Page 49 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 784 ® MIERCURI 15 AUGUST 1973
~ iis»i3r^J5Ra»:wfl»^ii layrrwLew vxw usat

„Cînd unii lucrători din co­
merţ îşi fac datoria faculta­
tiv, consecinţele le suportă
cumpărătorii"
In raidul ce viza calitatea
şi diversitatea servirii, apărut
în ziarul nostru nr. 5766 sub
titlul de mai sus, erau criti­
8i silit suficiente. cate o serie de aspecte ne­ înţelesul mu creatoare Editoriale
gative întîlnite în mai multe
integrală
oraşul
@
Publicarea
unităţi
Brad şi comerciale din învecina­ dard ale schematismului pro- unul care se impune atenţiei în a operei lui MIHAI BE-
localităţile
mod obiectiv. Lulu Massa e-
lelculist, ori faţă de natura­
îndărătul titlului cu totul ne­
te. In concluziile raidului a- obişnuit se află o operă lilmi- lismul iminent al cochetăriei xemplifică prin viaţa sa un pro­ NIUC — în seria ediţiilor
mintit se spunea printre al­
de autor — continuă prin
ces de mutaţii calitative, por­
accidentale cu un mediu cam
că excepţională şi originală în
mită este comportamentul urît faţă de fibra sa cea mai intimă. In a- evitat de cinematograful occi­ nit de Ia inerţia lipsei de gîn- volumul recent do de „Scrieri",
tele că „...Faptele de necinste,
IV
culminat
dire,
revelaţia
in
dental. Din acest motiv, proce­
ceastă operă semnată de Elio
tipărit
editura
conştientizării locului ocupat în
deele folosite de Petri se in-
Petri, par izbitor de noi ade­
publicul cumpărător n-au ce
pentru
Ilustrativ
lume, poziţie evident Incomodă
vărurile
cele
cunoscute,
de
devin palpitant mal Interesante pentru patronul capitalist. Minerva. creaţiei lirice a
evoluţia
şi cele mai prozaice lucruri ale Massa se încrede în propria-i
vieţii. Petri, folosind cunoscuta putere ca într-un capital e- lui Beniuc, volumul reu­
numită
tern şl primeşte legea junglei
fotografică
Din darea de seamă pre­ pă lăcătuşi: „Vorbim, cred, Tovarăşul ing. Gheorghe procedură desprinde şi măreşte „Clasa muncitoare lingă bancul de lucru ca neşte poeziile grupate dc
blow-up,
zentată la adunarea repre­ de trei ani de zile de ace­ .Giuclea, director tehnic cu Pe urmele figura unui muncitor din masa de inventată exclusiv pentru scriitor sub titlul „Arderi".
una
zentanţilor salariaţilor de la leaşi şi aceleaşi probleme, problemele de producţie în de oameni care asaltează în el. De aceea nu-1 interesează ce
mina Lupeni. de către ingi­ dar rezolvarea lor stă în Centrala cărbunelui Petro­ zori porţile fabricilor, îl înso­ trîmbiţează megafonul stu­ @ Colecţia „Biblioteca
denţilor hiperstîngişti, ce spune
ţeşte pînă la maşina sa, stabi­
nerul Vasile Ciriperu, pre­ loc". şani, prezent la adunare, a leşte obiectivul pe mina puter­ merge în paradis“ reprezentantul sindicatelor. In Eminescu", a editurii cu
şedintele comitetului oameni­ Deci, este vorba de nea­ adus în cuvîntul său argu­ materialelor nică, preia ritmul de viaţă al loc să se gîndească, Massa In­ acelaşi nume, inaugurează
lor muncii, am reţinut o con­ junsuri vechi ; numai rămî- mente incontestabile din ca­ eroului posibil, îi adoptă gîn- BfliHHBIM tensifică ritmul de lucru, spre o nouă formulă grafică,
a cîştiga cu ceva mal mult. Dar
durile. Elio Petri îl înfăţişează
statare : în primul semestru nerile în urmă sînt noi. Să re rezultă că la Exploatarea pe muncitor, cu alte cuvinte, în străduinţa pentru atingerea
al anului, productivitatea recapitulăm : plasarea ne- minieră Lupeni există largi prin prisma deplinei sincerităţi, tegrează organic In textura scopului minor suferă un acci­ deosebit de sugestivă prin
