Page 48 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 48
Prolefari din toate fărlle, unifi-vă !
Agerpres relateaza
/ f;
SIDERURGIŞTII ASALT FINAL
ŢĂRII LA PUNEREA
RAPORTEAZĂ IN FUNCŢIUNE
A UNOR NOI
In întimpinarea marii săr
bători de la 23 August, oa OBIECTIVE
menii muncii înscriu rezul INDUSTRIALE
tate remarcabile în întrece
rea socialistă, răspunzând
însufleţitoarei chemări -=- In aceste zile, pe şantierul
cincinalul înainte de ter Rafinăriei II — Piteşti se dă
ultimul asalt înaintea pro
men. In această entuziastă
• belor tehnologice. Restanţa
întrecere, siderurgiştii ţării existentă cu trei luni în ur
au produs pînă acum, peste mă, din cauza nelivrării la
ANUL XXV Nr. 5 784 MIERCURI 15 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI prevederile zilnice de plan, timp a unor utilaje de că
tre furnizori, a fost recu
aproape 55 000 tone lamina
perată datorită suplimentă
te finite pline şi ţevi, pre rii efectivelor de muncitori
cum şi cantităţi apreciabile cu 35 de montori veniţi de
de piese de schimb şi sub- la rafinăriile Oneşti şi Te
meseriaşi
ZIUA PRESEI ansamble a necesare bunei puşi la dispoziţie de bene
de
a
50
leajen,
agregatelor
funcţionări
a-
ficiar şi a unei echipe de
flate pe platforma metalu tratamentişti, salariaţi ai ti
lui incandescent. Colectivul zi nei de utilaj chimic-Plo-
R O M Â N E întreprinderii „Victoria" Că ieşti. In momentul de faţă,
la instalaţiile de reducere a
lan, de pildă, datorită folo
sirii mai productive a ca vîscozităţii, la cele de disti
lare în vid şi la cele de fa
pacităţii maşinilor, a fondu bricare a bitumului a fost
15 august. Zi de sărbătoare a presei româneşti, de terminat montajul şi sînt e-
omagiere a lucrătorilor ce o redactează şi o tipăresc şi lui de timp afectat cît şi u- xecutate operaţiunile de
de cinstire a milioanelor de cititori care sorb din coloa nor tehnologii perfecţionate, rodaj, iar la instalaţiile de
nele ei învăţătura partidului — regăsindu-se printre eroii PE ŞANTIERELE T. C. DEVA a fabricat şi livrat oţelării- cracare catalitică şi desulfura
contemporani ai reportajelor, interviurilor, anchetelor, lor hunedorene 250 tone de re gaze sînt montate acum
articolelor, informaţiilor sale. asemenea utilaje peste pre ultimele utilaje. Spre sfîrşi
15 august 1973 coincide şi cu cea de-a 42-a aniversare tul lunii august şi în prime
a apariţiei „Scînteii" ilegale. Sînt 42 de ani de cind, în vederile de plan. le zile ale lui septembrie,
primul său număr, ziarul ceiea prin articolul de fond CtiSIEIfA PiMCTIViffîl! — I La rîndul lor, siderurgiş cele 5 mari instalaţii ale ce
„Susţineţi Scînteia !“ necesitatea apariţiei unui organ cen tii uzinei „Laminorul“ şi
tral „întrucît membrii partidului şi toţi muncitorii revo întreprinderii de cuie şi lan lei mai noi rafinării piteş-
luţionari au nevoie să cunoască linia partidului în toate W4 ţuri Galaţi au livrat su tene îşi vor face debutul
chestiunile care se pun la ordinea zilei“. Reacţia duşmanu Comunistul Dragomir Con productiv.
