Page 35 - Drumul_socialismului_1973_08

————I
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5780 • VINERI 10 AUGUST 1973

Comunistul loan Ionaşcu, ţii metalice importante, cum sau ţeavă, Rezultatele sînt nează din bucăţile de tablă mea fac parte şi 3 absolvenţi,
şeful unei echipe de lăcătuşi ar fi serpentinele pentru e- mai bune cînd avem confec­ pe care, practic, nu le mai tineri, de toată lauda, care
de la Atelierul mecanic al lementele de răcire produse, ţii metalice, dar şi la repa­ puteţi folosi la construcţiile în ultimul an de şcoală au
întreprinderii „Victoria" Că- pe care le facem pentru toa­ raţiile capitale strîngem cu mari ? lucrat efectiv în întreprinde­
lan, este recomandat ca un te furnalele existente în ţa­ grijă piesele ce prezintă u- — La noi vin şi lucrări de re şi se pricep la muncă. De
om destoinic, specialist 'în ră. ' In aceste complexe lu­ zuri mai mici, le refacem şi construcţii mai mici, cum fapt, întreg colectivul atelie­
lucrările de construcţii me­ crări ne conducem, între al- le dăm furnaliştilor şi' turnă- sînt diferite flanşe pentru rului nostru este tînăr — nu­
sectorul cu ponderea cea mal talice, care acţionează de 28 mai 4 muncitori au vîrsta
de ani în acest sector al în­
treprinderii „Victoria“. Mo­ peste 30 de ani — iar noi îi
cunoaştem
fiecare
bine
pe
tiv
căutat
care
pentru
l-am
mare în agricultura judeţului la locul său de muncă în în parte. Aceasta ne dă oo-
scopul de a afla în mod con- i sibilitatea de a-i repartiza
L. creţ cum slujesc calităţile pe la lucrări corespunzătoare,
care le are la aplicarea şi unde pot obţine şi rezultate
dezvoltarea acţiunii de eco­ bune de producţie şi econo­
mii de metal Aş putea cita
| Creşterea efectivelor şi a producţiei nomisire a metalului — ma­ din echipa mea pe loan Ce-
extrem
de
terial
important
pentru economia naţională. clea. Cornel Ştef, loan Mun­
Deci... tean III şi alţii care s-au e-
animaliere - obiective majore declagat loan Ionaşcu — 12 tele, şi după o idee pe care torilor pentru a le păstra în conducte de apă şi gaz, role videnţiat pe toate planurile
— Am în echipă — ne-a
socialistă.
în
Pe
întrecerea
muncitori, dintre care 3 sînt o materializăm permanent: stoc. La serpentine folosim pentru limitatoare de sarcină primul semestru al anului
proaspeţi absolvenţi ai şcolii economisirea a cît mai mult şi ţevile care vin mai scurte la macarale etc. unde folosim fiecare muncitor a economi­
ale cooperatorilor din Ostrov profesionale. Cu aceşti oa­ metal. din laminare, introducîndu-le cu succes bucăţile mici de sit materiale în valoare de
tablă. Apoi, acestea se utili­
îmbinare
pentru
a
— Cum procedaţi, concret ?
