Page 45 - Drumul_socialismului_1973_08

aEassaracââff iüsi^maBaeromaEB^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 783 © MARJi 14 AUGUST 1973

SĂRBĂTORIREA ZILEI MINERULUI

(Urmare din pag. 1) — Nu se zice, ci aşa-i, răs­ urmărit tot timpul la sărbă­ A urmat apoi un frumos oraş, că pe scenă vor evolua
punse A. Cornea, doar îi cu­ toarea de la Strei. „Ştiţi program susţinut de corul, taraful condus de Lazăr Bol-
să asigurăm autobuze pe ru­ nosc, că eu lucrez la C.A.P. cumva la ce oră se încheie brigada şi orchestra de mu­ cu, soliştii vocali Eugenia O-
ta Deva — Strei din jumă­ Bîrsău. Şi cel mai în vîrstă programul ? — întreba mais­ prea, Ioan Joldea, Eugenia
Noi
Mureşan.
tate în jumătate de oră, dar dintre ei — Ion Ionaş — e trul Teodor grupul electrogen zică populară a minerilor. La Grigorescu, instrumentiştii Lo-
Maşinile-unelte să funcţioneze am avut atîtea cerinţe încît pensionari sînt şi Petru Ple­ care asigurăm energia elec­ tineretului la fotbal, care a tian şi alţi membri ai for­
ghin Danciu, Gheorghe Cris­
cu
Cupa
sîntem
chiar pensionar miner. Şi tot
s-a
stadion
desfăşurat
a fost necesar să suplimen­
maţiilor artistice de la casa
ter,
trică la staţie", iar electro­
Avram
fost cîştigată de reprezentan­
Nicolae
Todor,
tăm — ne informează Viorel
Andrica, şeful autogării din Sulighetean, iar Emanoil Mo- nistul de telecomunicaţii A- ţii secţiei a Il-a. de cultură orăşenească i-a
fiul
Wi-
şi
lexandru
Tdldy
Deva". „Şi noi am dat o mi­ ţoc, Nicolae Pleter şi Petru liam se arătau foarte răbdă­ ¡Minerii din Ghelar, împre­ atras însă la acest pitoresc
cu randament maxim piegatul Iosif Şoma, de la ajung din urmă. Doar Avram tori. In maşina lor, ei au a- ună cu familiile lor s-au în- cul au venit de la sine.
loo de agrement. Buna dis­
Gît nu mai au mult pînă îi
nă de ajutor — intervine im­
poziţie, veselia, cîntul şi jo­
tîlnit
parcul
în
după-amiază
Gabor e mal tînăr. Dar ce,
sigurat sonorizarea, de dimi­
I.J.G.C.L. Deva. La ora 9,00
comunei unde au petrecut pî­
astăzi
„Ziua
am organizat 6 curse care au
—
Cinstind
ani ai ?! Cîntecele Anei De-
melodiile de pe scenă să a-
transportat minerii şi familii­ parcă muzica te întreabă cîţi neaţă pînă seara, făcînd ca nă seara ttrziu. asemănătoare minerului" — ne spunea Flo-
Manifestări
® 85 la sută — un indice de utiliza­ cesară pentru valorificarea maximă a le acestora de la Viile Noi, heleanu, de la Banpotoc, nu jungă pînă departe, în arinii au avut loc şi la Teliuc, un­ rea Tudoran, şeful raionului
re a fondului de timp care trebuie a- potenţialului productiv ; clubul sindicatelor, căminul ţi-au plăcut ? La concursul ce străjuiesc malurile Streiu- de peste 600 de mineri au 120 din sectorul Musariu I al
lui, unde miile de oameni ai
„Voci tinere“ de la Deva a
tins ; @ Reparaţiile şi reviziile se cer să fie muncitoresc de pe Călugăreni, luat premiul special. muncii se simţeau nespus de sărbătorit într-o ambianţă de LM. Barza — avem prilejul
blocul turn din centru, carti­
nu numai să ne veselim dar
© Cooperarea interuzinală este ne­ de bună calitate. erul Dacia şi de la Ceangăi". Cînd taraful de la Ribiţa a bine la sărbătoarea acelora cîntec şi joc ziua lor. şi să ne exprimăm bucuria
„Am asigurat plecările pînă urcat pe scenă, cu greu l-au ce s-au înfrăţit în muncă cu La Certej minerii de la muncii împlinite. In iulie ra­
la ora 14,00 —, uimînd ca de mai lăsat spectatorii să co­ adîncurile de cărbune şi mi­ Bocşa, Săcărîmb şi Hondol ionul nostru şi-a onorat sar­
