Page 30 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 30
Proletari din toate fărlle, unifi-vă !
tovarăşul
[
Delegaţia Partidului
Poporului Mauritanian
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tre Partidul Comunist Român'
secretar general al Partidului şi Partidul Poporului Mauri
Comunist Român, a primit, tanian şi a fost exprimată
miercuri, 8 august, în staţiu hotărîrea comună de a ex
nea Neptun, delegaţia Parti tinde, în viitor, contactele bi
dului Poporului Mauritanian, laterale, schimbul de experi
ANUL XXV Nr. 5 779 JOI 9 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI condusă dc Abdoulaye Baro, enţă, de informaţii şi de ve
membru al Comitetului Per deri, în folosul întăririi prie
manent al Biroului Politic teniei dintre cele două parti
Naţional al P.P.M., ministrul de, al unităţii forţelor anţi-
lucrărilor publice şi al mun imperialiste de pretutindeni.
T o t o d a t ă ,
reprezentanţii
smat »f msim uf ommoR cii, care, la invitaţia C.C. al Partidului Comunist Român
P.C.R., face o vizită în ţara
noastră. şi Partidului Poporului Ma
Au fost de faţă tovarăşii uritanian s-au pronunţat în
mm»MimoRiM In mmm Emil Drăgănescu, membru C.C. favoarea lărgirii, în continua
al
al
Comitetului
Executiv
re, a relaţiilor politice, eco
al P.C.R., Ştefan Andrei, se
tehnice,
culturale
nomice,
cretar al Comitetului Cen în alte domenii dintre Repu şi
tral al Partidului Comunist blica Socialistă România şi
Român. Republica Islamică Maurita
PERFORMANTE DE VALOARE PE Poporului Mauritanian a nia, spre binele popoarelor
Reprezentantul
Partidului
mauritanian,
român
şi
al
în lumina sarcinilor trasate de conducerea transmis tovarăşului Nicolae cauzei păcii, libertăţii, inde
de
Ceauşescu din un partea pre pendenţei naţionale şi înţe
mesaj
salut
I i- fc partidului în domeniul investiţiilor mice Mauritania, Moktar legerii intre popoare. însemnătate
Republicii
şedintelui
Isla
convorbirii,
s-a
cursul
In
subliniat
marea
Ould Daddah. exprimînd, tot
pe care o are dezvoltarea re
La orice oră din zi şi noap cizat ce înseamnă cifric ! a odată, mulţumirile conducerii laţiilor de conlucrare dintre
P.P.M. pentru invitaţia de a
forţele ce luptă pentru pro
X ^ u s t >
te platforma fierbinte a cup ceastă performanţă. Acţionăm energic pentru îndeplinirea efectua o vizită în România. păşire de sine-stătătoare, pe
toarelor de la oţelăria Mar — îndeplinirea înainte de Mulţumind, t o v a r ă ş u l drumul progresului economic
tin nr. 1 din combinatul hu- termen a angajamentelor ua- Nicolae Ceauşescu a adresat şi social, pentru respectarea
nedorean cunoaşte aceeaşi te în întrecerea socialistă în înainte de termen a planului anuai cele mai călduroase felicitări dreptului inalienabil al fiecă
activitate intensă, specifică seamnă depăşirea sarcinilor Partidului Poporului Maurita rui popor de a-şi hotărî sin
secţiilor siderurgice. Fireşte, a- de plan la zi cu peste 2 100 nian şi preşedintelui Repu gur calea dezvoltării, de a
ceastă activitate susţinută, fă tone oţel. Mai înseamnă rea C h e m a r e a tovarăşului biective care au condus la drele noastre. Este firesc blicii, Moktar Ould Daddah, prelua şi valorifica, în folo
cută cu pasiune şi pricepere, lizarea planului sortimental în Nicolae Ceauşescu adresată mari întîrzjeri. Dar, sinceri deci ca pe şantierele noastre pentru succesele obţinute în sul propriu, patrimoniul na
se concretizează în importan proporţie de peste 99 la sută, In cinstea constructorilor de pe şantie fiind, găsim de cuviinţă să să se treacă la modificări e- dezvoltarea economică, în în ţional, de a consolida cuce