mufe
de
meni, şi într-o strînsă cola­
borare cu harnicele echipe — La fiecare început de ne încadra în' lungimile spe­ zează la confecţionarea de 500 lei, ceea ce înseamnă că
pe atelierul nostru s-au ob­
Traducerea' cu succes în anului, s-au realizat 215. In nistra numai tocate şi pre­ de lăcătuşi conduse de loan lucrare luăm desenele tehni­ cificate în desene. La unele con­ şubere, utilaje de turnare
viaţă a sarcinilor izvorâte următoarele luni, datorită parate în hrana animale­ Muntean Vînătorul, Nicolae ce şi le studiem bine nu nu­ strucţii nu avem nici cea mai pentru, lingotiere şi multe al­ ţinut economii, atît la ma­
din programele naţional şi măsurilor luate pentru îm­ lor. In acest scop se şi con­ Fătu, Horia Codreanu, şi cea mai pentru a ne încadra în mică pierdere, cum este ca­ tele. noperă cît şi la materiale,
judeţean de dezvoltare a bunătăţirea reproducţiei şi struieşte o modernă bucătă­ de sudori a lui Mircea Şte- cantităţile de metal ce ni se zul cupelor de la elevatoa­ — Se spune că ştiţi să lu­ de peste 20 000 lei. Rezultate
zootehniei a constituit şi creşterea tineretului femei, rie furajeră. Pentru a se a- foni, noi executăm reparaţii­ repartizează dar şi pentru a rele pentru semicocs, pe care craţi cu oamenii. Vrem să care, bineînţeles, ne obligă
constituie o preocupare de acest efectiv va fi realizat sigura condiţii corespunză­ le capitale la toate agregate­ găsi posibilitatea punerii le croim din tablă de 1 OOOx aflăm, cum „lucraţi" cu oa­ la mai mult în activitatea de
prim ordin pentru comite­ în principal din prăsilă pro­ toare de adăpostire pentru le mari ale unităţii — fur­ „de-o parte“ — pentru nece­ 2 000 mm, cu grosimea de 4 menii pentru economisirea viitor.
tul de partid, consiliul de prie. întreg efectivul de animale, nale, turnătorii etc. — pre­ sităţile producţiei — a unei mm. metalului ?
conducere, cadrele de spe­ In ce priveşte producţia s-a construit în acest an un cum şi o mulţime de confec­ părţi cît de mici de tablă — Ce produse se confecţio- — Am spus că din echipa MARIN NEGOIJA
cialişti şi toţi cooperatorii animalieră se poate spune grajd modern cu 100 locuri.
din Ostrov. că se prezintă, de asemenea, Această unitate şi-a pro­
Acţionînd cu răspundere într-un progres continuu. La pus să sporească producţia
pentru finalizarea obiective­ carne, de pildă, faţă de 37 de lapte pe cap de vacă fu­
lor majore din domeniul zo­ tone, cît prevede planul a- • rajată, greutatea medie de Succese de prestigiu
otehnic — creşterea efecti­ nual, s-au livrat în numai 6 livrare a tineretului şi bovi- I
velor şi a producţiilor ani­ luni mai mult de 27 tone. nelor adulte. Măsurile luate
maliere, pentru ca acest Aceasta va permite coope­ de conducerea partidului şi
sector să devină preponde­ rativei să depăşească în statului pentru majorarea ale Hameiului'
rent în totalul producţiei mod substanţial prevederile preţurilor de contractare, a-
globale şi al veniturilor — de plan la acest indicator. cordarea de prime cuprinse
ne relatau tovarăşii Fonel In ce priveşte producţia de între 300—500 lei pentru
Mihuţoni, secretarul comi­ lapte, datorită unor greu­ fiecare viţel livrat la greu­ muncii hunedoreni
tetului de partid al coope­ tăţi întâmpinate în furajare, tăţi mari constituie un nou
rativei, Cornel Lepădătoni, s-au înregistrat unele nerea- şi puternic stimulent pentru
preşedinte, şi David Gheor- lizări. Prin eforturile făcu­ cooperatori. Toţi cei care lu­
ghe, inginer şef — am ela­ te, s-a reuşit însă ca pînă crează în zootehnie pe baza in întrecere
borat un program concret la sfîrşitul lunii iulie să se acordului global realizează
de dezvoltare a zootehniei recupereze restanţa înregis­ câştiguri care le răsplătesc
