile Şcolare, éStè inva­
diţiile Institutului din Petro­ — Cdre a îest preocupa­ prinderi, ei au iniţiat o se­ vem mai nimic din ce ne cer stai pîrtă a doua zi. Se zice Că fi chiăr atît de greu Ca aceşti dată de buruieni. Scaieţi
şani, specificul, âufiul nou rea asociaţiei in scopul sti­ rie de acţiuni comune ca: oamenii. Nu sînt pantofi de nu se găseşte gestionar câte N. PALTIN buni gospodari cdre du făcut de-un metru, mătrăgună în
femei ilr. 38 şi 39. Tot am fă­
imprimat activităţii de a- mulării activităţii de cerce­ muncă patriotică, excursii, cut la comenzi dar nu ne-au să fie angajat lâ bufet, deşi F. MIRCEA din Veţel o aşezare nouă şi floare, muşeţel, troscoţel, iar­
sociâţie de lâ ultima confe­ tare ştiinţifică în rîndul seri de dans, mese rotunde, dat. Nici halat nu am, prosperă cu chip de oraş, bă luxuriantă ş.a., îşi dispu­
rinţă, vor avea o pondere studenţilor, cum aţi acţio­ unde au participat tineri Se observase! să-şi adune în cîteva după- tă îrt voie întîietated în înăl­
însemnată în dialogul stu­ nat pentru realizarea aces­ ingineri, muncitori. r amieze forţele şl să constru­ ţime, răsfirindu-se peste bor­
denţilor ţării. tei triade esenţiale : învă- Avînd în vedere rolul şi iască, pentru propriii lor co­ dură, fără ca nimeni Să sesi­
— Care este punctul de ţâmînt "• cercetate ‘— pro­ răspunderea comuniştilor în 60 de apartamente în construcţie pil, pentru bucuria şi sănă­ zeze distonanţa dintre restul
pornire al acestor dezba­ ducţie ? conducerea întregii activi­ Magazinul sătesc din Zei- tatea acestora, un veritabil zonelor verzi, cu iarba tun­
teri ? In cadrul institutului nos­ tăţi din institut, birourile cani nu era deschis la data La Uricani, pentru bloc cu 80 de aparta­ spaţiu de joacă în aer li­ să, cu flori îngrijite, şi aeeas-
— 'Măsurile adoptate de tru pe anul în curs func­ A.S.C. de an au fost per­ cînd am vrut să-l vizităm. Am minerii din localitate, mente. In prezent au ber? Şi apoi, celălalt aspect: tă oază sălbatică. Oaie ni­
Plenara C.C. al P.C.R. din ţionează 17 cercuri ştiinţi­ manent îndrumate şi ajuta­ ajuns acolo în ziua cînd ges­ a Început execuţia de început lucrările de grădiniţele sezoniere sînt in­ meni nu >,îndrăzneşte" să
18-19 iunie a.c. pentru dez­ fice la Care participă apro­ te în munca lor de către tionarul aVea program de... către şantierul Valea elevaţie. Termenul de stituite cu scopul de a de­ treacă graniţa curţii pentru
voltarea şi perfecţionarea ximativ 250 studenţi, abor- organizaţiile ,de partid. concediu. Trei zile pe săptâ- Jiului ai T.C. Deva predare — finele aces­ greva părinţii de grija copii­ buna gospodărire a întregii
îhvâţămîntului, .creşterea dînd peste 100 teme de cer­ mînă, adică lunea, marţea şi construirea unui nou tui an. lor, îndeosebi în perioada străzi ?
