Page 31 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 31
BWWWBMWBBWBTOWHHPBMBW—BW tmmmmmmmKi» wwuvimjm.kxperr naBHHB—wwgBUBi! im »»»i.» »y. i'-tammn
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 779 ® JOI 9 AUGUST 1973
ioc*
întruniţi recent, în aduna duselor în timpul fabricaţi 592 tone de utilaje şi proto rii şi tehnicienii care au luat propuneri concrete care au
rea generală pe unitate, oa ei, cu imobilizări minime. A tipuri din sarcina planifica cuvîntul în adunarea gene fost cuprinse ou responsabili
menii muncii din cadrul în existat o mai bună corelare a tă pe primele 6 luni. S-a fă rală — Ioan Bota, Dumitru tăţi şi termene precise într-u»
treprinderii de utilaj minier fondului de salarii cu indi cut simţită şi lipsa unui pro Duma, Gheorghe Petcu, Du complex plan de măsuri. CS^
Petroşani şi-au analizat în a- catorii de producţie, iar indi gram strict de introducere în mitru Crăciun, Leon Pitic, le 33 de măsuri, cîte cuprirs-
mănunţime activitatea desfă cele de utilizare a fondului reparaţie capitală a maşini Lidia Munteanu, Ionel Creţu de acest plan, vizează în
şurată pe semestrul I 1973, de timp a fost de 95,72 la lor şi utilajelor miniere. Va şi alţii — au relevat şi alte principal utilizarea intensivă
identificînd lipsurile şi sta sută. loarea rebuturilor înregistra deficienţe: nerespectarea su şi extensivă a capacităţilor de
0 acţiune împotmolită bilind cu clarviziune sarcinile succesele sînt multe :’ar înşi te a atins aproape 700 000 prafeţei prevăzute pentru tur tatea în funcţiune în activi
producţie,
devansarea
pune
după
se vede,
Deşi,
cum
rilor
pe care le incumbă perioada
provenind
de
majoritatea
lei,
inexistenţa
narea
unor
fontei,
investiţii,
asimilarea
de
ce a mai rămas din anul ho-
tăritor al actualului cincinal, ruirea lor ar fi putuc conti la secţia turnătorie, unde nu mijloace pentru transportul de produse noi, precum şi re-
s-a respectat întru totul dis-
nua, ne oprim aici arătînd că
şi
precum şi problemele princi proiectarea existente, modernizarea
printre hîrtiile unui sertar pale care stau la baza unui normelor îmbunătăţite, reducerea
extinderea
celor
consum
revizui
de
demaraj optim în 1974. S-a
te
şi
colectiv
organul
că
subliniat
' de conducere al întreprinde cheltuielilor de producţie şi
în special a cheltuielilor ma
rii, sub conducerea şi îndru
numit neglijenţă marea comitetului de partid, Adunări generale ale oamenilor muncii teriale, măsuri de ordin so
pe
protecţia
linie
cial,
de
a reuşit să mobilizeze între
gul colectiv de salariaţi la muncii şi altele. Fără îndoia
realizarea şi depăşirea sarci lă, aşa cum s-a subliniat în
Cu două luni în urmă, puse fotografii oglindind După aceeaşi programare, nilor de plan şi a angaja adunare, materializarea e-
sectorul tineret muncitoresc realizări de seamă din or albumul trebuia să soseas mentelor asumate în întrece ANALIZĂ FIRMA Pill UFZVOLTAREA xemplară a acestor sarcini va
din cadrul Comitetului ju ganizaţia respectivă in ca că, la Deva, de la C.S. Hu re, obţinîndu-se succese de ridica la cote şi mai înalte
deţean al U.T.C. lansa o drul acestei întreceri de an nedoara. Din păcate, nici la prestigiu. Astfel, prevederile rezultatele muncii construc
lăudabilă chemare către vergură, după cum promi combinat nu se ştia de în de plan au fost depăşite cu torilor de utilaje miniere.