în cadrul cooperativei pînă trată şi să se livreze la fon­ din plin munca depusă, re­ Furnallştii
în 197*5. Acest program, da­ dul de stat peste 600 hl zultatele obţinute în pro­ Toate obiectivele social-culturale
torită sporirii posibilităţilor lapte. Cooperativa a mai li­ ducţie. Silvia Florescu şi
materiale şi financiare ale vrat la complexul de îngră- Bălan Lăsconi, de exemplu, hunedoreni au
unităţii, a fost modificat în şare 240 miei, cu 30 capete au realizat în luna iunie un
mod corespunzător, prevă- mai mult decît s-a planifi­ cîştig total, în bani şi în realizat suplimentar
zîndu-se sarcini superioare cat. Aceste realizări în pro­ natură, de peste 2000 lei. vor fi predate la termen
celor stabilite anterior. Fă­ ducţie se oglindesc şi în ve­ Aceasta este o dovadă con­ 15 000 tone de fontă
ră îndoială că pînă la finele niturile băneşti realizate din cludentă că munca depusă La sfîrşitul anului trecut, Nicolae Ceauşescu, făcute la torilor. Şefii de brigăzi,
cincinalului şi obiectivele zootehnie şi care se cifrează este retribuită în mod echi­ şedinţa Comitetului Execu­ muncitorii, maiştrii au fost din „diafragme" 132 apar­ (Urmare din pag. 1)
actuale vor suferi modifi­ în primul semestru la a- tabil, ţinîndu-se seamă de constructorii de locuinţe de tamente, iar anul viitor în­
de acord cu măsurile pre­
cări. proape 420 000 lei, cu peste realizările fiecăruia. la Hunedoara erau anga? tiv al C.C. al P.C.R. din 2 conizate, luîndu-şi, aşa cum că 470.
august a.c.
jaţi cu toate forţele într-o
A trecut o jumătate de an 40 000 lei mai mult decît La cooperativa din Ostrov aspră bătălie pentru recu­ — Luînd cunoştinţă de au făcut-o Gheorghe Tug- In paralel, cunoaşte ex­ I- am realizat prin exploatarea
din 1973 şi se poate face s-a planificat. sînt posibilităţi pentru rea­ perarea rămînerilor în ur­ chemarea tovarăşului Nicolae neanu, Alfred Signer — zi­ tindere folosirea panourilor mai raţională a furnalelor şi
un biianţ al activităţii din lizări şi mai bune în creş­ mă acumulate. A fost a- Ceauşescu adresată con­ dari, loan Pleşa — mozai­ mari prefabricate, metodă creşterea indicilor de utiliza­
acest important sector de Pentru asigurarea condi’- terea animalelor. Comitetul tunci demonstrată hotărîrea structorilor — ne-a declarat car, loan Boboş — tîmplar, după care sînt construite re a agregatelor.
producţie al cooperativei. A- ţiilor creşterii în continuare de partid, consiliul de con­ de a încheia anul cu reali­ maistrul Grigore Boieru, se­ angajamente însufleţitoare jumătate din cele 1 500 de — Intr-adevăr, acest Indi­
bordînd acest subiect în a efectivelor şi a producţii­ ducere, specialiştii şi toţi zări pe măsura prestigiului cretarul comitetului de par­ de a executa obiectivele la apartamente prevăzute a fi cator este un obiectiv major
lor
spuneau
ne
animaliere,
discuţiile purtate cu inter­ interlocutorii, s-au luat mă­ cooperatorii acţionează, pe de care se bucură construc­ tid al şantierului — ne-am care lucrează înainte de date în folosinţă în acest al întrecerii pentru creşterea
locutorii noştri s-au eviden­ suri pentru mărirea supra­ baza propriului program, torii hunedoreni. analizat cu simţ de răspun­ termen şi la un nivel cali­ an la Hunedoara. Montarea producţiei de metal. Ce in­
ţiat atît succesele, neajun­ feţelor cultivate cu trifolie- pentru a transforma aceste dere întreaga activitate des­ tativ superior. prefabricatelor se face pe dice s-a realizat la secţia a
.Creîndu-si
vreme
din
surile cît şi modul cum se ne, sporirea producţiei de posibilităţi în realitate. Re­ punctele de lucru necesare, făşurată de la începutul a- Printre altele, conducerea trei schimburi, neîntrerupt, II- a furnale ?