muncii pe exploatare a fost judicioasă a efectivelor, nea- posibilităţi de creştere a ran­ publicate în acea ambianţă în care aces­ filmului. Petri demonstrează cu dent carc-1 determină să se cunoscuta lucrare a Iui
gîndească. Primul şoc pe carc-1
ta petrece o mare parte a vie­
elocinţă că agitaţia în masă,
cu 169 kg pe post sub cea coperindu-se în întregime damentelor în abataje, de ţii sale active. polemica, greva, întrunirile suferă este acela că Lulu Mas­ TUDOR VIANU — „Arta
planificată. L-am rugat pe fronturile de lucru ; folosi­ sporire a vitezelor de avan­ Ceea ce apare în primul rind muncitoreşti nu numai că nu sa, refractar în faţa legilor prozatorilor români“. A-
fundamentale ale producţiei ca­
economistul Alexandru Lasz- rea incompletă a utilajelor, sare la toate genurile de lu­ surprinzător în filmul lui Elio contravin morfologiei filmice, pitaliste, este inutilizabil. Şi în
dar pot deveni, realmente, mij­
lo, şef de serviciu în cadrul ca urmare a întreţinerii şi crări, şi, pe această cale, de căuta în practica muncii de Petri este siguranţa estetică a loace de expresie cinematogra­ zadar îmbrăţişează de-acum ide­ ceastă veritabilă istorie a
cu
care
dovedeşte
cineastului
exploatării, să comenteze con­ exploatării necorespunzătoa­ redresare a producţiei, de la tejghea. Ca în oricare alt indubitabil : fabrica poate fi fică. ologia cam confuză a studenţi­ prozei literare româneşti,
aceştia
hiperstîngişti,
n-au
lor
Eroul creat de Elio Petri şi
secinţele negative ale nere­ re a instalaţiilor electrome­ recuperare a rămînerilor în domeniu de activitate, şi în decor cinematografic, fără con­ cosccnaristul Ugo Pirro este vreme să se ocupe de el. Abia privită sub raportul valo­
cesii faţă de operaţiile stan­
al izării acestui indicator im­ canice, utilizarea incompletă urmă, de îndeplinire exem­ comerţ salariaţii sînt chemaţi din momentul celei de-a doua rilor istorice, apare sub
portant. a fondului de timp, slaba plară la toţi indicatorii a să-şi facă pe de-a-ntregul da­ deziluzii începe instaurarea au­
tenticelor valori în gîndirea Iul
— Prima consecinţă — a disciplină şi răspunderea sarcinilor de plan pe cel toria, nu facultativ şi super­ Massa. Repus de sindicate la îngrijirea Iui Geo Şerban.
arătat interlocutorul — este de-al doilea semestru al anu­ ficial, cum mai procedează locul său (lc muncă (dar care
neîndeplinirea planului fizic lui şi pe anul 1974. unii". e altfel acum decît înainte),
Lulu Massa îşi pune întrebări
cu 104 000 tone de cărbune. Adunări generale Ca urmare a abaterilor să- care vizează nu numai proble­
Sub aspectul economic, în­ La această concluzie opti­ vîrşite — amintite în artico­ me existenţiale, cl caută, în
primul rind, sensul muncii, în­
seamnă depăşirea preţului de ale oamenilor muncii mistă adăugăm şi părerea lul apărut —, întreprinderea ţelesul muncii creatoare. Pentru
cost cu 2,88 lei pe fiecare exprimată după adunare de comercială locală de stat Gian Maria Voionte este ex­
tonă de cărbune extras. scăzută în rîndul unor sala­ către minerul Ioan Popescu, mixtă Brad a luat unele mă­ traordinar în rolul principal al
şeful unui abataj frontal din
acestui film care — cum scrie
Aşadar, dacă s-ar fi rea­ riaţi. sectorul II : „întotdeauna am suri de sancţionare a celor ziarul „L’Humanitfe Dimanclic“— melomani
lizat productivitatea muncii Comitetul oamenilor mun­ analizat lucrurile bine. Mai vinovaţi. Astfel, Elena Gol- ,.a răscolit peninsula sl pare a
planificată s-ar fi asigurat cii a dezbătut în repetate trebuie să le şi rezolvăm bi­ cea, lucrătoare gestionară la fl evenimentul de artă cinema­ @ Clarinetistul AURE-
tografică al stagiunii“.