toate organizaţiile de tine tea ea la început. Predarea trecere, ne comunică locţii 4,79 la sută la producţia glo Mai ales că în urma unor
ret hunedorene în vederea urma să se facă în prezen torul secretarului U.T.C., to bală şi cu 4,47 la sută la studii de prognoză, efectua
unei mai intense mobilizări ţa celor două active (cel ca varăşul Gheorghe Furmă. producţia marfă — rezultate te ca urmare a indicaţiilor
a membrilor lor în ampla re preda şi cel care primea), După informaţiile primite care s-au materializat în 73 date personal de către secre
întrecere iniţiată de biroul cu care ocazie urma să se de la comitetul municipal al tone tuburi de aeraj, 311 to tarul general al partidului
C.C. al U.TjC.: „Tineretul realizeze şi un schimb de U.T.C., se pare că nici acest ne ţevi flanşate, 20 tone oţel nostru, tovarăşul Nicolae
— factor activ în îndeplini experienţă. organ nu ştia nimic de în lichid, aproape 100 tone pie Ceauşescu, a reieşit că planul
rea cincinalului înainte de Iniţiativa, ca orice iniţia trecere şi album. se de schimb din oţel, fontă de asimilări şi de fabricaţie
termen". Acţiunea urmărea, tivă, s-a lansat. Albumele şi din neferoase şi alte pro de maşini miniere şi instalaţii
în acelaşi tij^np, activizarea şi-au găsit un prim popas Pe unde s-a împotmolit duse fizice obţinute supli noi va fi spre sfîrşitul aces
colectivelor dţe redacţie ale la F.I.L. Orăştie şi E.M. U- oare frumoasa acţiune, al mentar. Totodată, cheltuieli
gazetelor de ţperete, aparţi- ricani. Intrucît totul fusese cărei scop era atît de pre le la 1 000 lei producţie mar tui deceniu de 7 ori mai ma
nînd acestor organizaţii, „perfectat" (se primiseră şi cis ? Printre hîrtiile cărui fă au fost diminuate cu 7,7 re decît în prezent. O per
pentru redactarea de mate asigurări in acest sens — sertar zace ea ? Este ştiut lei, iar cheltuielile materiale forumul oamenilor muncii de ciplina tehnologică, au lipsit pieselor mici, lipsa de co spectivă de dezvoltare deose
riale mobilizatoare, pentru n.n.), toată lumea aştepta că pentru orice iniţiativă se la acelaşi indicator s-au mic la I.U.M. Petroşani a acordat unele mijloace de lucru — menzi, pentru utilajele mari, bit de frumoasă, pentru atin
oglindirea comcretă, promp nerăbdătoare luna noiem cere o muncă susţinută, de şorat cu 11,7 lei — fapt ce a o atenţie deosebită şi cauze cuptoare de tratament tehnic neorganizarea schimburilor II
tă, a msuncii tinerilor. brie, cînd albumele urmau elaborare şi generalizare, de determinat obţinerea unor lor care au generat lipsuri primar — ori unele mijloace şi III Ia maşinile de polizat, gerea căreia colectivul de
urmărire riguroasă a modu
Chemar.ea, cunoscută sub să poposească în ultimele lui în care este îmbrăţişată beneficii suplimentare de pe primul semestru şi mai a- de control. De fapt, lipsa de greşeli în exploatarea stîlpi- muncă al întreprinderii de
genericul ,Tineretul şi pro două organizaţii, după care peste 2 milioane lei. Faţă de les problemelor care vizează scule, dispozitive şi verifica lor hidraulici, neasigurarea utilaj minier Petroşani tre
v de către tinerii din organi
ducţia“, avea stabilite obiec se stabilea punctajul, ordi zaţie. După cum stau lucru situaţia existentă la finele lui calitatea produselor executate toare a constituit o cauză a unei aprovizionări ritmice ou buie să acţioneze de pe a-
tive precise printre care: nea clasificării şi bineînţe rile, aceasta nu numai că 1972, producţia neterminată în cadrul întreprinderii. Din rebuturilor şi pentru alte sec materiile şi materialele nece cum, cu toate forţele, în
prganizarea de acţiuni care les eficienţa acţiunii. nu este urmărită, dar nici se situează la limita normati cauza neaprovizionării ritmi ţii. Deşi s-a planificat un in sare fluxului productiv etc.