lui la acest patetic îndemn n-a putut întrerupe drumul pe COiÍTIE (SENTIALA f stantin, maistru la laminorul plimentar 650 tone laminate
care pornise „Scînteia" comunistă, drum ocrotit cu preţul de sîrmă al C.S.H., fruntaş In finite pline, sîrmă şi bare
producţie de mal mulţi ani,
vieţii de cei ce o scriau, o tipăreau sau difuzau. „Balada urmăreşte cu pirometrul tem trase, precum şi bandă de NOI SORTIMENTE
tovarăşului căzut împărţind „Scînteia" în ilegalitate“, acest peratura ţaglelor ce urmează oţel laminată la rece. Con
emoţionant poem evocator al unor momente desprinse din 8IINIÍIEI8 IE HCM să fie laminate. Foto : N. NEGRU comitent cu sporirea pro DE MOBILĂ
drumul greu, străbătut de publicaţia comunistă ce a văzut
lumina tiparului la 15 august 1931, nu conţine nici o exa ductivităţii, asistăm la o
gerare. Aminteam cu puţin timp faptul că şantierele din Ha- ducţie de circa 1,2 milioane largă diversificare a gamei La Combinatul de indus
Era deschisă de soarele lui August 1944 a dat libertate in urmă că participanţii la Comitetul judeţean al produselor. Se cuvine a trializare a lemnului Pipe
a
organizat,
zilele
U.T.C.
şi cuvîntului scris. Presa din ţara noastră a cunoscut un adunarea generală a oame ' ţeg, Brad, Orăştie şi grupul lei s-a pierdut din cauza nu trecute, întîlniri ale tineri menţiona în acest sens fap ra au intrat în producţia
de
şantiere Valea Jiului au
mărului mare de absenţe şi
imens salt calitativ, a£irmîndu-se ca un instrument activ nilor muncii de la T.C. Deva îndeplinit sarcina de pro învotri care numai în primul lor elevi care se odihnesc de serie noi produse cum ar
şi eficace în lupta pentru transformarea revoluţionară a au stăruit in cuvintul lor a- ductivitate doar în proporţie semestru atinge cifra de şi se instruiesc în taberele tul că numai la Uzina me fi garnitura de hol Corona,
societăţii, pentru „-aducerea în fapt a politicii Partidului supra căilor care conduc la de 81,8—88,1 la sută a deter 335 269 ore-om. de la Geoagiu-Băi, Gcoa- talurgică din Iaşi, celor bucătăria Madina, biroul
Comunist Român — cel care a îndrumat-o şi care-i înari urgentarea ritmurilor de e- minat ca pe ansamblul trus Avînd în vedere că in 1974 giu-sat şi Lupeni cu tova- peste 1 100 tipodimensiuni Fada şi fotoliul Rom. In
pează, de fiecare dată, îndemnurile. xecuţie pe şantiere, în vede tului să prezentăm o situa trebuie să asigurăm un spor de ţevi şi profile din oţel li stadiu de proiectare se află
„Presa este chemată să militeze permanent pentru rea scurtării termenelor de ţie nesatisfăcătoare. Este fi de producţie de 80 la sută se adaugă în acest an alte camera de zi Rustic, garni
înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului, să lu punere în funcţiune, asupra resc. deci, ca atenţia princi faţă de producţia realizată
mineze oamenilor muncii calea spre societatea socialistă aspectelor ce vizează creşte pală s-o îndreptăm asupra în acest an, reiese clar că Intîlniri ale 50 de noi sortimente, desti tura de hol Modern, o su
multilateral dezvoltată, spre comunism. Ea trebuie — rea eficienţei in domeniul acestor şantiere unde, de avem foarte multe de făcut nate in special industriei fragerie cu banchetă pentru
îndemna secretarul general al partidului, t o v a r ă ş u l investiţiilor. In problematica fapt, s-au şi luat măsuri pen în ce priveşte crdşterea pro tinerilor din tabere constructoare de maşini — colţ şi o mască pentru ra
NICOLAE CEAUŞESCU — să contribuie prin toate mijloa discutată, productivităţii mun tru creşterea gradului de in- ductivităţii muncii. Aş amin autocamioane, autoturisme, diator. Se află in studiu, de
cele la întărirea rolului clasei muncitoare, clasă condu cii — indicator sintetic cu ti că paralel cu luarea unor instalaţii pentru platformele asemenea, garnitura pentru
cătoare în societatea noastră, a alianţei muncitorilor, ţă deosebită expresivitate în măsuri — le-aş numi cu ca răşul Ioan Vida, cercetător
ranilor şi intelectualilor, a celorlalte forţe sociale, să activitatea de construcţii-mon- racter tehnic — ne preocupă ştiinţific, lector al C.C. al chimiei, energeticii etc. dormitor Intim.