nu numai îndeplinirea, ci şi rinduri aceste probleme, a unitatea nr. 76 — Brad, a LIAN OCTAV POPA a
depăşirea substanţială a pla­ făcut studii, a luat decizii, ne. Rezultatele slabe din fost sancţionată .cu „avertis­ AL. COVACI înregistrat recent Ia Casa
nului de extracţie şi, în ace­ a stabilit măsuri peste mă­ prezent se datoresc faptului ment" pentru vînzare cu pre­ de discuri Electrecord trei
laşi timp, o eficienţă eco­ suri. In această situaţie se că nu s-au aplicat pînă la ţuri ilegale, Viorel Furdui, concerte pentru clarinet şi
nomică satisfăcătoare. Se naşte întrebarea : de ce nu capăt măsurile stabilite. Noi şef de unitate la bufetul nr. orchestră (în Mi bemol
pune problema : de ce nu au avut aceste măsuri efec­ minerii putem să facem mult 66 — Brad, a primit „aver­ Spectacole major op. 26, în fa mi­
s-a realizat la mina Lupeni tele scontate ? O încercare de mai mult, cu o singură con­ tisment" pentru că nu a su­ nor op. 73, în Mi bemol
diţie : să avem ce ne tre­
productivitatea muncii pla­ a răspunde la această între­ pravegheat aplicarea corectă © Formaţia dc muzică major op. 74), deci aproa­
nificată ? Am căutat să bare este făcută în însăşi da­ buie ca să putem munci du­ a preţurilor de către perso­ uşoară „SICULUS" a clu­ pe toate compoziţiile pen­
desprindem răspunsul la a- rea de seamă : „Toate aceste pă dorinţa şi puterea noas­ nalul în subordine, iar Aurel
ceastă întrebare din luările analize şi decizii concrete nu tră. Comitetul oamenilor Draia, gestionarul bufetului bului Comitetului munici­ tru clarinet ale lui Cari
de cuvînt în cadrul dezbate­ şi-au atins întotdeauna sco­ muncii, conducerile sectoare­ nr. 82 — Brad, a primit un pal al U.T.C. Odorheiul Se­ Maria von Weber. II acom­
rilor adunării. Spicuim din pul vizat datorită faptului lor să răspundă în faţa adu­ „avertisment" atît pentru că cuiesc prezintă astă seară paniază orchestra simfoni­
cuvîntul cîtorVa participanţi: că nu s-a urmărit finalizarea nării oamenilor muncii şi să nu s-a preocupat de repara­ Ia Petroşani spectacolul că a Filarmonicii „Gcorgc
Ambrozie Berceanu, maistru lor de către toţi factorii. A- raporteze cu fiecare prilej tul cîntarului, cît şi pentru
miner In sectorul III : ,,In cfcst fapt dovedeşte că nu cum s-au rezolvat concret alte abateri constatate de de muzică uşoară „Nici Encscu" sub bagheta diri­
condiţiile cînd nu plasăm este suficientă elaborarea u- măsurile stabilite, propuneri­ inspecţia comercială. jumătate nu-i de glumă!". jorului Mircea Cristescu.
muncitori suficienţi la fron­ nor studii — orioît de docu­ le făcute de muncitori“. Deocamdată, au primit a- Scenă din film
turile de lucru pe fiecare mentate ar fi ele — dad­ vertismente. A doua oară,
schimb, nu putem realiza ele nu se aplică în totalita­ M. CRISTESCU însă...
sarcinile de plan. Intr-o zi a te. Membrii organului nos­
trebuit să facem o operaţie tru colectiv nu manifestă su­ r
de natură electromecanică. ficientă exigenţă şi control In comuna Gurasada sînt posibilităţi de înfiinţare
In schimbul respectiv nU e- asupra modului în care şefii
rau însă decît 2-3 oameni, de sectoare, inginerii, maiştrii,
deşi în efectiv figurează 46 ! brigadierii şi şefii de echi­
Nu sînt plasaţi în modul cel pe îşi duc la îndeplinire sar­ Sesiunea de toamnă a examenului de admitere a unor unităţi prestatoare de servicii
mai judicios nici oamenii în cinile încredinţate, cum h-
abataje. In plus indicele de plică deciziile şi măsurile a-
prezenţă este scăzut, iar doptate ", în liceele industriale miniere
fluctuaţia ridicată. Din 96 Am reprodus acest citat
oameni angajaţi la sector în mai lung, pentru că el re­ M0 SE VOR DESCHIDE IHSA?