să conducă la sporirea con In dorinţa de a cunoaşte măcar n-a fost pregătită şi vului planificat, ceea ce în ce cu unele sorturi de ma dice de utilizare a maşinilor Pentru înlăturarea tuturor scopul ridicării întregii acti
tribuţiei, realizarea exem modul în care se desfăşoa lansată corespunzător, pen seamnă o mai bună preocu teriale — tablă de 6 mm, oţel vităţi la cea mai înaltă cotă
plară de către fiecare tînăr ră întrecerea pe parcursul tru a avea eficienţa scon pare în programarea şi urmă patrat. de 140 mm, rulmenţi, de 85 la sută, acest nivel n-a acestor neajunsuri din activi a eficienţei.
a sarcinilor de producţie ; ei, am întreprins o anchetă, tată. Organele şi organiza rirea producţiei, realizîndu-se echipament electric etc. — fost atins în cadrul între tatea lor, oamenii muncii de
folosirea integrală a capa după ce în prealabil am ţiile U.T.C. n-au fost infor o circulaţie normală a pro nu au fost realizate circa prinderii. Muncitorii, ingine- la I.U.M. Petroşani au făcut M. LIVEZEANU
cităţilor de jDroducţie şi a consultat itinerarul albu mate cum se cuvine asu
fondului de timp ; întreţi mului pornit de la F.I.L. O- pra ei. Dovadă este faptul
nerea şi exploatarea raţio răştie. După programarea a- că nici nu este cunoscută.
nală a maşitnilor şi utila flată la judeţ, în perioada Ne întrebăm, ce se va a-
jelor ; executarea tuturor 1—10 august, albumul tre naliza la nivel de judeţ în Fapt® cotidiene SUCCESE BE PRESTICItl ME OAMENILOR
produselor şi' lucrărilor la buia să se afle la şantierul luna noiembrie ? Comitetul
parametri calitativi supe 1 al T.C. Deva. Ioan Sere- judeţean al U.T.C., comite
riori ; reduceirea consumu neac, secretarul organizaţiei tele municipale şi orăşeneşti, din organizaţiile U. T. C,
lui de materiale şi materii de tineret de aici, mărturi
prime ; antrenarea tinerilor sea că nici n-a auzit de o cele ale organizaţiilor, au Aceste zile dinaintea marii sărbători de la 23 August
la mişcarea ele invenţii şi astfel de întrecere, iar de datoria să acţioneze ferm în înseamnă pentru organizaţiile de tineret o mai intensă mmu «ÎMI/ lui
inovaţii. album nici atît. Ce infor această direcţie, cu toată mobilizare la realizarea şi depăşirea sarcinilor şi angaja
Odată cu chemarea, din mare s-a făcut pe această seriozitatea, să dea dovadă mentelor asumate în întrecere, iniţierea unor decade record
două localităţi ale judeţului linie la nivelul organizaţii cu adevărat de spirit revo în producţie, de acţiuni de muncă patriotică.
au pornit tot atîtea albume- lor ? Deficitară pregătire Minerii de ia Teliuc şi-au
ştaietă, programate să rămî- pentru o acţiune de anver luţionar şi nicidecum să URICANI : Decadă record în producţie
nă cîte 10 zile în fiecare gură, poate cea mai repre trateze cu neglijenţă pro Îndeplinit angajamentul anual
priile acţiuni.