va acţiona pentru ca sarci­ nutreţuri cultivate şi natu­ zultatele de pînă acum, fap­ trăgînd învăţămintele care nului. Am apreciat realiză­ şantierului a hotărît ca la zi şi noapte, ajungîndu-se — De la începutul anului
nile, obiectivele stabilite şi rale. Numai prin curăţarea tele de munca, atestă că se impuneau din experienţa rile, dar am ajuns la con­ fiecare obiectiv să se întoc­ la un ritm de „un nivel pe pină în prezent, la furnalele
angajamentele asumate în şi fertilizarea a 120 ha fî- aici prevederile din pro­ anului trecut, colectivul şan­ cluzia că avem şi unele lip­ mească grafice de execuţie zi", ceea ce spune foarte noastre de mare capacitate,
întrecere să fie îndeplinite naţuri naturale în primăva­ gram devin, cu zi ce trece, tierului nr. 4 al I.C.S. Hu­ suri. Dispersarea forţei de readaptate, în care să se cu­ mult despre perfecţionările indicii de utilizare planificaţi
pe care le-a cunoscut orga­
întocmai. Munca depusă de ra acestui an s-a obţinut un o realitate concretă şi se nedoara a reuşit ca în acest muncă la un număr prea prindă un volum sporit de nizarea muncii pe acest au fost depăşiţi cu 0,76 la
toţi cei care lucrează în a- acţionează cu hotărâre, cu sută. Aşa am reuşit să ne în­
cest sector se concretizează spor de 500 kg fîn la hec­ perseverenţă şi răspundere an să se achite conştiincios mare de lucrări ne-a îm­ lucrări, în aşa fel ca pînă şantier. deplinim înainte de termen
piedicat să fim cu toate o-
la sfîrşitul acestei luni res­
şi ritmic de sarcinile încre­
tar. Se vor însiloza 200 tone
în realizarea şi depăşirea pentru creşterea efectivelor Pe şantier se pot consta­ angajamentele. Tot in aceas­
efectivului anual la total nutreţuri, iar în toamnă se şi a producţiei animaliere, dinţate. Cifrele sînt edifica­ biectivele „la zi“, conform tanţele să fie recuperate ta şi o serie de iniţiative tă perioadă am realizat şi e-
sau să se înregistreze unele
graficelor...
de
vor_ însămînţa 50 ha cu se­
aparta­
toare.
Numărul
bovine în numai 6 luni. Ast­ cară furajeră. De asemenea, pentru ca unitatea să-şi a- mente planificate a fi pre­ — Iată în concret despre avansuri. Cu această oca­ menite să confere activităţii conomii la preţul de cost în­
o
să
dimensiuni,
noi
facă
fel, faţă de 460 capete, s-au ducă o contribuţie sporită date în semestrul I a fost ce este vorba — intervine zie s-a făcut o nouă repar­ mai productivă şi rentabilă. deosebi prin reducerea con­
realizat 471. La efectivul pentru a mări gradul de la fondul de stat, la îm­ realizat integral. Intr-un în discuţie inginerul Iosif tizare a forţei de muncă pe Zona blocurilor 1—4, pe ca­ sumului specific de cocs în
matcă, din 240 capete, cîte consumabilitate şi asimila­ bunătăţirea aprovizionării stadiu avansat de execuţie Varodi, adjunctul şefului de şantier. Comitetul de partid re le construieşte lotul 4, a valoare de 900 000 lei.
trebuie să existe la finele re, nutreţurile se vor admi­ populaţiei. se află şi blocurile cu ter­ şantier. La construcţia de a hotărît ca în fiecare zi, fost declarată „punct de lu­ Sarcinile de plan şi anga­
j men de predare în trimes­ locuinţe realizările valoroa­ după orele de program, să cru model“. Denumirea nu jamentele luate în întrecerea
"Va trul al IlI-lea. Pînă la 1 sep­ se sînt strîns legate de sta­ ‘se* analizeze la faţa locului,; este formală. Intr-adevăr, socialistă se finalizează—e-
K tembrie, vor mai fi predate diile fizice. Iată de ce stadiul' lucrărilor pentru a , aici se poate admira ordi­ xemplar şi la furnalul nr. 8!