te sporuri de producţie pe în condiţiile asimilării unor re şi muncitorilor din indus arătăm că au predominat ce senţiale. Ne referim la faptul tărirea independenţei, împreu ririle democratice ale po
care oţelarii le dedică apro noi mărci de oţel cu proprie tria materialelor de construc lelalte cauze a căror rezol că o stare ca aceasta nu mai nă cu cele mai bune urări porului, pentru o largă coo
piatei sărbători de la 23 Au tăţi fizico-mecanice superioare. ţii de a-şi concentra efortu vare a depins numai de noi. poate fi tolerată. de prosperitate şi fericire perare internaţională pe ba
gust. In aceste zile topitorii de — Performanţa este cu atît Zilei rile in perioada care urmea Am începe prin a arăta că In recenta adunare a oa poporului mauritanian. ză de egalitate şi respect re
la această secţie au îndeplinit mal deosebită cu cit introdu ză pentru recuperarea restan volumul de timp nelucrat se menilor muncii am analizat In cadrul întrevederii, s-a ciproc. *
înainte de termen angaja cerea în fabricaţie la cuptoa- ţelor şi realizarea integrală a situează pe ansamblul grupu in amănunt toate cauzele ca subliniat, deopotrivă, cu sa întrevederea s-a desfăşurat
mentele luate în cinstea săr planului de investiţii şi de lui nostru de şantiere numai re au contribuit la diminua tisfacţie cursul pozitiv pe ca- într-o ambianţă cordială,
bătorii eliberării patriei. Tova MARIN NEACŞU producţie a generat in rîndul în primul semestru, la peste rea realizărilor şi am stabilit re-1 urmează raporturile din prietenească.
răşul Ti beri u Pascu, maistru minerujul colectivului nostru o analiză 75 798 ore-om. Iată de la bun măsuri concrete pentru fie
la această oţelărie, ne-a pre- (Continuare tn paa. a 2-a) minuţioasă, critică a întregii început o cifră care ilustrea care inginer, tehnician, mais
activităţi. Realizînd în pri ză concludent de ce prezen tru şi muncitor — chemaţi în
mele 7 luni doar 56,4 la sută tăm rămîneri in urmă la lu aceste zile să nu-şi precupe Ziaristul chilian
crările. de locuinţe — din Uri-
ţească eforturile pentru ca în
din planul anual de construc-
Minerii de ia ţii-montaj — ceea ce fără în cani, la alimentarea cu apă a august şi septembrie, restan
doială este foarte puţin —- se municipiului Petroşani, la ţele să fie lichidate şi înce- Juan Alfonso Bravo
Teliuc si-au impun în mod firesc întrebă şcoala din Petrila, la creşa pind din octombrie să dăm
f rile : care sînt cauzele aces din Vulcan, ia alte obiective, bătălia pentru devansarea
tor slabe realizări şi ce tre de ce indicatorul productivi planului anual de construcţii- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, La întrevedere a participat
Îndeplinit anga buie făcut în viitor pentru tăţii muncii nu este realizat montaj. 1LIE STANCU secretar general al Partidu tovarăşul Cornel Burtică,
redresarea situaţiei ?
cu mai bine de 18 procente.
Comunist
Român,
lui
Se ştie că atît în materia Analizîndu-ne obiectiv a- secretarul comitetului de partid, şedintele Consiliului de pre membru supleant al Comite
Stat
tului Executiv, secretar al Co
jamentul anual lizarea planului de aparta ccstc carenţe, ne simţim da directorul Grupului de şantiere al Republicii Socialiste Româ mitetului Central al Partidu
Irig. DUMITRU TURNĂ
mente, cit şi în ce priveşte
tori să subliniem că prove
punerile în funcţiune a noi nienţa a constat în slaba su Valea Jiului al T.C. Deva nia, a primit, miercuri dimi lui Comunist Român.