organizaţie, pe ale căror pa zentativă, iniţiată într-un In cadrul unei decade record, 169 tineri de la sectoa
gini să fie conserianate, ex mod specific! M. BODEA rele 1, 2 şi 3 producţie ale E.M. Uricani au scos la su
prafaţă, peste prevederile planului, 240 tone cărbune. In
V acelaşi timp, au colectat prin muncă voluntar-patriotică, (Urmare din pag. 1) cum şi forezorii din brigada găsesc finalizarea în impor
din perimetrul sectoarelor 2 şi 3 o cantitate de 120 tone condusă de Badea Vasile. > tante cantităţi de materii pri
...a—.................■ 1 I «a............. —.....................................................mmsm fier vechi precum şi 12 motoare electrice. Rezultate deosebite s-au me foarte necesare unităţilor
spor de producţie se dato- înregistrat şi în celelalte uni
ir siderurgice. Au fost produse
creşterii
Tot la E.M. Uricani, un grup de 11 electricieni, maiştri reşte în principal fronturile tăţi ale întreprinderii minie peste prevederile de pion
1
DEZBATERE :
randamentelor
la
Fisuri inadmisibile In electromecanici, artificieri sprijină realizarea unor lucrări de lucru. In perioada aminti re Hunedoara. Unele dintre 7 300 tone de fier în mine
cele mai semnificative ne-au
de investiţii în regie proprie. Ei efectuează montarea ma
reuri marfă şi 3 500 tone de
„Cum ne comportăm şinii de extracţie pentru adincirea puţului 4. Lucrarea, va- tă, productivitatea muncii a fost prezentate de ing. Paul dolomrtă metalurgică. Ţin să
lorînd 70 000 lei, va fi terminată în preajma zilei de 23 crescut cu 2,7 la sută faţă Popescu, directorul întreprin precizez faptul că prin aceste
activitatea de contractare în societate“ August. de sarcinile de plan, în timp derii ; La producţia globală, producţii suplimentare mine
ce conţinutul de fier în mi
—
rii din masivul Poiana Rus-
nereul extras a crescut cu prevederile de plan au fost
LUPENI : 1 100 utecişti prezenţi la acţiuni de căi şi-au realizat de pe a-
Azi, la Fabrica de in peste 2 la sută. depăşite cu 5 milioane de cum angajamentul anual.
şi preluare a laptelui avea loc o dezbatere pe muncă patriotică fruntaşe, se remarcă totuşi lei. De asemenea, de la în Este un succes deosebit,
Deşi aici sînt multe brigăzi
dustrie locală din Deva va
ceputul anului s-au realizat
tema „Cum ne comportăm Tineretul din această localitate este recunoscut pentru. prin .rezultatele obţinute mi economii suplimentare în va care subliniază din nou pri
îndeplinirea exemplară a bilită; revenind' su'b 20 1 în societate", organizată de participarea sa entuziastă ia acţiuni de muncă patriotică. nerii din brigăzile conduse loare de 4 milioane de lei. ceperea şi dăruirea în mun
7
sarcinilor economice — şi în lapte preluat, în medie, pe către Comitetul municipal al Nu o dată sînt văzuţi trecînd, cil steagul organizaţiei în de Gliguţă Mihai, Marincaş De remarcat este faptul că că a minerilor şi prepara
acest context a preluărilor cap de vacă Din comuna U.T.C. în colaborare cu frunte, pe străzile oraşului, îndreptîndu-se spre diverse Aurel, Munteanu Anton, pre aceste depăşiri valorice îşi torilor hunedoreni.
de produse agroalimentare Boşorod, faţă de 1 430 hl Comitetul municipal al fe puncte pentru a presta anumite lucrări. In această perioa
destinate fondului de stat contractaţi nu s-au livrat meilor. In cadrul discuţii dă, 1 100 utecişti de la mină, fabrica „Vîscoza", şantier au
— ce revin fiecărei comu nici 20 hl. Fireşte, avînd lor vor fi abordate aspecte participat, fiecare în unitatea în care lucrează, la încărca Performanţe de valoare
ne reprezintă una din obli în vedere că ne aflăm a- de comportament reieşite rea a 95 cărucioare cu seîndură, colectarea mai multor
gaţiile de căpetenie ce proape la jumătatea lunii din Proiectul de norme ale zeci de tone de fier vechi din subteran, descărcarea a 15
stau în faţa organizaţiilor august, se pune întrebarea: eticii şi echităţii socialiste. tone celuloză, tăierea bobinelor ş a. pe platformele cuptoarelor
de partid de la sate şi a cînd se va recupera restan