educe oamenii muncii în spiritul prieteniei şi frăţiei între taj — i s-a acordat o im HASÁ ROTUI^DA întărirea disciplinei în mun U.T.C. S-a realizat, astfel,
toţi cei care muncesc, fără deosebire de naţionalitate, portanţă aparte, vorbitorii că, creşterea numărului de un interesant şi fructuos
pentru întărirea unităţii întregului popor în jurul parti insistind îndeosebi asupra muncitori care lucrează în dialog politic pe temele :
dului". deficienţelor care au generat duslrializare, de repartizare acord global la peste 70 la „Politica partidului şi sta
Indicaţiile secretarului general al partidului se află nerealizarea acestui indicator sută din efective. tului nostru — expresie a r
permanent pe agenda de lucru a fiecărui gazetar comunist. pe ansamblul trustului cu a muncitorilor în aşa fel in Red. Dacă cele prezentate intereselor fundamentale
Hotărîrile celui de-al X-lea Congres al partidului, ale 0,84 la sută. Dornici de a cit minimum 10 la sută din sînt direcţiile ce vizează ac ale naţiunii şi poporului
efective să lucreze în schim
Conferinţei Naţionale, programul ideologic sintetizat în afla ce anume şi-au propus bul doi. tivitatea de ansamblu, să român", „Respectarea legi Un prestigios succes al
Proiectul de norme ale vieţii şi muncii comuniştilor, ale şantierele pentru redresarea vedem cum aceste măsuri lor statului — îndatorire
eticii şi echităţii socialiste, documentele plenarelor Comi situaţiei am invitat la masa Iancu Teodoroni. Am făcut ajung să se materializeze pe de onoare a fiecărui ute-
tetului Central sînt izvoare nesecate din care îşi însufle noastră rotundă pe tovarăşii nişte calcule care explică in şantiere. cist".
ţesc scrisul cei chemaţi să militeze prin coloanele ziarului ing. Alexandru Lugojan, di fluenţa fiecărui fa.tor in ne Ing. Dan Cazan. In special Acţiunile dc Ia Gcoagiu pionierilor hunedoreni
pentru accelerarea mersului nostru înainte. rectorul T.C. Deva, Iancu realizarea productivităţii mun la ferma de la I.eşnic, apli şi Lupeni se înscriu în
In ..oglindirea muncii, şi. vieţii tumultuoase de pe melea Teodoroni — şef de serviciu, cii. planificate la şantierele carea pe scară largă a pre complexul de manifestări
gurile noastre hunedorene, ziarul „Drumul socialismului ing. Dan Cazan, şeful şantie amintitei A' 'reieşit ca pro fabricatelor din beton ne-a politico-educative, organi ia „ Serbările
primeşte un preţios ajutor din partea Comitetului jude rului nr. 2 Deva, ing. Eugen ductivitatea muncii a fost facilitat obţinem unor rit zate cu tinerii în cinstea marin
sărbătoririi celei de a 29-a
ţean de partid care îi îndrumă, în permanenţă, activitatea, Caşotă — inginerul şef al diminuată cu circa 2,7 lei muri accelerate la montaj, aniversări a eliberării pa
făcîndu-1 să fie mereu prezent în miezul problemelor, al şantierului nr. 5 Orăştie, Ilic pe salariat numai pe seama triei de sub jugul fascist.
