Page 40 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 40
23fflHJIOftmT33mSB3a!HSEg^^ lasmæa^m^sxasasi *—> ^ ■ ■ j ’ ; it - *„( t- fis. ErarRTSTra i r nfrra > rrirt7îfâ^
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 781 © SIMBÄTÄ 11 AUGUST 1973
33E2EH3LÏ
Atelier Minerii Cu inima curată
In faţa minerilor, arta s-a cap în limitele versului liric, i
oprit întotdeauna pătrunsa de Ca toate rosturile legate de 1 Am încercai prin cuta frunţii Am smuls din stei tăria sorţii
respect şi de conştiinţa pro pămînt, este o îndeletnicire | Şi am făcut fruntarul porţii
priei responsabilităţi. Un pic înnobilată prin vechime. Işi i Să mut din loc păduri şi munţii, Spre ziua cea de miine, cînd,
tor de geniu ca Van Gogh are tradiţiile ei, obiceiurile, 1 Şi am făcut fintîni de ape, Alt miine va păşi vibrind.
a înţeles că pentru a înfăţi legendele şî credinţele ei. Nu ^ Un pisc şi scară-n viitor.
şa viaţa minerilor din Bo- ştiu dacă vor mai fi azi mi- ^
rinage trebuie el însuşi să neri care să creadă în îsto- ^ Şi am turnat din aur, stea,
trăiască şi să lupte alături de riilo cu vîlve, dar însăşi exis- i Am luat din iarbă, strop de rouă, Pe fruntea ţării ca să stea,
ei. Şl a făcut-o. 5criitorul tenţa acestor istorii demon- I
englez Cronin şi-a intitulat strează adinei mea la caro ţ In palmele-adunate două Să lumineze-n depărtări
„Sub stele" romanul pe care coboară în timp rădăcinile i Spre fruntea celor patru zări.
l-a închinat minerilor. Titlul breslei. ? Şi am făcut fintîni de ape,
poate părea paradoxal, dar Prin 1945, ’46, romancierul V Să poală cerul să se-adape. IONEL RECEANU
îmi place să văd în el su llya Ehrenburg ne vizita ţara. i
gestia orizontului larg, plin Mal tîrziu, în memoriile sale, /
de omenie al acestei vechi şi scrie : „România m-a uluit ţ
brave bresle. Jumătate din prin contrastele ei. Centrul l
viaţa lor se desfăşoară sub Bucureştiului mal păstra ur- ,
pămînt, dar nu lipsită de ste me ale luxului de altădată, 1 La Editura Emlnescu j
le călăuzitoare. La noi, de la dar la două sute de kilome- ^
„Arhanghelii“ lui Agârbicea- tri de capitală, în regiunea i
nu, pînă la recentele repor minieră a Jiului, mulţi mun- 1
taje ale lui Radu Selejan, a citori mai locuiesc în bor- ^ Concurs anual d© piese cti tematică \
înflorit în timp o întreagă li deie“. De la această consta- t
teratură legată de destinele tare şi pînă azi, au trecut a- <
minerilor. Nu includ în spa proape 30 de ani. In Valea ţ patriotică şi revoluţionară I
ţiul larg dintre aceste două Jiului totul s-a schimbat ra- l
nume scrierile nesincere şi dical. Socialismul şi-a pus şi ;
festiviste ale unor versifica aici, din belşug, însemnele ) In dorinţa de a stimula patru acte, nepublicate în mii de debut în dramatur- ■
tori care au coborît o sin sale de progres, de frumos şi 1 dramaturgia originală, crea periodice sau în volume, gie a cîte 5 000 lei.
gură dată în mină şl îşi Ima bunăstare. Cum trăiesc mine- rea unor piese cu un puter nereprezentate pe scenele Manuscrisele vor fi expe
ginează că au ajuns să cu ril din România de azi, o ştie ) nic mesaj social-militant, E- teatrelor profesioniste sau diate pînă în ziua de 31 de
noască ce înseamnă viaţa şi o poate vedea oricine. I ditura Eminescu lansează, de amatori, nedifuzate la cembrie 1973, cu menţiunea:
minerilor. Vorbeam de res Faptul că o zi a anului le } începînd din anul 1974, un radio şi televiziune. „Pentru Concursul anual de
ponsabilitate şi mă refer aici este consacrată lor, dovedeş- 1 concurs anual de piese de Piesele premiate vor fi ti piese cu o tematică patrio- j
doar la opere solide, ample te omagiul pe care societa- ^ teatru cu o tematică patrio părite în noua colecţie tică şi revoluţionară“, la se
şi de grave rezonanţe. De tea noastră socialistă îl adu- i tică şi revoluţionară. Con „Rampa" şi vor purta pe co diul Editurii Eminescu,
altfel, mineritul este o mese ce bărbăţiei şi patriotismu- 1 cursul urmăreşte să promo pertă menţiunea „Premiul B-dul Ana I.pătescu, nr. 39,
rie eminamente epică, ale Iul unei vechi şi eroice me- ^ veze piese inspirate din de teatru al Editurii Emi- sector I, Bucureşti.