consiliilor populare comuna ţa respectivă ? La fel de
le. Analiza modului în ca slabe sînt şi realizările ce (Urmare din pag. 1) fac precizarea că la ora ac
re Se realizează livrarea lap lorlalte comune amintite tuală în secţia noastră se fa de pe acum angajamentul a-
telui de la gospodăriile ca exemple negative. brică peste 200 de mărci de nual. Numai topitorii din e-
popu'laţiei oglindeşte exis Pe lingă deficienţele ce rele Martin a unor oţeluri cu oţeluri dintre cele mai solici chipa condusă de Ştefan Du-
tenţa unor serioase goluri, se manifestă din partea or caracteristici superioare este tate de industria noastră so mitrică au elaborat peste sar
care se concretizează în ganelor locale în privinţa mal dificilă de realizat. Cite cialistă. cinile de plan la zi mai mult
restanţe inadmisibile. In îndeplinirii sarcinilor de mărci s-au asimilat pînă în Pe primul loc în întrecerea de 520 tone de oţel. pînă acum
de
Succesele
comunele unde comitetele contractare, serioase nea prezent ? socialistă care se desfăşoară vin să întărească convingerea
de partid şi consiliile popu junsuri se întîlnesc şi în — Numai în cursul acestui Ia oţelăria Martin nr. 1 se că topitorii de la oţelăria
lare s-au preocupat cu răs activitatea lucrătorilor din an la cuptoarele oţelăriel află topitorii care deservesc Martin nr. 1 din combinatul
pundere de dezvoltarea zoo cadrul I.C.I.L. Simeria. Ca noastre s-a asimilat tehnolo hunedorean sînt ferm angajaţi
tehniei şi de îndeplinirea dovadă, este suficient să a- gia de fabricare a peste 10 cuptorul nr. 5. Folosind mai în entuziasta întrecere care
indicatorilor de plan în a- mintim că îndrumătorii din mărci noi de oţeluri destinate bine capacitatea de produc are ca obiectiv principal înde
cest sector, s-au obţinut re comunele Sălaşu de Sus, in special industriei construc ţie, echipele care lucrează la plinirea cincinalului înainte
zultate mulţumitoare. Spre Răchitova, Pui — să ne re toare de maşini. Doresc să acest cuptor şl-au îndeplinit de termen.
exemplu de la gospodăriile ferim doar la cîteva cazuri
populaţiei din comuna Bră- — nu pot fi văzuţi sâptă-
nişca s-au preluat, în medie, mîni !n şir sau chiar luni
peste 240 1 lapte pe cap de desfăşurînd vreo activitate.
vacă furajată, faţă de 361 Aşa se poate explica de ce ProfeeMi. constructori
cît s-a contractat pentru a- în comuna Răchitova s-au
cest an, reprezentînd peste încheiat contracte cu mai
65 la sută din prevederi. puţin de 70 de gospodării
Cu realizări meritorii la din cele 250 care posedă
livrări se prezintă, de ase vaci cu lapte. Totodată, este
menea, comunele Dobra, de semnalat că şi munca
lila, Balşa, Vălişoara şl al concretă în teren a şefilor
tele. Exemplul acestor co de baze lasă de dorit. te caitate ireproşabilă, puse ia termen în funcţiune
mune denotă că există se Hotărîrea C.C. al P.C.R.,
rioase' resurse insuficient a Consiliului Suprem al
fructificate privind creşte Dezvoltării Economice şi
rea aportului gospodăriilor Sociale şi a Consiliului de Acţionăm energic pentru îndeplinirea
populaţiei la constituirea Miniştri, adoptată în şedin
fondului centralizat al sta ţa comună din 13 iulie a.c.,
tului. care prevede majorarea
Pe ansamblul judeţului preţurilor de contractare a înainte de termen a pianului anual
însă se constată apreciabi produselor animaliere, a
le rămîneri în urmă. la stimulat puternic interesul (Urmare din pag. 1) staţiilor de betoane şi a poli
acordul
Cu
muncitorilc
contractări planul fiind în lucrătorilor din agricultură goanelor de prefabricate. A- am hotărît să trecem la u
deplinit sub 50 Ia sută, iar pentru dezvoltarea rapidă a vînd în vedere indicele de program prelungit de lucr
cantitatea de lapte preluată zootehniei. Organele comu Cu deosebită convingere îndeplinire a normelor de să fructificăm din plin şi z
Cercul de radio de la clubul studenţesc al Institutului de mine Petroşani, in plinii activi