Toate colectivele de mun lor capacităţi din Valea Jiu praveghere a muncii, a con V neaţa, pe Juan Alfonso Bra Cu acest prilej, tovarăşul
că din minele şi uzinele de lui au existat unele cauze o- trolului formal făcut de ca (Continuare in pag. a 2-a) vo, trimis special al ziarului Nicolae Ceauşescu a acordat
preparare, situate in masivul chilian „La Nacion“. un interviu ziaristului chilian.
Poiana Ruscăi, dedică Zilei
minerului şi apropiatei săr
bători de la 23 August noi Toate utilajele - contractate,
şi importante realizări. Fie
care zi de muncă împlineşte
un bilanţ rodnic prin care
minerii îşi exprimă deplina
hotărire de a îndeplini cin livrate şi montate la termen
cinalul înainte de termen.
Un succes deosebit a fost
înregistrat ia minele de fier Acţionind in spiritul sarci Compararea acestor rezul
Teliuc, unde au fost extrase nilor stabilite de recenta şe tate cu sarcinile deosebite
peste prevederile de plan la dinţă a Comitetului Executiv trasate de conducerea parti
zi mai mult de 30 000 tone al C.C. al P.C.R., numeroase dului în această perioadă, a-
minereu de fier. S-au reali întreprinderi beneficiare şi ratâ însă că in ceea ce pri
zat in acest fel angajamen colective de constructori de veşte contractarea, livrarea şi
tele luate în cinstea Zilei mi pun strădanii lăudabile pen montarea la termen a utila
nerului şi a apropiatei săr jelor. maşinilor şi instalaţii
bători de la 23 August. De tru asigurarea necesarului de lor, situaţia se prezintă sub
reţinut sînt rezultatele mine utilaje, montarea şi darea ţor nivelul posibilităţilor şi ce
rilor care lucrează la supra în exploatare Ca urmare, la rinţelor. Faptul că la ora
faţă, aici unde toate opera o seamă de întreprinderi actuala pe şantierele jude
ţiile se execută mecanizat cu cum sînt U.U.M.R. Crişcior, ţului şi la unităţile benefi
instalaţii şi utilaje de mare I.P.E.G. Deva, C.S. Hunedoa ciare există utilaje nemonta Ba Deva, pe Dealul Paiului, s-a înălţat, în ultimii ani, un modern complex şcolar ce cu
productivitate. ra. I.C.S. Hunedoara, „Vidra" prinde licee dc specialitate, şcoli profesionale unde sînt pregătiţi temeinic pentru viaţă mii de
De la începutul anului, în Orăştie şi altele, volumul pu te în valoare de circa 250 tlnel - Foto : VIRGIL ONOIU
acest sector sarcinile de plan nerilor in funcţiune se ridi milioane lei, demonstrează că
au fost depăşite cu 6 300 că la 50-80 la sută din pla factorii de răspundere de la
tone minereu de fier. Impor nul anual. Pe ansamblul ju şantierul nr. 7 Chişcădaga,
I.C.S. Hunedoara, T.C. Deva,
tant este şi faptul că acest deţului, obiectivele predate I.V. Călan. I.P.C. Deva, ,.A- r
se cifrează la aproape 850
M. NEAGU milioane lei, fapt ce atestă vicola“ Mintia, I.M.M.R. Si-
Bobinatorul Gheorghe Bălaşa. unul dintre uteciştit care face o sporire a preocupărilor pen meria nu acţionează cu fer ŞCOALA DE VARĂ
cinste întregului colectiv al atelierului electric de la C.S. Hu mitate şi exigenţă pentru ca
nedoara. I’cntru înalta calitate a lucrărilor pe care le execută, (Continuare în pag. o 2-ă) tru introducerea în circuitul toate capacităţile productive
figurează lună de lună pe lista evidenţiaţilor în producţie. productiv a dotărilor tehnice
prevăzute în planul de inves să intre imediat în producţie. MA TEMA TI
tiţii. Dincolo de această stare
V^. de lucruri necorespunzătoare
se manifestă cu acuitate şi
serioase efecte negative tă Intre 16 iulie şi 5 august, mîntului a făcut ca profe tru a oferi materiale la în-
răgănarea contractării şi li municipiul Deva a găzduiţ sorii să simtă nevoia unor demîna profesorilor, accesi
Nici o zi pierdută, nici un bob risipit! vrării unui mare' volum de pentru prima dată o Şcoa cursuri la zi. Structural predarea la clasă cit şi
bile
utile
şi
pentru
atît
lă de vară pentru profeso
utilaje.