Sîntem interesaţi In mod la nivel de atelier, de 84,5 — întreruperile se datoreso la orele 16,00 să organizăm nereuri. s-au întîlnit pe stadionul co­
vital cu toţii ca fiecare mi­ la sută şi chiar de 88 la su­ în principal slabei calităţi a întoarcerea. Dar chiar acum boare. Le rechemau într-una cinile de plan în procent de
nă sau utilaj din dotarea în­ tă In trimestrul II. Situaţia reparaţiilor. Uneori acestea se am primit telefon de la tova­ şi pe solistele Lucia Manea şi munei. Aici au avut loc bo­ 106 la sută, Iar în prima de­
organizaţiei In Poiana
treprinderii unde lucrăm să în ansamblu este bună. In­ fac de mîntuială, parcă numai răşul Dumitrescu, şeful de Letiţia Nuţu, iar Aluna Ian- gate programe artistice. Or­ cadă din august în proporţie
producă în permanenţă la ginerul Ion Ionescu, şeful a- pentru a se raporta că au coloană care se află la Strei. cu, secretara chestra de muzică populară, de 103 la sută. Oameni cum
întreaga capacitate, ca po­ telierului, consideră că, dat fost făcute — ne spunea to­ Ne anunţă că organizează U.T.C. din Ribiţa, care orga­ formată din mineri, a între­ sînt Ioan Clej, Ioan Pieian,
programul,
mai
nu
nizase
tenţialul productiv al fondu­ fiind specificul de lucru de varăşul Radu Marin, secre­ reîntoarcerea numai de la o- ştia ce să facă pentru că la Rusca! si ţinut atmosfera de voie bu­ Teodor Circu şi alţii au drep­
lui de maşini şi utilaje să fie aici, cu greu se poate ajun­ tarul comitetului de partid rele 18,00, pentru că nu sînt 1 nă care a dominat întreaga tul deci să cinstească un pa­
intrarea în scenă au dat bu-
valorificat la întregul randa­ ge la un Indice mal mare. pe schimbul D. cerinţe să se plece mai de­ luo spectatorii: „Lăsaţi-mă, zi. har de vin.
ment. Conducerea de partid Şi acest lucru din cauza In 6ecţia de bază s-au vreme spre case. Lumea se vă rog, numai un cîntec să la CerteJ /N ! ...Vin, bere, băuturi de toa­
a trasat ca sarcină expresă sculăriei, unde acelaşi indi­ afectat pentru reparaţii 22 000 simte bine". zic şi eu — insista lăcătuşul te felurile, renumiţii virşli de
de a se asigura o încărcare ce este doar de 51,26 la su­ ore, dar s-au executat numai Avea dreptate şeful autogă­ Iosif Mărilă din Cristur — Im Brad, prăjituri, fructe, au fost
maximă a maşinilor, aceas­ tă. 15 000. Deci o bună parte din rii. Oamenii s-au simţit bine. că ştiu cîte-n lume şi-n soa­ Pe minerii din Ghelar, di­
ta înscriindu-se în ansamblul — Maşinile slab încărcate utilaje nu au intrat la re­ Cintecul şi voia bună nu-i re", iar Petru Irinca, din Si- mineaţa zilei de duminică i-a din abundenţă, Iuliu Engi, mer­
factorilor care condiţionează — ne-a spus acesta — sînt paraţii la data stabilită şi lăsau să se despartă de locul meria, n-a mai aşteptat încu­ găsit reuniţi la adunarea fes­ Apuseni ceolog principal la I.C.S.M.
creşterea eficienţei economi­ totuşi absolut indispensabile deci gradul de uzură a ma­ sărbătorii. Comitetul jude­ viinţarea. „Eu nu pot dacă Brad, încredinţîndu-ne că
ce. realizării sarcinilor de plan, şinilor-unelte, durata şi cos­ ţean pentru cultură şi educa­ nu zic aici un monolog, că tivă ce a avut loo aici. To­ pregătirile s-au făcut mai bi­
Cum a fost dusă la înde­ aşa încît nu pot fi declarate tul reparaţiilor cresc propor­ ţie socialistă a pregătit pen­ doar din cei 65 de ani ai mei, varăşul Ştefan Almăşan, se­ La locul numit „Botău", în ne decît în alţi ani.