la fondul de, stat de la nale de partid şi de stat, tate. In fotografie, studentul Mlrcea Radu, şeful cercului, şi Ludovic Tutsek, anul III electro spunem că planul anual îl 1,17, cît reprezintă în medie lele de duminică. In ace
1
gospodăriile populaţiei nu precum şi organele contrac mecanică. Foto; C. BARBU — ştudent vom încheia in jurul datei Ia nivel de grup, vom acţio sens, organizaţiile noastre d
se ridică nici la 20 la sută tante au datoria să desfă de 15 decembrie. Avem în na în vederea cuprinderii în partid, cei mai destoinici cc
faţă de prevederile planu şoare o susţinută muncă vedere că în luna iulie am acord global şi a celorlalte munişti s-au mobilizat putei
lui. Cu o contribuţie depar politică şi organizatorică în realizat un ritm de circa 9 lucrări, necuprinse încă pen nic, iar rezultatele muncii lc
te de a reflecta posibilităţi vederea popularizării pre la sută din planul anual şi tru ca acest indice să crească se întrevăd deja. Planul d(
mergînd numai în acest ritm
le existente se prezintă co vederilor acestei hotărîri, putem înfăptui angajamentul la cel puţin 1,24. In altă or
munele Vaţa de Jos. Boşo- făcîndu-i pe crescătorii de luat. Pentru luna august dine de idei, ne vom preocu cadal, replanificat, în car
rod, Sălaşu de Sus, Rîu de animale să înţeleagă că va ne-am fixat să acoperim cir pa cu mai multă insistenţă am inclus şi o cotă parte di
Mori. Bulzeşti, Buceş, Vorţa lorificând mai deplin posi ca 10 la sută din planul a- pentru recrutarea unor noi restanţe, se prezintă deja ir
şi altele. „Motivînd" că se bilităţile de care dispun pot nual. Iată de ce, printre al forţe de lucru pentru ca pa deplinit. Este un prim suc
află în campanie, factorii obţine însemnate venituri tele, s-au impus unele mă ralel cu realizarea planului ces caro demonstrează c
hotărîrile
Paul
Topuzu
şi
conducerii
asistenţilor
partidi
răspunzători de soarta pla băneşti suplimentare şi, in (Urmare din pag t) Mihai Negan, care mi-au sit solicitudine în rezolva suri noi, cum sînt: generali pe 73 să creăm avans de e- lui în domeniul investiţiilo
rea tuturor problemelor. Cu
nului economic au neglijat acelaşi timp. aduc o con solicitat coordonarea în rea sprijinul vicepreşedintelui zarea schimbului doi la toate xecuţie din planul anului au găsit teren fertil şi în ca
activitatea de contractare şi tribuţie substanţială la îm — Cum se face că oraşul lizarea acestui proiect. Ino Filialei Timişoara a Socie locurile de muncă, urmărin- viitor, care ne pune în faţă drul grupului nostru de şar
predare a laptelui, avînd bunătăţirea aprovizionării Deva a fost ales pentru vaţia noastră constă în fap tăţii de ştiinţe matematice, du-ser în special activitatea sarcini sporite cu 17,3 la sută. tiere.
populaţiei cu produse agro
contractat mai puţin da 20 alimentare. trei săptămîni drept forum tul că sîntem autorii şi inspector Iosif Rotea, al di
la sută din cantitatea sta- N. TIRCOB de perfecţionare într-un realizatorii în întregime ai rectorului liceului industrial
domeniu esenţial al mate programului cursurilor. Spre minier, Bogdan Poraicu, am
maticii moderne ? deosebire de restul şcolilor reuşit — alături de desfăşu Toate utilajele—contractate,
— Devenise o tradiţie ca de vară care se desfăşoară rarea excelentă a progra
„Actualitatea" gazetei Societatea de ştiinţe mate cu concursul unor cadre din mului — să organizăm în livrate si montate ia termen
centre
diferite
liber
în
excursii
universitare,
timpul
matice din R.S.R. să orga
avantajul
de perete nizeze cursuri de vară în noi avem unitare. Tot unei grup la Vaţa de Jos, muzeul
o
din
Brad,
concepţii
mineralogic
în
Bucureştiului,
pe
preajma
Valea Prahovei, pe Valea noutate pe care am adus-o Retezat la Pietrele şi mai (Urmare din pag. 1) titularul investiţiei — se fa utilaje n-au fost livrai
Nu ştim dacă gazeta de perete, organ al comitetelor Oltului ori în Moldova spre noi şi o considerăm deo departe, la cetatea Devei
de partid şi sindicat de la şantierul nr. 1 al T.C. Deva, Suceava. Dorinţa noastră a sebit de eficienţă este mul ş.a. ce vinovată de neasigurarea form prevederilor, c
la timp a documentaţiei.