o .şcoală cu 24 săli de clasă ne-am gîndit să întocmim -se- asigura astfel transpune-^ nea desăvîrşită care -dom­ Rezultatele echipelor care lu­
şi două grădiniţe de cîte o recapitulaţie a planului rea în viaţă a măsurilor neşte în jurul blocurilor, crează aici ne-au fost înfă­
120 locuri fiecare, în micro- valoric pe 7 luni. Am con­ luate. chibzuinţă cu care sînt ma­ ţişate de prîm-topitorul Lu­
raioanele 6 şi 7. Concomi­ statat astfel că există ră- Vizitînd şantierul, am nipulate, păstrate şi folosite cian lonescu.
tent, s-au atacat lucrările mîneri în urmă la blocu­ constatat, de pildă, că blo­ materialele, atenţia care se — Pînă în prezent noi, to­
la toate apartamentele pre­ rile 8, 43 şi 44 din „mi­ cul 11 se executa după o acordă calităţii lucrărilor şi pitorii şi încărcătorii care
văzute a fi predate în tri­ cro 7". tehnologie nouă, nemaifo- încadrării în graficele de deservim furnalul nr. 8, am
mestrul IV cu dorinţa ca — Pentru recuperarea ră­ losită încă la Hunedoara execuţie. depăşit planul de la începu­
ultimul bloc din cota aces­ mînerilor în urmă şi asigu­ — construcţia din diafragme Toate acestea demonstrea­ tul anului cu 2 300 tone de
tui an să fie ridicat la roşu rarea predării mai devreme cu cofraje plan orizontale, ză că oamenii de pe sche­ fontă. In acelaşi timp, s-a re­
pînă cel tîrziu la 1 octom­ a locuinţelor care ne-au care are o productivitate lele Hunedoarei întîmpină dus consumul specific de
brie. mai rămas de predat — îl foarte mare, calitate irepro­ sărbătoarea de la 23 Au­ cocs cu 0,43 kg pe tona de
Şantierul de locuinţe al completează tovarăşul Gri­ şabilă a lucrărilor, volum gust cu fruntea sus, mîndri, fontă produsă.
Hunedoarei oferă aşadar gore Boieru — am organi­ de finisaj foarte redus etc. decişi ca pînă la sfîrşitul a- Fără îndoială că, pînă în
imaginea unei activităţi a- zat scurte adunări cu mun­ Inginerul Iosif Varadi ne nului să-şi îmbogăţească im­ ziua de 23 August, furnaliştii
vîntate, pline de dăruire şi citorii la punctele de lucru spunea că acum, după ce a presionanta carte de vizită hunedoreni vor înscrie pe
abnegaţie pentru transpu­ în care le-am expus exigen­ fost însuşită, metoda se va cu realizări şi mai valo­ grafice şi alte realizări de
nerea în viaţă a chemării şi ţele care se ridică în aceas­ generaliza rapid, urmînd ca roase. prestigiu pentru a finaliza
recomandărilor tovarăşului tă etapă în faţa construc- în acest an să se execute AL. SANDULESCU înainte de termen noul anga­
jament luat pină la finele
anului.
O A M E N I I Ş A N T I E R E L O R
Activitate rodnică
7- - r J . §1 \
v
IBBM - ri ■ ..... Întîi a fost zidar Dumitru...