cărei răsfrîngeri aspre, total serii. 1 lupta plină de abnegaţie nescu". Manuscrisele vor fi trimi
lipsite de idilism, nici nu în RADU CIOBANU 1 dusă de-a lungul deceniilor In afara drepturilor de se într-un plic închis, pur- j
de clasa muncitoare —• pie autor, care se acordă con tind un motto. Acelaşi mot-
se dedicate unor figuri e- form legislaţiei actuale şi în to va fi reprodus pe un alt
xemplare de eroi ai clasei funcţie de calitatea lucrării, plic, ce va conţine numele
noastre muncitoare care Editura Eminescu atribuie şi adresa autorului. Acest
300 de ani de la naşterea şi-au jertfit viaţa idealuri următoarele premii : Pre plic se va deschide numai
lor înaintate ale poporului. miul întîi — 10 000 lei; Pre după stabilirea premiilor.
miul al doilea — 8 000 lei ;
La concurs — care este Rezultatele concursului
Două premii III a cîte 6 000 vor fi anunţate pînă cel mal
iui Dimitrie Cantemir deschis tuturor creatorilor lei ; Două menţiuni a cîte
— pot fi prezentate numai 4 000 iei. In afara acestor tîrziu la data de 15 februa
-
lucrări originale, în ti ei sau premii, se acordă două pre rie a fiecărui an.
SI operă in slujba libertăţii
P®şfa ISferară
teze la vremea cînd lucrarea
Opera care l-a făcut pe P o e t u l
Dimitrie Cantemir un istoric a fost redactată). Nu trebuie
de renume european este fă însă să se uite că ţelul scrii Petru Armean — Ohaba
ră îndoială „Istoria Imperiu torului cînd a conceput a- Cu Pairia-n braţe colindă poetul de sub Piatră. Compoziţia dv.
lui Otoman“. Scrisă în lim ceastă istorie a fost dorinţa am reţinut-o pentru o even
ba latină sub titlul „Incre sa de a demonstra Europei împodobind armindeni in cuvinte tuală .publicare.
menta atque decrementa civilizate începutul decăderii Ei poartă pajişti dalbe-n suflet Eugen Raudescu — Haţeg.
aulae othomanicae" („Creşte marelui Imperiu, care cu cu Iar trupul lui e steag de oseminte. „Nerv“ este scrisă cu mult...
ceririle
înspăimîntase
sale
rea şi descreşterea curţii o- nerv. „Beatitudine" însă...
tomane“) lucrarea a fost re statele din mijlocul şi chiar Furluni de frunze tulbură trecînd Trimiteţi-ne mai multe poezii
dactată în paralel cu nu mai din apusul continentului. (Şi pentru oa să ne facem o ima
de
puţin celebra „Descrierea din fapt ţelul rezultă chiar Şi-n sinul viei strugurii-l primesc gine mal largă.
Descreşterea,
de
titlu).
Ferecat între munţii ce „aur poartă“, Săcărîmb, aşezare de mineri harnici, se dezvăluie pri
Moldovei". clanşată chiar în timpul vie virilor drumeţilor ca o ilustrată hunedoreană de o rară frumuseţe. Foto: VIRGIL, ONOIU Ca pe-un haiduc din doină coborînd
Neputînd fi publicată în Să smulgă viers de cîntec românesc... Phonix — Călan. Nu arde
timpul vieţii autorului, lu ţii autorului, a constituit ar nimic în poezia dv., cuvintele
crarea manuscrisă a ajuns în gumentul acestuia în îndem nu vibrează. Iar o asemenea
posesia fiului său, Antioh nul adresat puterilor euro El în iubire pururi tînăr este temă trebuie să dea naştere
pene, şi în primul rînd lui
Cantemir, care, fiind amba Petru cel Mare, pentru dez Marginalii !a expoziţia Ion V. Almăşan Şi maiestuos în lucruri pune viaţă... la emoţii. E bine să vă spu
sador al Rusiei la Londra şi robirea popoarelor subjugate. Lumina Iui se-ntoarce în poveste
Paris s-a îngrijit de tipărirea Ca ster.ia-n rouă înspre dimineaţă. neţi numele, aşa cum vi l-au
Demonstrând
samavolniciile
ei. Astfel, traducerea engle la care erau supuse popoare IOAN EVU dat părinţii dv.