ultimele patru luni, au ră­ prezintă o recunoaştere des­ Ultimii ani, marcaţi de progresul ra­ să se prezinte promovaţii clasei a VlII-a
mas doar 12...“. chisă din partea organului pid al industrializării ţării, ca şi al în­ care nu au depăşit vîrsta de 17 ani (între 1
Mihai Bokos, miner şef de de conducere colectivă a u- floririi tuturor ştiinţelor au rescris din ianuarie — 31 decembrie a.c.), în funcţie Mai mulţi cetăţeni din co­ — Dar alte unităţi presta­ stringente ale locuitorilor,
brigada In sectorul VII : nor lipsuri în stilul său de temelii caracteristicile meseriei de mi­ de locurile rămase libere. muna Burjuc ne-au scris că toare de servicii — cizmă­ Se vede însă că n-are cine
,,Nu sîntem aprovizionaţi co­ muncă, ce favorizează men­ ner, mult uşurată şi înfrumuseţată prin La secţia exploatări miniere a Liceului întâmpină greutăţi în ceea rie, croitorie etc. 7 nu să se ocupe de înfiinţarea
rezolvarea
priveşte
ce
Consiliul popular
—
unor
respunzător la locurile de ţinerea timp îndelungat a introducerea mijloacelor moderne de ex­ industrial minier Barza, au rămas neo­ servicii. „Pe plan local — şi-a prevăzut în plan să în­ lor. Consiliul popular aş­
muncă. Acesta este refrenul unor neajunsuri care influ­ ploatare, prin mecanizare şi automatiza­ cupate 68 locuri. In cadrul Liceului in­ ne-au scris ei — nu putem fiinţeze astfel de unităţi. Am teaptă să vină cooperaţia de
pe care-1 auzim în fiecare enţează negativ producţia, re. Implicit, au apărut exigenţe noi în dustrial minier Deva (sţr. Minerului nr. pune un blacheu la pantofi, lăsat această problemă -s-o consum, iar aceasta se mo­
zi, de multă vreme. In plus, întreaga activitate economică faţa pregătirii fiecărui căutător al adîn- 24, telefon 14180, int. 99) mai sînt 55 nu ne putem coase o haină. facă tovarăşii de la coope­ tivează cu fel de fel de
desele 'decuplări de energie. ă minei. Fără 'îndoială, nu se curilor, ca şi forme noi de specializare a locuri la secţia exploatări miniere, 10 la Sîntem nevoiţi să batem ki­ raţia de consum. Le-arri scuze. Localnicii însă au ne­
voie să-şi rezolve în comu­
Nici nu ştiu ce să mai cred. poate pune totul pe seama unui număr tot mai mare de tineri. Prin­ electromecanică minieră şi 17 la insta­ lometri pînă la Deva ori, în spus de ce avem nevoie, dar nă măcar acele probleme
¡Pregăteşti totul şi cînd să comitetului oamenilor muncii tre acestea, liceele industriale de speci­ laţii şi automatizări. La Liceul industrial judeţul vecin, Arad. Oare pînă acum nu ne-au răs­ gospodăreşti şi personale
dai cărbune nu mişcă nici dar în calitatea sa de organ alitate au cunoscut în ultimii ani o dez­ minier Lupeni (str. Viitorului 27, telefon nu s-ar putea înfiinţa şi la puns la apelul făcut. care nu necesită nu ştiu
un utilaj pentru că s-a în­ colectiv de conducere investit voltare deosebită. Numai în judeţul nos­ 210 şi 129) au rămas neocupate 71 locuri noi un nucleu de ateliere — De la cooperaţia de cîţi meseriaşi calificaţi şi
trerupt curentul. Aşa nu cu largi atribuţii şi drepturi, tru au luat fiinţă patru licee industriale la exploatări miniere şi 41 la electrome­ prestatoare de servicii, aşa consum cu care am luat le­ nici nu ştiu ce utilaje com­
merge !...“. el poartă o mare răspunde­ miniere, cu secţii de zi şi seral, care pre­ canică minieră. Liceul industrial minier cum sînt aproape în toate gătura ni s-a spus că nu pot plicate. Nimeni nu pretinde
Anton Duban, şef de echi­ re. comunele ?". deschide atelierele respecti­
gătesc tineri în trei specialităţi esenţi­ Petroşani are anunţate pentru toamnă să se creeze în comună un
ale : exploatări miniere şi electromecani­ 71 locuri la exploatări miniere, 34 la e- Discutăm această întreba­ ve în comună, pentru că nu atelier de cosmetică sau o
că minieră, instalaţii şi automatizări, lectromecanică minieră şi 14 la instala­ re cu primarul comunei găsesc spaţii corespunză­ bijuterie, dar măcar strictul
conferindu-le, la terminarea şcolii, titlul ţii şi automatizări. Burjuc, Emil Furdui. toare şi nici meseriaşi. necesar: o croitorie, o ciz­
de muncitori cu înaltă calificare. Alături Intre 15—29 august are loc înscrierea — In comuna noastră, — Spaţii ca sa putem mărie şi o frizerie pot şi
de faptul că aici elevii au prilejul ob­ la examenul de admitere. Cererea de funcţionează în cadrul unor deschide unităţile respective trebuie să se înfiinţeze şi
ţinerii unei temeinice pregătiri de cultu­ înscriere va fi însoţită de certificatul de brigăzi ale cooperativei a- sînt. Avem şi ceva meseriaşi aici. Acest lucru sînt deo­
comună.