la
vorbind, am ţinut să aco
pînă
Acum,
cînd
finele anului au mai rămas rii de matematică din în perim o tematică fundamen pentru perfecţionarea cu
treaga ţară. Iniţiativa apar tală în matematica contem noştinţelor în vederea exa
ţine unui grup de tineri porană. Există un interes menelor de definitivat Şi
in toaie unităţile agricole din raza comunei Peştişu Mic (Continuare in pag. a 2-a) cercetători la Facultatea de crescînd atît pentru logică de grad.
şi
didac
cadre
tice
de
cît şi pentru analiza mate
— Ce concepţie a stat Ia
matematică-mecanică a U- matică, ambele fiind obiec alcătuirea programului ?
ÎN PAGINA A II-A niversităţii din Timişoara, tul unor înnoiri continue. — Am urmărit să rezu
membri ai societăţii de şti
SĂ SE IMPRIME UN RITM ALERT DE MUNCĂ LA TERMINAREA inţe matematice. Premieră măm în cele 5 cicluri —
Logica şi teoria mulţimilor,
pentru oraşul nostru, Şcoa
• Adunări generale ale
la de vară de analiză ma Interviu cu prof. univ. dr. Mulţimile numerice şi struc
oamenilor muncii tematică de la Deva, orga MIRCEA REGHIŞ turile lor fundamentale, E-
GRABNICĂ A RECOLTĂRII PĂIOASELOR! ® Fisuri inadmisibile în nizată cu sprijinul Comite nală finit dimensionată,
lemente de analiză funcţio
partid
de
judeţean
tului
integral — material ce s-ar
activitatea de con Hunedoara, a constituit o Noi am urmărit. în primul Calcul diferenţial şi Calcul
Singura unitate agricolă mai rămînă spice nerecolta grăbi lucrarea de recoltare. tuaţia ? — l-am întrebat pe tractare şi prelucrare premieră şi în privinţa or rînd, formarea concepţiei preda intr-un an de zile la
ganizării şi finalităţii ei.
din raza comunei Peşti te. Intr-o situaţie similară se primarul comunei Peştişu Ne-am adresat prof. univ. asupra stadiului actual al facultate Fiecare ciclu de
şu Mic unde recoltatul gri Intr-o situaţie necorespun- găseşte şi cooperativa agrico Mic, Matei Fanu. a laptelui dr. Mircea Reghiş, condu analizei matematice. Primul cursuri şi conferinţe a fost
ului se desfăşoară în condi zătoarp se prezintă însă şi u- lă de la Nandru. Com — S-a luat legătura cu cătorul primei ediţii a Şco din cele 5 cicluri de lecţii urmat de un seminar, în
ţii bune este C.A.P. din lo nităţile agricole din Nandru bina repartizată aici nu a ■I.M.A. Hunedoara pentru a lii de vară de analiză ma (Logica şi teoria mulţimi cadrul căruia conferenţia
calitatea unde îşi are comuna şi Mînerău. Inginerul şef al lucrat timp de două zile. ni se mai aduce cel puţin o tematică de la Deva, pen lor) a cuprins în esenţă e- rul venea cu aplicaţii in
reşedinţa. Pînă ieri aici mai cooperativei din Mîne Motivul: înti-una a fost de combină. La impulsionarea lu piam a iii-i tru a ne detalia scopul, mo lemente de logică matema teresante la temele prezen
era de recoltat grîu de pe rău, Petru Gheorgheoni, fectă, în alta nu s-au găsit crărilor în aceste două coo dul de desfăşurare şi con tică naivă, de teoria naivă tate. exerciţii, iar cursanţii
20 ha din 95, la brigada Al- afirma că s-a recoltat oameni care să lucreze pe perative, am repartizat cîte cluziile desprinse din des a mulţimilor, mulţimea cu întrebări. Discuţii libere