■7:f ia atelierul de
HR lipii . * t 7
. f . • • . -■ /•/' * '
<
Ş:.:5.|Ş; — De cînd mă ştiu zidar, rămidâ şi var, aş putea zice, — Se pare că meseria de gada noastră au plecat spre zonă Petroşani
am ridicat din temelie 37 de să acoperim toată Valea as­ zidar e destul de simplă ? alte şantiere din ţară şi din
Comuna Toteşti. Aici s-au amenajat trei parcaje şi staţii nentru autobuze. Aceste amena­ blocuri in Petrila, 1 - ia Ha­ ta la un loc... Cu toate astea, — Haida, de I — a sărit me­ judeţ zeci de tineri zidari. Organizîndu-şi mai judicios
jări, care fac cinste gospodarilor din Toteşti, contribuie la ridicarea gradului estetic ai loca­ ţeg, 4 la Deva, 1 la Vulcan, deseori mă trezesc, în tim­ zinul, puţin încruntat. Pe Mihai Rusu, Petre Rusu, loan munca individuală, pe echi­
lităţii. Fotografia noastră înfăţişează parcarea şi staţia de autobuz din centrul localităţii. clădirile celor două licee din pul liber, bătînd scările blo­ fiecare perete zidit rămîne o Huluba, loan Chira, mulţi. pe, ture şi sectoare de acti­
Petroşani, 1 cămin pentru curilor pe care le-am ridicat, pecete, pecetea zidarului. E Am aceeaşi garanţie pentru vitate, colectivul de lucrători
mineri la Dilja, vreo 45 de şi trag cu urechea la spu­ grea meseria, dar e frumoa­ toţi, ca şi pentru familia aparţinînd Atelierului de zo-
5> C.F,R, Petroşani a reuşit
n
Pe agenda de lucru a consiliilor populare blocuri finisate. Toate ■ sînt sele locatarilor. Nouă nu ne să. Cînd am început să de­ Postolache. mult decît spun să înregistreze frumoase re­
aprecierea
indiferentă
brigada
este
un
noastră
pentru
E
mai
tainele
prindem
meşteşugului,
fel de „capital“, brigadă din lor, ţinem la meseria noas­ aveam ca dascăl un bătrîn vorbele. Să-ţi respecţi mese­ zultate în cinstea zilei de 23
cana n-au. lipsit Niculaie şi tră, şi — ,de ce n-am recu- zidar, unul care o ţinea vi­ ria, să te bucuri de apreci­ August. Astfel, planul pe 7
Probleme economice şi aici,-, in „Aeroport", totul a noaşte-o — la onoarea\ fami­ na : „Măi copii, meseria asta eri : „Uite, eu cred că îmi realizat în proporţie de 110
*uni şi jumătate este deja
Ion,
mei.
şi
Chiar
fraţii
liei Postolache.
meseria
şantierul
place
şi
e rpai scumpă ca aurul". Cînd
la sută, productivitatea mun­
umbrit
din
Privesc
chipul
crescut
pentru că e mai greu ca în
fiecare
la
proape sub ochii noştri, a- balcon, trupul zvelt, ascuns ridici zidul şi dai cu mistria, alte meserii. Noi înfrumuse­ cii a crescut cu 119 la sută,
clădire
te simţi un om important I
ne-am pus „semnătura“ de de salopeta pătată cu var. — Mi s-a spus că aţi cali­ ţăm viaţa oamenilor, le pre­ timpul de imobilizare al va­
edilitar-gospodăreşîi cărămidă mă şi simt tînăr, tînăr, E rotund la obraz, cu trăsă­ ficat peste 130 de zidari ? gătim căminul“. Este o de­ goanelor aflate în reparaţie a
Sînt
var.
fost redus cu 17 la sută faţă
adică
cum
turi drepte, nu pare să fie
viză, un crez al fraţilor Pos­
să spun, dacă nu ca om, mă­ de 34 de ani.' „Stau într-un Cît adevăr e în spusele as­ tolache. Este ca o pecete, ca o de cel afectat, a fost reali­
tea ?