muncii şi vieţii oamenilor. Ziarul nostru are, zilnic, spri Stancu, secretarul comitetului pierderilor din întreruperile ILIE COJOCARII Devenite tradiţionale, „Ser prin autenticitatea şi carac
jinul oamenilor muncii din judeţ care, prin scrisorile de. partid al grupului de şan cauzate dc neaprovizionarea C. PURCILEAN bările mării“ au inclus — la terul variat al spectacolu
adresate redacţiei, vorbesc despre atmosfera de muncă tiere Valea Jiului, Ioan Pîr- ritmică a şantierelor. O pro (Continuare în pag. o 2-a) această a treia ediţie — şi lui, prin ritmul şi virtuozi
creatoare din întreprinderi, de pe şantiere şi ogoare, sesi vu, şef de echipă mozaicari festivalurile-concurs ale an tatea interpretării. Remar
zează neajunsurile, vin cu propuneri concrete pentru în la şantierul nr. 1 Deva, ing. samblurilor folclorice pio căm, în mod deosebit, ţinu
lăturarea lor, cer lămurirea unor probleme. Prin mijlocirea Nicolae Maiorescu, directorul niereşti, dotate cu trofeul ta scenică şi regia specta
lor ziarul nostru poartă un permanent dialog cu masele staţiei de utilaj transport. „Scoica de aur", şi al fan colului, semnată de maes
şcolare,—cu
de' cititori, deschizînd coloanele sale tuturor oamenilor Red. Avînd în vedere că farelor litoralului", „Trom trul coregraf Vasile Cheve
reşan.
ambele
peta
muncii. atit productivitatea globală SUCCESE DE PRESTIGIU iniţiate de către Consiliul Juriul — format din per
In această zi de sărbătoare a presei româneşti, gîn- cît şi cea pe muncitor sînt judeţean Constanţa al Or sonalităţi ale vieţii cultural-
durile noastre se îndreaptă cu cinstire către cititorii zia nerealizate, vrem să aflăm ca ganizaţiei pionierilor, dar a- artistice — a avut doar cu
rului, către corespondenţi, colaboratori, tipografi şi ^ zia re sînt căile de acţiune pen vînd un caracter republi vinte de apreciere pentru
tru ca la finele lunii august
rişti, • care cu dăruire şi dragoste se apleacă spre cuvintul răminerea in urmă să fie li ALE OAMENILOR MUNCII can. originalitatea formulei ar
scris, pentru ca prin el să ducă pînă in cele mai înde chidată. La ediţia din acest an, ju tistice şi pentru nivelul ca
părtate locuri îndemnul partidului, să cheme la muncă Ing. Alexandru Lugojan. deţul Hunedoara a fost re lităţii spectacolului.
creatoare pentru a grăbi mersul înainte spre societatea Trebuie specificat că şantie k AUGUST > prezentat în amîndouă fes Redăm, socotind-o semnifi
socialistă multilateral dezvoltată. tivalurile. La „Scoica de cativă, opinia prof. univ. dr.
rele nr. 1 şi 2 din Deva şi-au aur", la realizarea spectaco
realizat acest indicator. Insă Ion Şerfezi, preşedintele ju
lului — brodat pe străve riului : „Judeţul Hunedoara
chiul obicei al colindului ou a confirmat şi de această
duba — şi-au adus contri dată exigenţa calitativă în
buţia, formaţia de dubaşi a activitatea cultural-artistică
PAGINA A IH-a. Oţel de bună califafe Cofe superioare pa Şcolii (îndrumător prof. Nico pionierească, precum şi re
generale
Almaş-Săliş-
te
centul succes din faza re
graficul întrecerii
HUNEDOARA. Siderurgiştii de pe plat lae Dura), taraful Casei pior- publicană a Festivalului cul
Spectacolul
(diri
Scriem în fiecare zi, cu dăruire şi pasiune, formele de lucru ale celor trei oţelării de CĂLAN. Prin hărnicia şi dăruirea munci merilor Hunedoara Olteanu), tural-artistic. dumneavoastră an a
prof.