plinire această sarcină la disponibile. Singura cale ră- ţional. La sculărie s-au pla­ tru serbarea cîmpenească un 45 i-am dăruit scenei". Şi cretar al Comitetului jude­ vecinătatea noului stadion Am asistat la forfota spe­
atelierul de mecanică nr. 1 mîne totuşi diminuarea to­ nificat 5 000 ore, s-au efec­ program artistic care a greu a mai „scăpat“ apoi de ţean de partid, a vorbit de­ din Brad, pregătirile pentru cifică serbărilor cîmpeneşti şi
din C.S. Hunedoara ? Prima tală a defecţiunilor acciden­ tuat numai 1 000, în schimb „mers" continuu, de dimi­ public. „Vă rog din suflet spre semnificaţia „Zilei Mine­ „Ziua minerului“ au început am trăit emoţiile depline ale
constatare: indicele de în­ tale şi a celorlalte cauze ale numărul orelor de staţionări neaţă pînă în amurg. Solista să-mi cînte şi mie taraful o rului". A fost scos totodată încă de la mijlocul săptămî- minerilor şi la „Botău" şi la
cărcare pe schimburi a ma­ destul de rarelor întreru­ neplanificate a ajuns la Viorica ,Pîrvu de la Şoimuş nii trecute. Au fost amenaja­ „Gura Gîrzii“, unde au pe­
şinilor a fost pe primul se­ peri neplan'ificabe în func­ 5 300 ore-maşină. S-a scurtat întreba cu vocea-i caldă, melodie, ceva cu armata. Sînt în evidenţă aportul deosebit te chioşcurile, o scenă, au fost trecut minerii care locuiesc în
mestru al anului de 2,5 ţionarea utilajelor. durata de revizii şi repara­ „Spune bade şi te joară/Mai în permisie pe cinci zile" — al minerilor din Ghelar pen­ trase fire de curent electric. jurul Crişciorului. Aici au
schimburi, ceea ce înseam­ ţii în detrimentul calităţii a- ai altă lellşoară ?" iar Sabin cerea să-i facă voia tînărul tru înfăptuirea exemplară a Duminică, deci„ încă din evoluat formaţiile clubului
nă că maşinile-unelte au lu­ Mai trebuie însă adăugat cestora. Cum s-ar zice, cei Moise era rechemat la ram­ Petru Dan din Harghita. 1 sarcinilor de plan asumate din Gurabarza, echipele pro­
crat In medie 20 de ore pe că suplimentarea sarcinilor din atelierul mecanic şi-au pă să mai declare odată că zorii zilei totul era „pus la
zi. Asta în secţia de bază, de plan prin preluarea unor furat singuri căciula... „Şi-am zis nu-mi trebuie „Lumea se simte bine", de întreprinderea minieră punct". prii de „primaşi“ ale mineri­
pentru că la sculărie acest lucrări în cooperare pentru mie/ O nevastă cu socrle". vorbele şefului autogării ne-au Hunedoara în acest an. Zvonul care a circulat prin lor.
alte unităţi ar permite totuşi
indice nu depăşeşte 1,8 o mai bună valorificare a po­ Din relatările de faţă se Şi după ce „Suligăteana", şi
schimburi. Şi totuşi, unele desprinde limpede concluzia „Ţandura“, jocurile aduse de
tenţialului productiv al mij­ că în atelierul de mecanică dansatorii din Şoimuş au cu­
cadre tehnice de specialitate loacelor tehnice din atelier. nr. 1 gradul de utilizare ex­
din atelier cu care am discu­ Cît despre întreruperile tensivă şi intensivă a maşi­ les ultimele aplauze, un brîu
tat consideră că maşinile ar neplanificate, acestea au a- nilor şi utilajelor 'poate fi şi o învîrtltă le-au luat lo­
fi bine folosite. Lucrurile nu tins în primul semestru 12 000 simţitor îmbunătăţit. Este cul prin mijlocirea tarafului
din Boşorod. Ionel Gruiescu,
stau tocmai aşa. Se scapă din ore-maşină, din care majori­ absolut sigur că prin valo­ furnalistul din Călan, decla­
vedere că atingerea unui co­ tatea au fost necesare înlă­ rificarea tuturor rezervelor ra prin cint: „Eu plec, mîn-
eficient de schimburi de 2,4 turării unor avarii acciden­ existente utilizarea maşinilor- dro, militar", iar Marinela
—2,5 este o sarcină minimă.