situată la sediul unităţii pe Progresului 2, oferă, în situ fost să realizăm şi în Ar tiplicarea cursurilor confe Plecăm cu sentimentul că mai puţin de 5 luni de mun O altă categorie de bene afectează desfăşurare
aţia în care se află acum, eficienţa scontată. Motivul ? deal o asemenea şcoală, iar rinţelor susţinute în cadrul am făcut un lucru bun. că, este de neconceput şi ficiari o formează întreprin ritm susţinut a montaj
Undeva, la subsolul ei, scrie — „Ediţia nr. 6, luna Deva ne-a oferit condiţii şcolii, mult mai detaliate Cursanţii s-au simţit bine, intolerabil să mai avem în derile care n-au asigurat con respectarea graficelor
iunie“. O lună destul de „recentă“ ! Dar unele materiale Optime. De fapt iniţiativa decît au putut fi prezentate au fost foarte mulţumiţi judeţ cazuri de neasigurare a tractarea utilajelor în concor nere în funcţiune.
şi poze posedă o vechime ceva mai măricică. De exem este a grupului de entu verbal şi oferirea lor tutu de calitatea expunerilor. utilajelor pentru investiţiile danţă cu termenele de mon Recuperarea restanţe
plu, telegrama adresată unei formaţii de construcţii avea ziaşti matematicieni timişo ror cursanţilor. Ne-am simţit cu toţii foar planificate pentru 1973. In- taj, creînd un serios prece punerea la timp în f
ca motiv de felicitare o situaţie — darea în folosinţă a reni : conferenţiar dr. Mir- — Care sînt ultimele im te bine aici, regretăm că treprinder-ea „Marmura" Si dent pentru nerespectarea ne a obiectivelor proi
planificate
ac
pentru
unor blocuri — din luna decembrie 1972. cea Craioveanu şi Dumitru presii la încheierea cursu am fost prea puţini — doar meria, spre exemplu, nu a termenelor de punere în — cerinţe de maximă
Intr-un panou al gazetei sînt afişate poze critice care Gaşpar, lector dr. Gheorghe rilor ? 30 de cursanţi din 50 de contractat utilaje în valoare funcţiune. Aşa este cazul la tanţă puse de cond
condamnă risipa de materiale pe şantiere. Acţiunea e Constantin, a lectorilor uni —• Am urmărit îmbinarea locuri — (şi foarte puţini de 1,3 milioane lei din lipsă C.S. Hunedoara, Baza I.C M partidului în faţa ber
foarte lăudabilă şi sîntem siguri că la data cînd au fost versitari Adrian Albu, O- timpului de studiu cu acti din judeţul şi localitatea de documentaţie tehnică. A- Simeria, I.C. Orăştie, I.P L. rilor şi constructoriloi
afişate — înainte de darea în folosinţă a căminului gru limpiu Ciucurel, Viorel Hi- vităţile recreative. Aici, la gazdă ! — n.n.). S-ar putea să ceastă justificare a conduce Deva, LV. Călan, unde valoa impune ca totalitatea
pului şcolar de construcţii al I.P. Bîrcea, ca să oferim un riş, Dorel Ghişa, a cercetă Deva, am avut. condiţii ma continuăm în vara viitoare rii unităţii respective nu are rea needrelărilor se ridică la jelor să fie aduse grab
exemplu a avut eficienţă. De atunci a trecut ceva timp şi = torului dr. Bela Rendi, a teriale foarte bune, am gă- ceea ce am început acum. nici un temei pentru că, ni suma de ordinul a 20 mili şantiere, montate şi ir
prin urmare... ar trebui schimbate. ’ meni altcineva decît condu oane lei. Alarmant este şi se în fluxul product!
cerea de la „Marmura“ —
m Ii niiiMli «WoVaVaYi'a a faptul că un mare volum de parametrii proiectaţi.