maşu Mic. Din relaţiile obţi mecanic grîu de pe 20 ha, ea la umplutul sacilor şi la un salariat de la consiliul făşurarea acestor cursuri. numerelor naturale, proble cu creta în mină la tablă,
nute de la inginerul şef al iar manual de pe 21 ha. Mai transportul griului. Dacă e- popular pentru a coordo CURIEI! — Care este explicaţia me generale de fundamen discuţii creatoare şi pasio
cooperativei, Ioan Igna, aflăm este de recoltat deci grîu de xista o mai susţinută preo na şi îndruma acţiunea de opţiunii pentru o şcoală dc tele matematicii: teorii for nante. criteriu cert al inte
că astăzi, se va termina de pe circa 14 ha. Griul ce s-a cupare din partea consiliului recoltare. Credem şi sîntem vară de analiză matemati malizate, structuri matema resului şi eficienţei cursuri
strîns toată producţia de păioa- secerat manual nu s-a de conducere griul de pe ce convinşi că pînă în 10 că ? tice etc. Avînd în vedere lor.
se. In lanuri lucrează 4 combi transportat încă la arie. De le 44 ha putea fi demult august şi în aceste unităţi SOCIAL- — Analiza matematică a introducerea acestora tot ILEANA LASCU
producţia de grîu va ajunge
ne. Mecanizatorii Luca Ha- fapt specialistul nu ne-a pu recoltat. La ora actuală mai cu bine în hambare. trăit multe prefaceri în pe mai explicit în programele
cicu, Mircea Gherman, Ilie tut preciza cum se va tre este de secerat grîu de pe Aşteptăm confirmarea afir rioadele din urmă. Conti de învăţămînt liceal, am
iera griul respectiv. Oricum, 15 ha şi de treierat staţionar detaliat aceste capitole pen- (Continuare In pag. a 2-a)
Coraş şi Victor Bijică se maţiilor ! CEIĂTfRC nua modernizare a invăţă-
numai să se facă! Unitatea N. PALTIN
străduiesc să facă lucrări de de la Mînerău dispune de de pe mai bine de 30 ha. F. MIRCEA
bună calitate, în lan să nu forţe suficiente pentru a — Cum se va rezolva si-
r putul anului, se menţin UNITĂTI PRESTATOARE rul orelor 16,30 — la De VREMEA
—
au
obţinut
PENTRU AMATORII
Ml URUIT Cil RECOLTATUL GRIULUI | dansatori „Scoica dc argint“, mereu printre cei mai “ V DE SERVICII va, şi 16,45 — la Hune a Pentru 24 ore
tro
succese
remarcabile:
doara, vor avea loc festi
DE DRUMEŢE
harnici. Pentru că lotul 22
feul
de
deschidere
vităţile
pentru evoluţia ansamblu a cîştigat, pentru a doua DELA In vederea ’ satisfacerii competiţiei. Apoi, la Deva
Zilele trecute au fost lui folcloric şi Premiul oară în acest an, drapelul solicitărilor populaţiei, nu Vreme frumoasă şi căl
desfăşura
Ieri — nc-a comunicat tovarăşul Zevedci Stănilă, se- \ terminate lucrările la dru special al Comitetului pen de colectiv fruntaş. mărul unilăţilor prestatoa se vor meciuri de primele duroasă, cu cerul varia
două
băieţi,
re
de
şi
crctarul comitetului comunal de partid al comunei Ro- i mul de acces pentru auto tru cultură judeţului educaţie cooperaţiei servicii aparţlnind iar la Hunedoara cele de bil, temporar noros. Local
pînă
vehicule
la
cabana
al
socialistă
Con
meşteşugăreşti,
de
mos — Ia cooperativa agricolă de producţie din satul re- j „Voievodul“. Noul drum stanţa, acordat fanfarei UN NOU HOTEL urmează să crească în pe fete. vor cădea averse descăr
de
însoţite