tale. Cu aceasta am atins şi unelte din dotare va fi mult Sîntămărean nu se ferea să
In primele 6 luni din acest o altă problemă, aceea a mai bună, obţinîndu-se pro­ ascundă că „Bădiţa fălos se
an, indicele de utilizare a modului necorespunzător în ducţii mai mari decît în pre­ ţine". Căluşarii din Boşorod
fondului de timp disponibil care sînt exploatate, întreţi­ zent. ca şi „Lina“ a aceleiaşi for­
al maşinilor-unelte a fost, nute şi reparate utilajele. C. DUMITRU maţii, dar mai cu seamă jo­
cul pădurenesc, dăruit de
artiştii amatori din Ilia, au
cuprins în aplauze „sala“ de
sub cupola însorită. Apoi,
Iată ce dorim să aflăm din partea facto­ rînd pe rînd, vocile fluide
De ce sub jumătate rilor răspunzători. ale Anei Petraşcu, Veronica
Bisorca, Verginia Bisorca, Gi­
din capacitate ? Cheltuieli grase cob, au adus cele mai îndră­
gei
Ia-
Constantin
Hobeanu,
ls
S3
gite cîntece din zona Iliei.
Staţia de utilaj transport care deserveşte pentru randamente slabe — Mult mi-au mai plăcut
şantierul de la Chişcădaga deţine intr-un fluieraşii din Bîrsău, cu în-
anume fel adevărate recorduri în slaba uti­ vîrtitele şi haţeganele, dar
lizare a parcului de maşini şi utilaje. „Par­ Unitatea forestieră de exploatare şi trans­ parcă mai dragă mi-a fost
cul activ" se situează zilnic la mai puţin port Orăştie are citeva restanţe la planul „Lina“. E ca o doină. Fru­
de 50 la sută, numeroase basculante, alte sortimental. Cauzele sînt multe dar cea mos mai cîntă, şi se zice că
maşini, buldozere şi excavatoare blocînd mai demnă de luat în seamă este slabul jumătate dintre membrii for­
incinta... „din lipsă de piese şi din cauza randament al ferăstraielor mecanice, funi- maţiei sînt la anii pensiei —
unor defecţiuni", după cum caută să ne cularelor şi autoîncărcătoarclor — utilaje de se adresă un spectator lui
asigure tovarăşul Dumitru Dospinescu — bază în exploatare. Aron Cornea care alături de
şeful secţiei. Dacă randamentele sînt slabe, costurile soţie aplauda cu drag cînte- Mii şl mll de oameni al muncii şl-au dat întllnire, la „Ziua minerului“, cu soarele, aţia, cintecul, jocul şl voia bunii, ce
Ain adăuga, noi, slaba preocupare a con­ sînt în schimb foarte... grase. Din 1G tipuri cele fluieraşilor. dominat sărbătoarea organizată pe malul Streiulut.
ducerii secţiei pentru activizarea parcului, de utilaje şi mecanisme, 10 nu numai că
comoditatea şi indisciplina care domnesc nu s-au înscris în costurile planificate, dar
aici. Chiar şl alaltăieri doar 29 de şoferi au şi „înghiţit“ în acest an mai mult de o
al S.U.T.-ului au ţinut să sprijine pe jumătate de milion de lei Numai cu piesele Cei mai mare tiraj de cărţi şcolare Campania agricolă de vară
constructor... în timp ce în incintă nu aveai do schimb la ferăstraiele mecanice s-au
Noul an de învăţămînt, care
loc să te strecori din cauza înghesuielii de... consumat în plus 175 000 lei, bani cu caro semnează cel mai mare tiraj de va începe la 17 septembrie, con-
cărţi şcolare înregistrat de Edi-
basculante, alte camioane. se puteau achiziţiona peste 50 de ferăstraie tura didactică şl pedagogică : 25 560 000 manuale, cu 5 000 000 mal
Cine se face răspunzător de numărul noi. Toate acestea dintr-o singură pricină multe decît în anul trecut. Intre acestea, „Abecedarul“ deţine prl-
rc. Manualele şcolare ce vor
mul loc, reunuul 4G4 000 exempla
mare al orelor de stagnare şl cine va plăti — slaba preocupare pentru exploatarea co­ apare în limbile maghiară, germ ană şi ale altor naţionalităţi con- 8 ACTIUKEÂ OE STRIK6ERE
această păgubitoare „locaţie“ pentru mal rectă, întreţinerea şi repararea la timp şi locuitoare vor însuma 111 titluri şi un tiraj de 1 700 000 exem-
mult de Jumătate din capacitate ? de calitate a mecanismelor. Deci, atenţie! plare. Studenţii vor beneficia la rindul lor de 112 noi titluri de
cursuri şi tratate universitare, în aproximativ 500 000 exemplare.