ză a apărut în două ediţii la le şi arătînd primejdia pe O a intarsia
Londra, în 1734 şi 1736, o care turcii o reprezentau fa Red.
ediţie Ja Paris, în 1743, şi ţă de civilizaţia şi cultura
mai tîrziu o ediţie la Ham statelor libere, „Istoria Impe Ne-am obişnuit să ne o- reşti (1971), Rîmnicu Vîlcea Frapează şi incintă vizita
burg, în 1745. Pînă spre sfâr riului Otoman“ reprezintă prim tot mai des paşii în şi Brad (1972). torul meşteşugul transformat
şitul secolului al XIX-lea, una din cele mai vehemente dreptul unor expoziţii do ar De această dată ne aflăm, în artă, îmbinarea cu răbda
cînd au apărut lucrările Iţii pledoarii antiotomane publi tă, bucurîndu-ne privirile cu într-un fel, în faţa unui nou re şi măiestrie . a celor mai
Hammer şi Zinkeisen, opera cate în acea vreme. Desfăşu noi şi noi chipuri de răsfrîn- debut — prima expoziţie per diferite esenţe şi striaţii de
lui Dimitrie Cantemir a fost rarea ulterioară a evenimen gere plastică, armonioasă, a sonală a artistului. De pro lemn, obligat, prin combina
considerată de cea mai mare telor, lupta de eliberare şi lumii ce ne înconjoară. Lu fesie tehnician miner, origi ţiile în care-1 aşează artistul,
autoritate ştiinţifică în mate proclamarea independenţei ţă nile august—septembrie sînt nar din Crişcior, Ion V. Al să trăiască.
rie de istorie a turcilor. rilor subjugate atîtea veacuri din nou darnice pentru iu măşan abordează un registru Senzaţia de respiraţie, de
Din punct de vedere ştiin au confirmat pe deplin logi bitorii de frumos, oferind, tematic complex, integrat în viaţă adevărată pe care o de
ţific, lucrarea s-ar putea di ca gîndirii politice a lui Di prin intermediul expoziţiei să în universul geografic şi gajă exponatele cucereşte.
vide în două părţi. Prima, mitrie Cantemir. de intarsie a lui ion V. Al spiritual ai descendenţei sa Ceea ce, într-o primă ac
are la bază un rezumat al Dincolo de aceste conside măşan, deschisă la Muzeul le. Maniera de interpretare a cepţiune, înscrisă de fapt şi
vechilor cronici osmane în raţii, trebuie relevat faptul judeţean din Deva, un uni temelor propuse îi conferă în dicţionare, se liniilează la
tocmit de istoricul Saadi din că întreaga strădanie a auto vers inedit, plin de frumu originalitatea insuflată de nivelul unor simple decora
Larissa. Dar rezumatul lui rului domnitor şi savant vi seţe şi „culoare". Am alătu dîrzenia moţului şi a mine ţii în lemn — intarsia — de
Saadi. după cum se ştie, a- za în ultima analiză elibera rat culorii ghilimelele întru rului deprins să înfrunte vine, prin expoziţia artistului
bundă în greşeli de datare, rea Moldovei de sub stăpîni- cât puterea de expresie şi ori durităţile materiei şi ale vre amator devean, artă de sine
şi de aceea Cantemir s-a rea străină. Iată un fragment ginalitatea intarsiei provin mii. Vigurozitate şi sensibili stătătoare.