rolului său în educarea stu­ cetare. ILEANA LASCU miercurea stă în concediu, du­ campaniilor agricole, ştlîndu-î
pă care în zilele următoare bine îngrijiţi în timpul cît eî „Dumneata uiţi
sînt în cîmp. Or, la Veţel, de
doi ani vesela a fost preda­ că transporţi
tă, iar grădiniţa sezonieră e
tot cu orar redus, obligînd oameni ?“
mamele Să se întoarcă in
plin lucru din cîmp să-şi ia
copiii cu ele. Şl aşa, decit Intr-una din zile, mai pre­
Să piardă timp preţios de lu­ cis 2 august, călătoream cu
Orăştie — Minerul Teliuc ; Timişoara — Dacia Orăştie; cru, preferă să-i duca cu ele autobuzul 31-HD-1293 spre
02
E& ® Programul turului campionatului, C.F.R. Simeria — Progresul Minerul Ghelar — Strungul de dimineaţa, în soare şl căl­ Brad. Mergeam „destul" de
Gloria Arad — A.S Bocşa ;
repede. O simţeam şl nai, că­
Timişoara ; Constructorul A-
rad — C.F.R. Caransebeş ; Arad; Minerul MolddVâ dură,-iar la grădiniţă, din lătorii pe scaune. Mal ales
peste 30 de copii, Vin 5-6.
Furnirul Deta — Unirea Sîn­ Nouă — Electromotor Timi­ N-ar fi posibil, cum am întîl- cînd conducătorul punea fri­
C ediţia 1978 -1974 seria a viii-a nicolau Mare. şoara ; Unirea Tomnatic —• nlt în alte localităţi rurale, nă. O simţeau şl bagajele de
Furnirul Deta | Constructorul pe plase care „glisau” cînd
ETAPA A XIII-A. 18 NOV. ca printr-o bună înţelegere V
Arad — Minerul Teliuc; U- să pregătească mîncare cu înainte, cînd înapoi. Mai zbu­
răştie ; Minerul Ghelar — tii Roşu — Furnirul Detâ ; re ; Gloria Arad — Minerul
riâţibhala Minerul Ghelar — Furnirul nirea Sînnicolau Mare — rîndul, una dintre mame, da­ rau şi pe delătufi. La un
Minerul Teliuc; A.S. Bocşa C.F.R. Caransebeş — Dacia Moldova Nouă ; Metalul O- Deta ; Unirea Tomnatic — C.F.R. Caransebeş. moment dat, din faţă, a dpă-
— Electromotor Timişoara. Orăştie; Strungul Arad — ţelu Roşu — Strungul Arad ; A.S. Bocşa; C.F.R. Caran­ că altă posibilitate nu este tUt o furgOhetă care efectua
ETAPA I, 12 AUG. Unirea Tomnatic. Minerul Ghelar — Progresul sebeş — Metalul Oţelu Roşu ; ETAPA A XV-A, 2 DEC. pentru a da grădiniţei sezo­ o depăşire neregulamentară.
ETAPA A IV-A. 9 SEPT. niere funcţionalitatea e! e-
Strungul Arad — Minerul Minerul Ghelar — C.F.R. ETAPA A VII-A, 7 OCT. Timişoara. Dacia Orăştie — Constructo­ Furnirul Deta — Construc­ Frlna pusă cu intîrzlere de
Teliuc ; Progresul Timişoara Simeria; Unirea Sînnicolau Furnirul Deta — Electro­ ETAPA A X-A. 28 OCT. rul Arad ; Strungul Arad — torul Arad ; C.F.R. Simeria senţială ? cătte conducătorul nostru, dar
_ Furnirul Deta; Metalul .Mare — Unirea Tomnatic; motor Timişoara ; ConstrUe- Dacia Orăştie — Electro­ C.F.R. Simeria; Minerul Te­ — Minerul Moldova Nouă ; idravănă, ne-a aruncat se­
Oţelu Roşu — Minerul Mol­ Gloria Arad — Electromotor torul Arad — Unirea Sînni­ motor Timişoara : Constructo­ liuc —• Electromotor Timişoa­ Minerul Teliuc — Unirea De ce nu mergea rios în spătarul scaunului
dova Nouă; C.F.R. Simeria Timişoara; C.F.R. Caran­ colau Mare ; C.F.R, Simeria ra ; Unirea Sînnicolau Mare Tomnatic; C.F.R, Caran­ din faţă.