THE â FURAJELOR §Á SE DEA
şantierul Fabricii de ciment
şi var Chişcădaga — Deva, K MULT SERII 60SPODĂRESO
maistrul Ioan Crama.
— Două sînt principalele
cauze. Una ne aparţine. La
staţia de betoane oamenii e- Abundenţa de furaje în a furaje se poate observa şi din este dusă din cîmp. Credem
chipei conduse de Ioan Su- cest an bucură pe orice gos­ faptul că aici au fost însă- că cele aproape 10 000 de Iei
ciu au plecat sîmLătâ seara, podar. Dar pentru ca bucuria mînţate, la timp, 10 hectare cheltuite pe furaje, anul a-
I pînă au remediat defecţiunea aceste „alimente", utilizate în atacat şi celelalte lucrări — pînă la urmă, pe cooperatorii
să fie deplină este necesar ca
cu masă verde.
cesta, îi va mobiliza, totuşi,
lăsînd staţia defectă. Dumini­
— In acelaşi timp noi am
au
dar
dimineaţa
venit
că
zootehnică,
bucătăria
fie
să
acestei unităţi agricole în ur­
s-a scurs aoroape o jumăta­ cit mai grabnic adunate şi a ţinut să completeze Ale­ gentarea acestei lucrări.
te de zi. Din acest motiv transportate. Depozitarea lor xandru Munteany, preşedin­ Rămasă mult în urmă In
de calitate n-am putut turna decît 30 să se facă în aşa fel, încît de­ tele cooperativei agricole. Am ceea ce priveşte cositul cit şl
mc de beton din 150 mc cît precierile să fie minime sau transportat zilnic paiele din transportul, se află coope­
ne-am planificat. A doua dacă se poate deloc. Invăţînd cîmp. Mai avem pe vreo 5-6 rativa agricolă de producţie
cauză : staţia de utilaj şi din experienţa anilor trecuţi, hectare, dar intr-o zi termi­ Cinciş. Aici din cele 173 ha
transport şi astăzi ne-a spri­ cînd primăvara grijile creş­ năm De asemenea, am arat cu fineţe au mai rămas de
jinit foarte puţin. Nu ne-n teau, unităţile agricole din pînă în prezent circa 16 hec­ cosit circa 35, iar fînul a fost
pus la dispoziţie maşinile judeţ se preocupă asiduu de, tare. Mîine (12 august) pri­ transportat numai de pe 26
cerute pentru transportul a- asigurarea furajelor necesare mim cîteva remorci în aju­ de ha. In restanţă cu trans­
gregatelor iar excavatoriştii fermelor zootehnice. tor şi transportăm pe tere­ portatul sînt şi la trifoi. Din
au cam tras chiulul. Iată de O activitate intensă în a- nurile arate îngrăşămintele 20 de hectare a fost transpor­
(Urmare din pag. 1) nic restanţele, ei au fost pre­ La şantierul nr. 2 construc- restanţe de la I.C.M. Simeria. ce realizările totale de as­ ceastă acţiune am găsit Ia naturale. Primim un sprijin tat doar de pe 10. Cauzele ?
zenţi la muncă, înregistrînd ţii-montaj stăm de vorbă cu Dacă în duminica viitoare şi tăzi se ridică doar la 110 000 cooperativa agricolă de pro­ deosebit din partea tovară­
de
10 septembrie, dar, dacă vom succese asemănătoare unei maistrul principal Iosif Bo- în 23 şi 24 August vom mun­ lei, adică ceea ce în alte zile ducţie Răcăştie. Cooperatorii şului Viorel Răceanu, prim Sînt lesne numai înţeles, dacă
consemnăm
că
faptul
lucra şi duminicile, predăm zile obişnuite de lucru. can. ci la fel, deci vom realiza în­ producem în cîteva ceasuri. acestei unităţi agricole au vicepreşedinte al Consiliului inginerul şef, Doina Cărmă-
lucrarea mult mai repede. — Noi vom lucra şi în 23 — Cred că aţi văzut. La că 15 tone armătură, 400 mp Dacă acestea sînt neajun­ terminat coasa a doua la tri­ popular municipal Hune­ zan — cum ne spunea pre­
şl 24 August —ne spunea teh­ I.M.M.R. Simeria lucrurile cofraje, 300 mo beton, 200 mp surile, nu-i mai puţin adevă­ foi şi lucerna, transportînd doara.