car ca un constructor activ, bloc construit de noi, nevas­ trăsătură a sufletului. Pentru zată o economie la preţul de
Animale şi produse a- tru dezvoltarea acestui sector te realizări în domeniul edi- îndrăgostit de meserie, de ta nu ştie asta, dar o aud Dumitru, care îşi termina­ că potrivit acestor trăsături, cost de cca 10 000 lei. Tot
sînt necesare şi adăposturi litar-gospodăresc şi de către ceea ce fac. uneori „ce tencuială !“. Asta se de tencuit „bucata" de acest colectiv a efectuat un
şi
Dumitru,
nimaliere livrate la corespunzătoare. Tocmai • în locuitorii satelor comunei Sîntem pe schelele blocului îmi dă aripi, dar tac, nu sub balcon, zîmbeşte. Are un fraţii Postolache, Niculaie de număr de peste 800 ore mun­
Ion
trio-ul
acest scop s-a prevăzut în a- Bretea Română. Anul acesta vreau să creadă că mă laud". fel al lui de a zîmbi, chiar că patriotică, în cadrul căro­
fondul de stat D 2-2, ultimul de pe strada pe şantierul petroşănean,
cest an construcţia unui grajd ne-am angajat să realizăm Nu ! şi vorba domoală are ceva sînt cîţiva din minunaţii con­ ra a colectat şi predat la
cu 200 locuri la C.A.P. Căs- prin muncă patriotică lucrări Unirii din Petroşani. Se fini­ De vreme ce ţii atît de aparte. I.C.M. o cantitate de 20 tone
In cursul primului semes­ tău şi a unui grajd cu 100 în valoare de peste 1 200 000 sează exterioarele. Dialogul structori crescuţi la imensa fler vechi, 5 tone fontă, au
tru din acest an, datorită locuri la C.A.P. Beriu. De a- lei. Munca plină de abnega­ purtat astăzi este o continu­ mult la' ceva, capeţi şi pute­ — Pe şantier poţi găsi me­ şcoală a muncii, a demnită­ executat lucrări de amenaja­
muncii şi activităţii desfăşu­ semenea, s-a stabilit ca să ţie a cetăţenilor depusă pen­ are a discuţiei de ieri care, rea să-l aperi, şi fraţii Pos­ reu oameni între 40—45 de ţii umane. re a halei de maşini şl de
rate de organizaţiile de partid se introducă alimentarea cu tru mai buna gospodărie şi de fapt, nu se va termina tolache sînt conştienţi de ani, calificîndu-se. Nu mai înfrumuseţare a unităţii.
din fiecare sat, de către de­ apă în toate cele patru graj­ înfrumuseţare a comunei se niciodată. asta. vorbesc de tineri. Din bri­ D. IONAŞCU Tot în cinstea zilei de 23
putaţi şi colectivele organi­ duri de la Beriu. Munca fiind Şantierul atrage oamenii August, un colectiv, format
zate în vederea realizării temeinic organizată, construc­ concretizează în realizarea îndrăgostiţi de această me­ din comuniştii Ion lliuţă, o-
prevederilor de plan la con­ ţia grajdurilor s-a terminat unor lucrări de interes ob­ serie ca un fel de magnet. perator ultrasonic, şi Voicu
tractări şi achiziţii, s-a reu­ şi acum se amenajează iesle- ştesc în valoare de 842 000 Aşa a fost şi cu noi. De ce Mugur, strungar, a conce­
şit să se contracteze 279 capete le, se fac tencuielile interioa­ lei. Intre cele mai importan­ „noi" şi nu „eu“ ? Pentru put şi aplicat cu succes o ra­
tineret bovin, 68 capete bovi­ re şi exterioare. La C.A.P. te lucrări realizate pînă la că noi, fraţii Postolache, ţionalizare la strungul de
sfîrşitul primei jumătăţi a a-
ne adulte, 160 porci, 60 miei, din Beriu s-a terminat exe­ cestui an ah* ntim : executa­ muncim în aceeaşi brigadă freze la osii, iar un alt co­
391 hl lapte, 900 kg lînă şi cutarea lucrărilor de alimen­ de 20 de ani. Doream lectiv, format din comunistul
alte produse. tare cu apă în trei grajduri, rea de reparaţii şi întreţineri să-nvăţăm meseria de zidar. Virgil Colţatu, maistru, şi Ion