Mircea
jor
samblului
la C.S. Hunedoara
îşi onorează cu respon
sabilitate muncitorească angajamentele, in torilor, tehnicienilor şi inginerilor de la I.V. formaţiile de dansuri ale impresionat prin autentic,
cronica vie a muncii însufleţite întimpinarea lui 23 August ei au elaborat Călan, realizările înscrise pe graficul între Şcolii generale nr. 1 Deva şi prin varietate, prin exclu
peste prevederile planului de producţie cerii în cinstea zilei de 23 August urcă la nr. 8 Hunedoara, sub îndru derea oricăror lungimi şi
marea
profesoarelor
Stela
pentru înfăptuirea programului partidului 33 557 tone oţel din care 4 665 tone oţel cote superioare. Chevereşan şi Teodora Su- selectarea — merit al re
giei — a tot ceea ce este
aliat.
In perioada care a trecut din acest an,
Sporul de producţie se datoreşte în colectivul întreprinderii a realizat suplimen ciu, soliştii Marius Pienaru semnificativ ca tradiţie şi
principal hărniciei şi priceperii oţelarilor, tar un volum de producţie de aproape 6 mi — Şcoala generală nr. 3 Lu valoare scenică. Remarc
precum şi măsurilor vizînd creşterea pro lioane lei, concretizată in 5000 tone fontă, peni şi Cristina Boroş de Ia grupul folcloric al dubaşi-
ductivităţii cuptoarelor Martin, eliminării 885 tone semicocs, 260 tone utilaj de turna Casa pionierilor Hunedoara. lor, suitele de dansuri —
La festivalul „Trompeta
Campania agricolă de vară secţiunilor înguste din halele de turnare, metalurgic în valoare de peste 3 milioane litoralului“ a participat fan scurte, variate, virtuos in
re pentru oţelării şi piese de schimb şi utilaj
terpretate,
interpre
curata
prin folosirea unor utilaje de mare capaci
tate, utilizarea prafurilor exoterme cît şi a lei. fara Casei pionierilor din O- tare a tarafului".
perfecţionării continue a tehnologiilor de răştie, dirijată de învăţăto- • Şi în concursul fanfarelor
De menţionat că aceste sporuri s-au ob
fi
subliniată
a
fabricaţie. ţinut în condiţiile reducerii cheltuielilor la rul Aurel Helgiu. prezenţei ju se impune interpretării şi
Palmaresul
PRODUCŢIA DE FURAJE SĂ AJUNSĂ DE tone cărbune mia de lei producţie marfă cu 8,72 lei şi a deţului Hunedoara la „Ser judicioasa alegere a pieselor
acurateţea
realizării unui important volum de beneficii
suplimentare. bările mării“ este remarca din repertoriu, pe care le-a
bil : „Scoica de argint" la
fanfara
dovedit
pio
Casei
peste prevederi festivalul-concurs al ansam nierilor din Orăştie în con
iN FERMELE ZOOTEHNICE! PAROŞENI. Colectivul sectorului II al Cocs suplimentar blurilor folclorice pionie fruntarea cu fanfare din cen
reşti şi Premiul special al
tre
prestigioase,
cu
infinit
minei Paroşeni a extras in afara preve pentru furnale Comitetului pentru cultură mai_ mari posibilităţi (Iaşi,
Şi luna august este perioa că şi în acest an se va asi a consiliului de conducere derilor de plan şi a angajamentelor asu şi educaţie socialistă al ju Timişoara, Constanţa, Bucu
deţului
reşti).