— Unirea ■ Tomnatic ; Dacia sebeş — Minerul Teliuc ; Da­ A.S. Bocşa; Dacia Orăş­ rul Arad — Metalul Oţeiu — Minerul Moldova Nouă ; sebeş — Gloria Arad ; A.S. ceasul _ La înapoiere, ghinionul a
Orăştie —* A.S. Bocşa ; Mi­ tie — Unirea Tomnatic ; Pro­ Roşu ; Progresul Timişoara Progresul Timişoara — Glo­ Bocşa — Unirea Sînnicolau făcut să venim cu acelaşi a-
cia Orăştie — Metalul Oţelu
nerul Ghelar Constructo­ \Roşu; Progresul Timişoara gresul, Timişoara — Minerul — Minerul Teliuc; Strungul ria Arad. Mare ; Strungul Arad — Pro­ Cu puţin timp în urmă, utobuz. Aceeaşi viteză. Ce
rul Arad ; C.F.R. Caran­ — A.S. Bocşa ; Constructorul Moldova Nouă ţ C.F.R. Caran­ Arad — Furnirul Deta; A.S. ETAPA A XIV-A, 25 NOV. gresul Timişoara; Dacia O- meşterului de la ceasornică­ să mai vorbim de stabilita­
Moldova
Minerul
Bocşa
—
sebeş — Electromotor Timişoa­ Arad — Strungul Arad ; Mi­ sebeş — Strungul Arad ; Mi­ Nouă; C.F.R. Caransebeş — răştie — Minerul Ghelar ; E- ria din Gojdu (municipiul tea noastră pe scaune, mai
ra ; Unirea Sînnicolau Ma­ nerul Moldova Nouă — Fur­ nerul Teliuc — Gloria Arad; Metalul Oţelu Roşu — lectrdrnbtor Timişoara — Me­ DeVa), i s-a adus, pentru re­ ales la pregătirea coborîrii.
re — Gloria Arad. nirul Deta. Minerul Ghelar — Metalul C.F.R. Simeria i Unirea Sîn­ C.F.R. Simeria ; Progresul talul Oţelu Roşu, paraţie, un ceas pe care un Oscilam cu bagajele după
—
nicolau
Mare
Minerul
ETAPA A II-A, 19 AUG. Oţelu Roşu. Ghelar; Unirea Tomnatic — copilaş nedstîmpărat îl arun­ noi ca pe un balansoar. Şl
pe la cutia de viteze era
Gloria Arad — Metalul O- ETAPA A V-A, 16 SEPT. ETAPA A VIII-A, 14 OCT. Gloria Arad case de părrtînt. Balansor ceva că prea se chinuia bie­
ţelu Roşu; Minerul Moldo­ A.S. Bocşa — C.F.R. Ca­ Metalul Oţeiu Roşu — Mi­ rupt — a fost verdictul aces­ tul şofer să trdgă de maneta
va Nouă — Dacia Orăştie; ransebeş ţ Dacia Orăştie — nerul Teliuc ; Electromotor ETAPA A XI-A, 4 NOV. tuia. După două ore şi. o schimbătorului pînâ o nime­
A.S. Bocşa — Minerul Ghe­ Strungul Arad ; Unirea Tom­ Timişoara — Progresul Timi­ Unirea Sînnicolau Mare Concursuri dotate cu „Cupa Minerul“ amînăre de altă jumătate de rea unde trebuia. Se auzea
lar ; Electromotor Timişoara natic — Metalul Oţelu Roşu ; şoara ; Gloria Arad — Con­ — Strungul Arad; Minerul oră, ceasul era reparat. Uh cîrîit de mai mate mila.