ploaie,
şedinţă de comună s-a terminat de recoltat griul de pe ; va înlesni posesorilor de pionierilor din Orăştie. La TURISTIC : rioada următoare cu 28 MUREŞUL DEVA — cări electrice. Vintul va
autoturisme, amatorilor de întrecere au luat parte
toate cele 180 ha cîte au fost însămînţate. O contribuţie j VALEA DE PEŞTI noi unităţi. Ele vor fi des SPORTUL STUDEN sufla slab din sectorul
drumeţie, cunoaşterea fru pionieri din 30 de judeţe chise în Hunedoara — fi, nord - vest. Temperatura
deosebită la încheierea cu bine a acestei lucrări au adus-o j museţilor naturale ale precum şi 11 fanfare !... Petroşani — 8, Deva — 6, ŢESC 5—1 (2—0) maximă va fi cuprinsă în
In
vecinătatea
barajului
mecanizatorii Ion Jurj, Ion Tirănescu, Mihai Mureşan, Va- j munţilor Şurianu. Valea de Peşti s-a ridicai Lupeni — 3 şi Călan — 5. tre 26 şi 2!) grade, iar
sile Albu, Petru Cozmoi, precum şi cooperatorii Anuţa j „SCOICA DE ARGINT" IN DECORUL MUNCII un nou hotel turistic, cu Ieri, pe stadionul „Ceta minima între 11 şi 14 gra
de.
Căliman, Aurelia Ocolişan, Terezia Stoica, Salomia Baba, I acelaşi nume. Hotelul arc ÎNCEPE TURNEUL te“ din Deva, s-a desfăşu
Brigada de tineret „To 55 de camere, cu 100 dc rat întîlnirea amicală de
Vcronica Cristea, Hilda Lascu şi alţii. A treia ediţie a „Serbă tul pentru plan" a şantie locuri, restaurant, loc de INTERNATIONAL fotbal, dintre Mureşul De Pentru următoarele
Tot ieri — ne comunică Ioan Borza, preşedintele Con- j rilor mării“ — desfăşura rului nr. 2, de la T.C. parcare, este racordat la DE HANDBAL va şi divizionara A, Spor două zile
te recent pe litoral — a
Deva, a poposit, luni, pen
Bucureşti,
siliului intercooperatist Călan — 12 unităţi, din cele 14, au j cuprins şi un festival-con- tru 20 de minute, în mij reţeaua de canalizare. In „CUPA PRIETENIEI" tul a studenţesc într-o for
care
evoluat
prezent se află într-o fază
încheiat recoltatul. Se preconizează ca azi şi C.A.P. Batiz j curs cu caracter republi locul constructorilor de la maţie inedită. Meciul s-a Vreme în general fru
can, rezervat ansambluri Iotul 22, punctul de lucru avansată de finisaj, ur- Mîine, la Deva şi Hune încheiat cu rezultatul de moasă, dar uşor instabilă,
şi Gînţaga să termine lucrările. lor artistice pioniereşti, şi Lcşnic. Un spectacol mu mînd ca în aceste zile să doara, se va da startul 5-1 (2-0). Pentru Mureşul cu cerul temporar noros.
De la Mărtineşti, tovarăşul I.oan Slovenski, secretarul j dotat cu trofeul „Scoica zical, presărat cu mo fie pus la dispoziţia turiş turneului internaţional de au marcat Szucs, Uilecan, Local vor cădea averse de
vesele,
rezervat
echipe
hune-
comitetului comunal de partid, ne-a transmis, ieri după- ! de aur“. Pionierii instru mente celor 60 a de însufleţit tilor, a vizitatorilor în handbal, tineret, dotat cu Stare, Silaghi şi, din nou ploaie. Temperatura în u-
dubaşi,
doreni
—
lor
con
munca
de
amiază, că toate cooperativele agricole de producţie de pe \ mentişti, solişti vocali, structori care, de la înce general. „Cupa prieteniei“. In Ju Szucs, cu concursul unui şoară scădere.
fundaş oaspete.
raza comunei au încheiat recoltatul cerealelor.