străduit să le îndrepte folo- edificator: „Vai, nu cred să tocmai din sobrietatea colo- tate, nuanţe complementare Desigur, drumul de unul
sindu-se de alte izvoare, şi fie astăzi vreun învăţat care ristică, din a vehicularea cu în arta lui Ion V. Almăşan, singur nu e cel mai simplu,
unui
registru
virtuozitate
mai ales prin note şi comen să nu cunoască tirania mize redus de culori — nuanţele fac lemnul să oînte, fibrele dar autorul îl preferă. Auto
tarii. Tocmai aceste adaosuri rabilă sub care geme Moldo naturale ale lemnului şi jo să se destăinuie, tablourile să didact în această artă, are
şi completări, deci partea a va“. A demonstra Europei cul nebănuit al fibrelor. Ar vorbească. Pentru că tot ceea ambiţia să-i confere valori
doua, alcătuiesc preţul deo slăbiciunile şi decăderea Im tistul amator care expune ce trece prin mina artistului noi prin gama largă de teme
se încarcă de sens şi vibra
abordează,
sebit al lucrării. periului Otoman, a grăbi în este tînăr în privinţa expe ţie sinceră, povestind cu fi pe care le curajoase, prin
compoziţiile
prin
Evident, cercetările noi, în chegarea de coaliţii ale po rienţei artistice (a debutat în delitate despre măreţia omu modul de interpretare a su
treprinse pe o bază documen poarelor împotriva imperiu 1969), dar nu şi la prima în- lui care înfruntă adîncurile şi biectelor tratate.
tară mai largă şi în spiritul lui puternic încă, ar fi în tîlnire cu publicul. După de timpul („Trepte miniere", Drumul căutărilor e încă
unor concepţii istoriografice semnat totodată şi eliberarea butul într-o expoziţie jude „Castelul Corvineştilor", „Zîm- deschis, dar această expoziţie
şi metodologice superioare, patriei sale. In aceasta con ţeană a artiştilor plastici a- bete octogenare"), despre pe îndreptăţeşte orice efort şi
au demonstrat ca greşite une stă esenţa scopului urmărit matori, organizată la Deva, renitatea trăirii noastre pe a- orice sacrificiu dedicat rea
le date şi aprecieri ale lui de opera învăţatului prinţ al ceste meleaguri prin îndelet lizării unor opere din ce în
Dimitrie Cantemir. (Uneori Moldovei, Dimitrie Cantemir. în 1969, se remarcă succesiv niciri străvechi, prin aspiraţii ce mai valoroase.
critica a fost chiar prea ex in expoziţiile colective de la nestinse („Olar din Obîrşa", Trepte miniere (intarsie în lemn) de X. V. AI.MĂŞAN
cesivă, omiţînd să se rapor- C. DROZD I Deva (1970-1971-1972), Bucu „Avram Iancu I, II, III“). ILEANA l.ASCU
:
r
PT i 5îGiAj iT. my .TOFcnanrazanpaiHSE saza
umană a promotorilor marilor fapte din istoria
omenirii.
Caracteristic pentru înalta profesionalitate a
lui Daniil Hrabroviţki este faptul că „Imblîn-
zirea focului” încorporează atît amploarea epică
crească rodul frumos,/ Partidul noi să-l slă-\ desluşim adesea izvoarele vii ale folclorului, ca şi a unei acţiuni cu bogate ramificaţii, cît şi
vim/ Ne-a-nvăţat cum să muncim“. cele ale lui Dumitru Vasile, „rapsodul din Săbăoani“ atmosfera extrem de fierbinte şi tensionată a
Dar poetului-ţăran nu-i sînt proprii, în (Neamţ), ale cărui aspiraţii se Identifică cu acelea monodramei. Interacţiunea factorilor compozi
exclusivitate, modalităţile de creaţie specifice ţionali este de netăgăduit, tot aşa cum privi
poeziei populare tradiţionale. Ne-o dovedeşte ale comunităţii în care trăieşte. rea atentă nu poate omite aspectul specific al
aceasta Vasile Dîncu din Runcul Salvei, ju Reprezentativ pentru poeţii-ţăi-ani publicaţi în a- acestei interacţiuni: potenţa de a enunţa ade
deţul Bistriţa-Năsăud, care încearcă şi reali cest volum este, fără îndoială, şi Ştefan Tănase, din văruri morale generai valabile.