acordat
Constanţa
da de vîrf pentru membrii gura din resurse proprii în din cooperativă? Din citeam mate în cinstea zilei de 23 August peste HUNEDOARA. Colectivul bateriilor de coc fanfarei din Orăştie. O de
Simpla consemnare a ac
cooperatori. In aceste zile, se treaga cantitate de furaje ne observat, factorii de răspun 10 000 tone de cărbune. Depăşirea planu sificare a cărbunilor de la Combinatul si monstrează şi faptul că la tualului succes coincide, fi
derurgic Hunedoara întîmpină aniversarea in
strîng majoritatea roadelor cesare animalelor pe timpul dere din unitate lucrează ca lui de producţie a fost obţinută in condi surecţiei naţionale antifasciste armate cu suc actuala ediţie au participat resc, cu dorinţa de a spori
culturilor însăimînţate şi stabulaţiei. re ce poate şi cum poate, dar ţiile unei activităţi eficiente a brigăzilor, ansambluri folclorice pio strădaniile de pînă acum,
plantate. De mare însemnăta Despre modul defectuos în mai degrabă când vrea. Bri fapt ilustrat de însemnate economii la pre cese prestigioase în întrecerea socialistă. Ce niereşti din 30 de judeţe ale de a le^ lărgi şi a le adăuga
lor 25218 tone cocs metalurgic produs pes
te pentru creşterea unui e- care se acţionează la trans gadierul Nicolae Nicluţa se ţul de cost — peste 90 000 lei — obţinute te plan în cele 7 luni, colectivul secţiei ţării şi 14 fanfare. noi izbînzi. Dobîndirea im
fecliv viguros de animale în portul furajelor, în coopera văita în plină zi că n" are de colectivul sectorului. le-a adăugat în prima decadă a lunii cu Grupul folcloric al jude portantelor trofee este, im
fermele zootehnice, ce le au tiva agricolă de producţie de ce face în cîmp. E posibil Pe suportul acestor realizări, după cum rente încă 180 tone din cele 400, cît re ţului Hunedoara a susţinut plicit, confirmarea posibili
unităţile agricole, este desi la Rişculiţa am scris în ur ca un brigadier să se plîngă era de aşteptat, minerii şi-au reînnoit anga prezintă angajamentul asumat .în cinstea un spectacol unitar, valori- tăţii ca, la viitoarea ediţie,
gur şi strînsul furajelor. mă cu numai două săptămîni. de inactivitate într-o zi lun jamentele cu încă 3 000 tone de cărbune, marii sărbători de la 23 August. Concomi ficînd bogăţia tradiţiilor şi rîndurile de faţă să alătu
pe care sînt hotărîţi să le extragă peste
La C.A.P. Vaţa de Jos, de Speram că în acest inter gă de vară, cînd sînt atîtea plan pînă la sfîrşitul anului. Cele mai bune tent, rezistenţa cocsului destinat furnalelor a repertoriului hunedorean. re, referindu-se la trofeu,
pildă, această lucrare s-a val de timp prielnic de lu lucruri de rezolvat ? brigăzi se dovedesc a fi cele ale lui Titu a ajuns la 75 la sută, iar spargerile de El s-a impus în concurs — epitetul „de aur".
bucurat şi se bucură de aten cru situaţia se va schimba. Teacenco, Nicolae Bratu şi Gheorghe Pîş- piloţi au fost reduse în două brigăzi la alături de ansamblurile fol
ţia cuvenită. Primarul comu Dar totul e în aceeaşi stare. (Continuare In pag. a 2-a) lean. zero. clorice din judeţele Teleor Prof. EUGEN BURZA
nei, Aron Medrea, cu care Producţia de furaje rezultată man, Timiş, Vranoea — Deva J
am stat de vorbă ne-a relatat de la prima coasă la trifo- N. PANAIT
că cooperativa agricolă din liene e tot in cîmp.
satul reşedinţă de comună a — De ce nu s-au transpor
strîns şi depozitat în condiţii tat furajele acolo unde le este
corespunzătoare finul de pe locul ? — l-am întrebat pe BANDA 23 August, la biblioteca o- lul Deva. Deci atenţie la nă un magazin pentru băii şl «-au faianţat pere VREMEA
140 ha din 150, precum şi tri- brigadierul de cîmp Nicolae răşenească din Orăştie, semafoare i servirea pe loc precum şt ţii.