I.C.S. HUNEDOARA nicianul Gheorghe Cremene au intrat în normal. Este cer­ închideri de hale, vom „in­ rat că am găsit şi oameni întreaga cantitate de pe cele O situaţie bună în ceea ce şedintele Anton Toma — n-a
de la şantierul 3 construcţii. titudine că grupul şcolar va tra" deja în depăşiri de plan. serioşi, muncitori care se pot 16 hectare. Din cele 144 hec­ mai trecut pe la C.A.P. timp
La blocurile de locuinţe din Vrem să ajungem din urmă fi dat în folosinţă la termen. — Noi cei de la secţia de mîndri cu realizări bune în tare cu fineţe, mai erau de priveşte cositul şi adunatul de o săptămînă. A trimis
furajelor am găsit şi Ia C.A.P.
Hunedoara', la bateria de graficul lucrărilor la cocseria Pentru azi am avut concen­ producţie industrială nu sîn­ această zi. Dulgherii Iui Bat- cosit, coasa întîi aproape 12 Teliuc. Trifoiul şi lucerna de doar vorbă că are de lucru
cocs brichete de la Călan, în şi fabrica de ipsos din Călan. traţi în diverse lucrări peste tem sub plan — ne spune hyuş Balaş au confecţionat şi hectare. Tot fînul a fost a- pe cele 15 hectare erau co­ la nişte situaţii la Consiliul
secţia de producţie industria­ Dacă pentru azi am realizat jumătate din oamenii noştri. maistrul Constantin Diaco- montat la morile de făină şi dunat în clăi, iar transpor­ site, coasa a doua, şi trans­ intercooperatist Hunedoara
nescu, Erou al Muncii So­
Stătea oare atît de „stră­
lă, peste tot, constructorii de atît cît ne-am propus, ţin să S-au recuperat unele rămî- la magazia generală peste tul lui este în toi. portate, iar ghizdeiul de pe lucit“ cu lucrările cooperati­
la I.C.S. Hunedoara au îm­ arăt că în 23 şi 24 August neri în urmă la noul laminor cialiste. Din contră, la zi a- 500 mp de cofraje. Echipa — Anul trecut, în privinţa cele 7 hectare avea trasă • va agricolă de producţie Cin­
brăcat duminică salopeta. vom realiza o producţie de vem o depăşire de circa 28 fierarului betonist Gheorghe hranei animalelor, ne-am copsa întîia, fiind şi el depo­ ciş, încît aceasta să se poată
Hotărîţi să recupereze grab­ 500 000 lei. de sîrmă din Hunedoara, alte la sută. Lucrăm însă dumini­ Voineseu a fasonat şi mon­ cam „fript" — ne spunea in­
ca pentru a pune la dispozi­ tat peste 10 tone de oţel be­ zitat. La fîneţele naturale, lipsi de prezenţa inginerului
ţia celorlalte şantiere tot ce ton la radierul 4 al silozu­ ginerul şef, Voichiţa Bartoş. mai erau de cosit, coasa întîi, şef timp de o săptămînă în
Am cumpărat furaje de 6 000
le este necesar. Aş vrea să re­ rilor de făină şi la celelalte lei. De aceea, acum acţio­ circa 5 ha din 98. Dacă plină campanie de recoltarea
griului
marc că toţi muncitorii noş­ obiective. Exemplele pot con­ năm cu toate forţele pentru aici cositul finului este ca şi lor ? şi strîngerea furaje­
tri ca urmare a responsabili­ tinua. a nu mai fi nevoiţi să ape­ terminat, nu acelaşi lucru se
tăţii cu care transpun în Să revenim însă la celălalt lăm din nou la acelaşi pro­ întîmplă cu transportatul lui. La această întrebare aştep­
viaţă chemarea tovarăşului aspect — cel al neregulilor. cedeu. Spunem aceasta deoarece pî­ tăm sa ne răspundă factorii
Nicolae Ceauşescu au făcut Locurile de muncă au fost O grijă deosebită pentru nă în prezent nici o treime de drept.