zează de cele mai multe ori o poezie modernă, Din acest punct de vedere, „Imblînzirea
de bună calitate : „Pe coaja unui fag sunător/ Patru Fraţi (Ilfov), un autentic cîntăreţ al Bărăganului. focului“ evoluează pe gama valorică a filmu
Am desenat în dreapta/ un profil de fată,/ I. MINDRU lui „Nouă zile dintr-un an“, scenariul căruia
pe-atunci elevă la şcoala din sat./ Copacul fusese scris tot de Hrabroviţki. Revoluţia ştiin
crescînd/ a îndepărtat cu încetul/ chipul fetei Frumoasa şi patetica operă a regizorului ţifică şi tehnică pune, mai complex ca oricînd
de numele meu". sovietic Daniil Hrabroviţki posedă prea multe în istoria umanităţii, problema responsabili
Foarte interesanţi ni se par poeţii ciobani premii ca ele să fie ignorate de cronicarul tăţii morale a savantului faţă de energiile
Dumitru Enaru şi Gheorghe Nistor Ungureanu. Spectacole cinematografic. Dar trebuie să precizăm de la latente^ ale existenţei cosmice, declanşată şi
Cel dintîi, originar din Stoieneşti-Argeş, îşi început^ că această peliculă, purtînd amprenta dirijată către un scop nobil. Este vorba, deci,
cîntă viaţa „cu creionul pe caiete", în versuri ,® In zilele de 12, 13 şi 14 august la Lupeni, distinctă a artistului matur, se susţine singură, de o nouă atitudine faţă de chestiunea rolului
de un lirism cald şi autentic : „Şi-o frunză de Vulcan şi Lonea, clubul tineretului „Siculus“ prin virtuţile sale proprii, fără aportul de de savant în contextul social.
Am citit şi recitit nu numai cu interes ci şi alior,/ Sînt cioban şi scriitor/ Din cetatea din Odorheiul Secuiesc prezintă spectacolul de prestigiu, oarecum exterior, ce i-1 conferă, Kirîll Lavrov (Başkirţev), Ada Rogovţeva
cu depline satisfacţii estetice o foarte frumoa munţilor,/ De la stîna oilor,/ Din tăria pie muzică uşoară „Nici jumătate nu-i de glumă". premiile cumulate. (Nataşa), Igor Gorbacev (Ognev), Andrei Popov
să carte, intitulată simplu „10 poeţi ţărani“, trelor,/ Din bătaia vînturilor,/ De la umbra © Miine, la numeroase locuri de agrement (Logunov), Innokenti Smoktunovski (Ţiolkov-
„îmblânzirea focului“ a obţinut la ediţia '72
tipărită de Centrul de îndrumare a creaţiei brazilor/ Şi cuibul izvoarelor“. Celălalt, Nistor ale judeţului, sărbătoarea minerilor va fi mar a Festivalului de ia Karlovy-Vary Marele Pre ski) fac parte din distribuţia unui film care
populare şi a mişcării artistice de masă Ungureanu, din Muşeteşti-Gorj, „rapsodul Pa cată de evoluţii ale artiştilor amatori. La miu, fiind distinsă şi cu Menţiunea specială prin mesajul său complex, înălţător pledează
Bucureşti, alcătuită şi îngrijită de scriitorul rângului“, este astăzi un nume cunoscut dato camping Strei, spre exemplu, şi-au anunţat pentru primordiala condiţie a savantului epocii
Ioan Meiţoiu, cu un cuvînt înainte de Al. rită remarcabilei sale activităţi publicistice. participarea formaţiile căminelor culturale din UNIATEC, precum şi cu Premiul Asociaţiei noastre: dragostea faţă de semenii săi.
Philippide. Iată o strofă din poezia „Eu îs ’nalt, Parîngu-i Şoimuş, Hărău, Ilia, Boşorod, Dîncu Mare, ale actorilor dramatici din Republica Socialistă
Cel dintîi, în ordine alfabetică, este Ghiţă ’nalt" : „Eu îs ’nalt,/ Parîngu-i ’nalt,/Dar Parti- Clubului sindicatelor din Deva şi Casei de Cehoslovacia. La al Vll-lea Festival Interna AL. COVACI
Baciu, din Intorsura Buzăului. Sîntem infor du-i şi mai 'nalt;/ Eu îs 'nalt de felul meu,/ cultură din Orăştie. Acestea vor prezenta, de-a ţional al Filmului de la Moscova, protagonista
maţi că acesta este autor a numeroase poezii, Parîngul cu vîrful său/ Tot mai ’nalt Partidul lungul întregii zile, apreciate suite de jocuri filmului, Ada Rogovţeva, a primit Premiul
al unui emoţionant jurnal de front, al unui meu/ Strălucind ţara mereu". populare, cîntece în interpretarea unor îndră pentru cea mai bună interpretare feminină (în
„Caiet de însemnări", precum şi al unei piese Colaborator al revistei „Orizont“, autor al giţi solişti şi tarafuri. filmul „Salut Maria“).