Locuitorii comunei noastre iar lW cel de-al patrulea se pe 22 km de drumuri, con­ Şi ne-am zis: Ia, să căutăm lliuţă, a confecţionat şl dat
au predat în primul semestru aprop» de sfîrşit. strucţia unui pod la Vîlcele noi un şantier bun, cu vii­ în folosinţă cu succes un
un număr de 174 bovine, 91 Efeerwele de animale ale şi a unui podeţ la Ruşi, în­ tor. Şi l-am găsit în Valea vinci pneumatic cu gabarit
porcine, 60 miei, 900 kg lînă, acestor două unităţi agricole diguiri şi taluzări de maluri Jiului. Intîi am venit eu, redus pentru ridicarea va­
67 000 bucăţi ouă,. 1175 kg socialiste din comuna noastră pe 2 km, amenajarea de zone apoi Niculaie şi Ion. De la goanelor în vederea înlocui­
carne de pasăre, mari canti­ vor avea condiţii bune de a- şi spaţii verzi şi altele. început am muncit cu tra­ rii cuzineţilor. Ambele raţio­
tăţi de lapte şi alte produse. dăpostire. Numărul de ani­ Se evidenţiază deputaţii Ion gere de inimă, ne preţuia lu­ nalizări contribuie la realiza­
Sînt un exemplu bun de ur­ male va creşte simţitor şi în Gruia, Ionuţ Doncea, Simion mea şi n-avem ce să ne rea de economii şi în mod
mat cetăţenii Cornel Suba, anul viitor. Cooperativele a- Ciacu, Gheojjghe Manciu, Ca- reproşăm. Am fost printre special uşurează efortul fizic
Mihai Alba, Adrian Miclea, mintite şi-au asigurat din a- rol Galan, Simion Luţ, Auro­ primii care am pus temelia al muncitorilor.
Augustin Juşca, Valentin Mi­ cest an spaţiile necesare pen­ ra Barbu, Elvira Helerman, noilor cartiere de locuit din La obţinerea acestor rezul­
clea, Liviuţ Dane, Şerban Si- tru adăpostire în perioada de cetăţenii Isidor Băiescu, Mi- Valea Jiului . tate merită evidenţiată în
minic, Viorel Dane, Silviu stabulăţie. Acesta este un ron Onescu, Gavrilă Iovănes- Iată o carte de vizită cu mod deosebit activitatea de­
Miclea, Virgil Dane şi alţii. succes pentru care conduce­ cu, Isidor Onescu, Achim care. pe drept cuvînt, se pusă de lăcătuşii şefi de tu­
IOAN CUŞTEA rile celor două cooperative Neagu, Isidor Bultean, Ilie mîndreşte Dumitru Postola­ ră : Ion Godeanu şi Nicolae
secretarul Comitetului merită a fi evidenţiate. Munteanu, Toader Teodores- che şi fraţii săi. Nenu, lăcătuşul Barbu Cră-
comunal de partid, ALEXANDRU MUREŞAN cu şi alţii. — Noi sîntem moldoveni, ciunescu, sudorul Petru Necsi,
primarul comunei Vorţa că aşa-i viaţa, te poartă pe turnătorul Aurel Popescu, for­
secretarul Consiliului In prezent se lucrează la
jorul Avram Boca şi alţi har­
Investiţii pentru dez­ popular comunal Beriu montarea unei punţi pe pi­ unde nu te aştepti, impor­ nici muncitori ai acestui co­
tant e să ştii cînd şi unde
loni de beton, in lungime de
voltarea zootehniei Lucrări edilitar gospo­ 150 ml peste rîul Strei la să te opreşti. Şi cred că noi lectiv.
Căraci şi la/ alte obiective.
Cît priveşte activitatea or­
In comuna noastră se a- dăreşti în valoare de am ştiut. Am ridicat din te­ ganizaţiilor de tineret, meri­
cordă o mare atenţie creşterii S42OQ0 lei melii atîţia pereţi, am lăsat tă a fi evidenţiate, fiind me­
efectivelor şi a producţiei a- LELIA BOANTA în urmă o suprafaţă de că- Ăştia sîntem noi, fraţii Pos lolache, zidari de meserie. reu in fruntea tuturor acţiu­
nimaliere. Pentru a se asigu­ Ziua de 23 August este în- secretarul Consiliului popular nilor întreprinse.
ra condiţii cît mai bune pen­ tîmpinată cu noi şi importan­ comunal Bretea Română