folienele de pe cele 60 de Nicluţa. TRANSPORTOARE DL cercul literar din localita la pachet a produselor Peniru 24 ore
hectare cîte au însămînţate. — Am aşteptat să crească MARE CAPACITATE te a organizat pentru fe IN CONSTRUCŢIE— UN DELA lactate. La ora actuală, In BILANŢ RODNIC Vreme relativ frumoa
Aceeaşi preocupare am în şi coasa a doua, să le du meile din cartierul nr. 4 COMPLEX COMERCIAL localul destinat să găzdu să, cu cerul variabil, tem
Cooperativa
credit
de
tâlnit şi la C.A.P. Lunca Mo cem o dată... In cadrul secţiei cocsifi o seară de poezie patrio iască noua unitate de din Orăştie desfăşoară o porar noros. Vînt slab din
ţilor. Contabilul şef al uni Pentru că răspunsul nu a care de la C.S. Hunedoara tică. Au citit versuri Mar lacto se montează mobilie susţinută activitate. De la nord-est. vor Temperaturile
minime
cuprinse
fi
a Intrat Sn funcţiune o
In satul dc reşedinţă a!
tăţii, Maria Laza, membru în fost ...răspuns, am dorit să bandă de mare capacitate, cela Petraş şi Ion Popa comunei Vaţa de Jos s-au rul. începutul anului, planul între 10 şi 13 grade, iar
consiliul de conducere al coo stăm de vorbă şi eu secreta care asigură transportul Stănileşti. început lucrările de ridi cooperativei a fost înde maximele între 20 şi 23
perativei, ne relata că datori rul comitetului de partid pe In flux al cocsului şl mi care a unui modern com EXTINDEREA BAU plinit şi depăşit la toţi in de grade.
nereului de fier concen
tă bunei organizări a muncii C.A.P., Nicolae Castor. Iată trat la furnalele de 1000 ATENTE LA SEMAFOR I plex comercial, ce se va dicatorii. La venituri în
s-a reuşit ca într-un timp re ce ne-a spus : „Nu a fost o mc, renunţfndu-se parţial da în folosinţă Ia sfîrşitul PREPARATORILOR procent de 114 la sută, iar Pentru următoarele
lativ scurt să se recupereze bună organizare a muncii in la transportul acestor ma In municipiul Deva, la anului 1974. LA la beneficii, 127 la sută. două zile
întîrzierea la transportul fu cooperativă. Oamenii sînt terii prime cu trenurile intrarea în oraş, mai pre La baia muncitorilor Au fost acordate credite
rajelor. Astfel, fînul de pe harnici, fac treabă dacă are navetă. cis la intersecţia străzi O NOUA UNITATE preparatori din Petrila au pe termen scurt in valoa Vremea devine frumoa
fost făcute dc curînd u-
130 de ha din 140 şi trifo- cine să se ocupe de organiza SEARA DE POEZIE lor 23 August şi Mărăşti. nele lucrări dc moderni re de peste 25 800 lei şi să şi călduroasă cu ce
lienele de pe 30 hectare au rea muncii". De acord cu toa s-a pus în funcţie, pentru COMERCIALA zare. Au fost montate în plăţi pe bază dc contract rul variabil. Vintul va su
fost transportate la fermele te afirmaţiile făcute de că PATRIOTICA evitarea accidentelor ruti ALTA că 18 duşuri, un boiler de în sumă de 423 740 lei. Lu fla slab din nord-est.
mare capacitate pentru în
de animale şi depozitate în tre secretarul de partid. Dar ere, un semafor. De ieri Cooperativa de consum călzirea apei şi un ames- crătorii cooperativei s-au Temperaturile minime vor
şire. Acum, membrii coope a cui este datoria să se ocu In cadrul manifestărilor s-a modernizat şi sema din localitatea Ilia va des tecător pentru potrivirea angajat să realizeze planul fi cuprinse între 10 şi 13
chide în curînd în centrul
ratori cosesc ghizdeiul şi mi pe de organizarea muncii, de culturale dedicate zilei de forul din centrul oraşu- satului reşedinţă de comu- temperaturii. Totodată, a pe acest an pînă Ia 15 de grade, iar maximele în
cembrie 1973.
fost lărgit spaţiul destinat
riştea. Din calculele făcute mobilizarea oamenilor, dacă tre 22 şl 25 dc grade.
de interlocutoare am reţinut nu a comitetului de partid şi