din suprafaţa cu fineţe nu
din munca lor un „foc con­ slab supravegheate şi nu s-a M. FILCEA
tinuu". Sîntem organizaţi in urmărit îndeaproape prezenţa
schimburi prelungite, şi de şi contribuţia fiecărui munci­
aceea la noi ziua de dumi­ tor. In timp ce unii lucrau
nică nu se deosebeşte de alte alţii stăteau la umbră, la
zile. discuţii. [locaţia prin muncă şi pentru muncă a tinerilor
...Simple notaţii dar eu sem­ Şeful staţiei de utilaj trans­
nificaţie deosebită. Inţelegînd port a găsit de cuviinţă să
chemarea secretarului nostru plece după un şofer „fugit" (Urmare din pag. 1) bă calitate. Reţinem cîteva vodit „Ştafeta muncii". O r<
general, la valoarea ei ma­ cu camionul tocmai la Do- rubrici : „In obiectiv — in- centă predare a „ştafetei"
joră, constructorii de la I.C.S. bra, decît să mobilizeze oa­ disciplinaţii", „Ce fac ei cînd avut loc la întreprindere
Hunedoara oferă faptic ga­ menii la lucru. Nu-i de mi­ dau sînt de un real folos lî- absentează", „Comitelui U.T.C. „Victoria“ cînd 23 de abso
ranţia că pînă la 25 august rare că duminică aceştia au năruiui în înţelegerea taine­ vă informează", susţinute venţi ai şcolii profesional
restanţele vor fi lichidate. transportat doar 128 tone de lor meseriei, apropierea, dra­ frecvent. Egale ca eficienţă din localitate, în meseria d
produse balastiere, că exca­ gostea faţă de locul de se dovedesc brigăzile artisti­ turnători, s-au angajat î
vatoarele au lucrat cu ran­ muncă. ce de agitaţie de la fabrica
ŞANTIERUL FABRICII dament scăzut. La ora 11 şi In acţiunea de educare de conserve şi cooperativa producţie cu 15 zile mai dt
proaspeţilc
DE CIMENT ŞI VAR 30 de minute (se hotărîse ini­ prin muncă şi pentru muncă, „Retezatul“. Cu ajutorul lor vreme. Hotărîrea rodul acţiun
meseriaşi
este
ţial să se lucreze pînă la ora ■sînt popularizaţi cei care
CHIŞCĂDAGA-DEVA două) oamenii au început să desfăşurată de organizaţiile contribuie în mod deosebit la desfăşurate în permanenţă d
U.T.C, din Haţeg, se folosesc,
părăsească locurile de mun­ îndeplinirea sarcinilor şi sînt organizaţiile U.T.C. în spir
Aici o zi cu timp deosebit cu bune rezultate, gazetele tul normelor de etică şi ech;
că, sub privirile pasive ale satirice. Colectivele de redac­ satirizaţi, în acelaşi timp,
de prielnic activităţii a fost cadrelor din conducerea şan­ ţie de la F.I.L., cooperativa cei care nu se încadrează în tate socialistă. Iar tinerii a
irosită dacă nu în întregime, tierului. meşteşugărească „Retezatul“ disciplina de producţie. înţeles semnificaţia dezidere
Toate aceste aspecte au tului actual — îndeplinire
mai mult de jumătate. De ce? şi de la Abator intervin ori La Călan, pe lîngă con­
O prezenţă masivă la lucru, o activitate rodnică la tencuirea faţadei blocului B de pe stra­ — întrebăm pe secretarul co­ condus la realizări mici, în de cî!e ori uteciştii înregis­ cursurile pe meserii cu tema cincinalului înainte de ter
da N. Bălcescu din cartierul Dacia din Deva — aşa se caracterizează munca depusă duminică de timp ce volumul restanţelor trează absenţe nemotivate, nu „Cel mai bun metalurgist", men —, căruia caută să-i de
către brigada condusă de zidarul Aurel Uăcăşanu. Foto : VIRGIL ONOIU mitetului de partid de la este important. folosesc integral timpul de un mijloc eficient de educa­ viaţă toate colectivele mun
lucru, execută lucrări de sla- re in spiritul muncii s-a do- citoreşti din judeţ.