— Strungul Arad ; Furnirul Constructorul Arad — Pro­ structorul Arad ; Minerul Moldova Nouă — Unirea La o primă „recepţie" S-a
Deta — C.F.R. Caransebeş ; gresul Timişoara ; Furnirul Moldova Nouă — C.F.R. Ca­ Tomnatic ; Gloria Arad — De curind s-au încheiat în­ trala minereurilor Deva ; 2. observat că cheia de la ară­ In autogara din Deva am
Minerul Teliuc — Unirea Deta — Gloria Arad ; Elec­ ransebeş ; Strungul Arad — Dacia Orăştie ; Minerul Te- trecerile sportive de şah şi po­ Mina Deva ; 3. Uzina de pre­ tătorul pentru sunat lipsea. privit o clipă la faţa condu­
Sînnicolau Mare ; Unirea tromotor Timişoara — Mine­ A.S. Bocşa ; Furnirul Deta litic — C.F.R. Simeria ; Mi­ pice organizate de către comi­ parare Deva. Mare lucru nu însemna trea­ cătorului auto. Avea o mină
Tomnatic — Progresul Timi­ rul Ghelar; Minerul Teliuc — C.F.R. Simeria; Unirea nerul Ghelar — C.F.R. Ca­ tetul sindicatului din cadrul Echipa care s-a clasat pe ba asta. Era pusă în loc o care parcă întreba, în spe­
şoara ; Constructorul Arad — Minerul Moldova Nouă ; Tomnatic — Minerul Ghelar : ransebeş ; Electromotor Ti­ Centralei minereurilor Deva, primul loc la şah a fost com­ altă chele. E adevărat, mai cial pe reprezentantele se­
xului feminin : „Ei, ce păre­
_ C.F.R. Simeria. C.F.R. Simeria — Unirea Sîn­ Unirea Sînnicolau Mare — mişoara — Constructorul A- la care au participat echipele pusă din : ing, Ioan Dineş, ing. de fierar, dar era. Să zici
ceva ? De unde o alta mai
re aveţi de cum v-am a-
ETAPA A III-A. 26 AUG. nicolau Mare. Dacia Orăştie. rad ; Furnirul Deta — A.S. centralei .minereurilor, minei Marin Sebescu, ing. Daniel acătării, că doar nu era să dus ?". Răspunsul nu putea
Bocşa ; Metalul Oţelu Roşu
Progresul Timişoara ETAPA A VI-A, 30 SEPT. ETAPA A IX-A, 21 OCT. — Progresul Timişoara. Deva, minei Muncel şi uzinei Muntiu, Nicolae Olteanu şi confecţioneze . meşterul alta, fi decît unul singur şi se
C.F.R. Caransebeş ; C.F.R. Minerul Moldova Nouă — ETAPA A XII-A, 11 NOV. de preparare. ing. îoan Cioplea. dună ce o pierduse pe cea­
Simeria — Gloria Arad ; Constructorul Arad ; A.S. C.F.R. Caransebeş — Uni­ După jocurile viu disputate Echipelor clasate pe prime­ laltă. putea exprima tot printr-o
Strungul Arad — Minerul Bocşa — Minerul Teliuc ; U- rea Tomnatic; Minerul Te- A.S. Bocşa — Metalul O- între cele patru echipe minie­ le locuri li s-au decernai de Necazul a fost însă altul. întrebare : „Dumneata uiţi
Moldova Nouă ; Metalul O- nireu Sînnicolau Mare — liuc — Furnirul Deta ; C.F.R. ţelu Roşu ; Strungul Arad — re, timp de aproape două săp- către comitetul sindicatului Acasă, după o zi, ceasul s-a că transporţi oameni şi nu'
ţelu Roşu — Unirea Sînni­ Progresul Timişoara ; Gloria Simeria — Dacia Orăştie ; Gloria Arad ; Electromotor tămîni, au ieşit învingătoare Cupe şi- diplome. cprit şi nici de sunat nu s-a saci sau alte materiale ?“.
colau Mare; Unirea Tom­ Arad — Minerul Ghelar; E- A.S. Bocşa — Constructorul Timişoara Unirea Tomna­ — popice: 1. Mina Muncel;
natic — Constructorul Arad; lectromotor Timişos-a — Arad ; Electromotor Timişoa­ tic ; Minerul Moldova Nouă 2. Centrala minereurilor D’eva; IOAN SIMION
Furnirul Deta — Dacia O- C.F.R. Simeria ; Metalul Oţe­ ra — Unirea Sînnicolau Ma­ — Minerul Ghelar; Dacia 3. Mina Deva j şah: 1. Cen­ corespondent