de teatru eu mesaj patriotic. Posesor al unei unui volum de povestiri şi schiţe din viaţa
adevărate vocaţii de cronicar al vremii noastre, satului, „Oameni dintre apele doinelor“, Ion
în poezia care deschide volumul, „Am luat Frumosu din Ciuchici, judeţul Caraş-Severin, de o sfera tematică neexplorată încă.
din nou condeiul", Ghiţă Baciu exclamă cu publică un şir de poezii închinate rodniciei Pentru melomani subiect este fascinant din cel puţin două
patos: „Am luat din nou condeiul ca să mai pămîntului, hărniciei lucrătorilor gliei — „Pă- tive. E fascinant, pentru că vehiculează
scriu ceva / Cînd ţara-ntinereşte. întineresc cu mîntului", „Doina vremii mele", „Mărturisire“, ,© Concertul pentru vioară şi orchestră în
ea.../ Eu care am scris şi altădată, acuma cum „Zori“...,: „Doina vremii mele nu-şi mai la minor de Glazunov şi Concertul în sol mi conştientizării faptului că omul este o fiinţă
n-aş scrie/ Cînd văd atîta farmec şi-atîta voio plînge/ Toamnele-n podgorii boiereşti,/ Cînd nor de Max Bruch constituie două piese din cosmica. Dar este şi mai captivant cei de al
şie...“ ciorchinii-şi coc mireasma-n sînge/ Nu-ţi mai repertoriul Silviei Marcovici care cu acest doilea motiv, anume acela că saltul de la re
Octogenarul Gheorghe Bică din Cotu Văii, bat ciocoii în fereşti 1“ prilej debutează la... casa de discuri Electre- cunoaştere pînă la concretizare a conştiinţei
judeţul Constanţa, mărturiseşte că scrie versuri Ecouri din cîntecele populare închinate „cra cord. O acompaniază Orchestra simfonică a cosmice este posibil numai prin aportul esen
„nu pentru vreun cîştig oarecare ci pentru că iului munţilor" aduce Emilia Tercoşan, din Filarmonicii „George Enescu" sub bagheta lui ţial al sentimentului colectivităţii umane. Deci
simt nevoia să împărtăşesc urmaşilor unele Silindia, judeţul Arad. în „Cîntecul Iancului" Mircea Cristescu. filmul lui Hrabroviţki, închinat biografiei ima
învăţăminte din experienţa mea de viaţă“. şi „Balada Iancului“. Portretul eroului este @ Aura Urziceanu a imprimat recent un ginare (bazate, însă, pe lapte autentice) a
Prezent în publicaţiile „Scînteia", „Scinteia realizat cu mijloacele specifice cîntecelor bă disc conţinînd 9 piese din bogatul ei reperto constructorului primelor rachete sovietice pur
tineretului", „Albina“, „Tomis“, „Viaţa româ trâneşti : „Neagră-i coama calului,/ Mîndru-i riu. Sub conducerea şi aranjamentul lui Richard tătoare de sateliţi, Andrei Ilici Başkirţev, vor
nească", Gheorghe Bică înalţă imnuri de slavă chipul Iancului,/ Calu-i negru, negricios,/ Ian- Oschanitzki, solista interpretează „Aria" de beşte tulburător de frumos despre procesul de
patriei, „Luceafărului“ poeziei româneşti, me cu-i tînăr şi frumos;/ Calu-i negru, lucitor,/ Bach, „Capriciu 24“ de Paganini, „Balada“ de cristalizare a unui tip uman care sintetizează
leagurilor natale, în versuri de factură popu Iancu-i pană de bujor“... Ciprian Porumbescu, melodii din filmele „O
lară, ca acestea : „Dobroge. pămînt cu flori/ O sensibilitate artistică reală dovedesc şi fată fermecătoare", „Paraş' tiştii" ş.a. într-însul feimitatea caracterologică, responsa
Harnici sînt ai tăi feciori,/ Harnice-s şi fetele,/ versurile Gheorghiţei Măieanu, din Bărbăteşti- bilitatea vocaţiei, gravitatea misiunii şi căldura Scenă din filmul „Imblînzirea focului".
Că muncesc cu cetele/ Pe ogorul cel mănos/ Să Vîlcea, realizate cu sinceră vibraţie, din care umană, inerentă, obiectiv necesara combustiune