ră generală şi al însuşirii teoretice şi naştere în original şi copie, adeverinţa gricole de producţie şi cite- calificaţi nu în ne-au cerut Dar potrivă datori să-l facă în-
aşa
dînşii
practice a meseriei alese, la încheierea de promovare a clasei a VlII-a, fişa me­ va ateliere prestatoare de ceva. tr-o strînsă colaborare şi
liceului sînt favorizaţi prin pregătirea dicală. Examinarea medicală se face cu servicii. Astfel, în satul Bră- Deci, în comuna Burjuc consultare atît Consiliul
popular comunal Burjuc, cît
(»suplimentară la reuşita în 'institutele de 1—3 zile înaintea începerii probelor scri­ dăţel avem o secţie de tîm- se pot organiza ateliere şi Cooperativa de consum
învăţămînt superior de profil, avînd, in se. Concursul de admitere va consta din plărie şi lemnărie, la Tisa prestatoare de servicii, mă­ Ilia.
acelaşi timp, posibilitatea de a candida următoarele probe: o probă scrisă şi o- o rotărie, iar la Burjuc o car acelea care să poată sa­
în orice alt domeniu. rală la alegere între limba şi literatura secţie de zidărie. Cam atît. tisface cerinţele cele mai N. PANAITESCU
Cooperaţia de consum
—
Pe parcursul şcolarizării cele patru li­ română şi fizică şi o probă scrisă şi ora­ Ilia nu are nici un atelier
cee industriale miniere din judeţul nos­ lă la matematică. care să funcţioneze pe raza
— In această privinţă, to­ CAMPAMjA AGRICOLĂ BE VARĂ
tru oferă condiţii excelente de studiu Subiectele pentru probele scrise se comunei ?
şi viaţă. Sălilor de clasă spaţioase, lumi­ stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi
noase li se alătură laboratoare modern Invăţămîntului şi se predau comisiilor în varăşii din cadrul coopera­
utilate, ateliere-şcoală bine dotate. Ele­ plicuri sigilate. Probele scrise încep la ţiei de consum ne-au cam
vilor din alte localităţi le stau la dispo­ ora 9,00 în data de 1 septembrie la neglijat. Avem un spaţiu Producţia de furaje
ziţie internate cu dormitoare cochete, cu limba şi literatura română, sau obiectul creat anume pentru a des­
săli de club, televizoare, săli de lectură pentru care a optat candidatul, iar în chide o frizerie. Meseriaşul
ş.a., cantine moderne, cu mese bogate. 2 septembrie la matematică. Probele venit aici nu a lucrat decît
La sesiunea de toamnă a examenului scrise nu sînt eliminatorii. Limita mini­ vreo 2-3 zile, după care a (Urmare din pag. 1) unităţii, Cornel Bulz.
de admitere în aceste licee, care va avea mă de admitere este, în sesiunea de fost luat şi dus la Ilia, pe — Nu s-au folosit cu ma­
La Simeria, locatarii au primit din partea constructorilor un Nesatisfăcător se acţionează ximum de chibzuinţă remor­
nou bloc în folosinţă. loc între 1 şi 10 septembrie, au dreptul toamnă, media 5. motiv că unitatea nu ar fi la transportul furajelor şi în
Foto : VIRGIL ONOIU cile. S-a transportat foarte
rentabilă. cooperativa agricolă de pro­ puţin în raport cu posibilită­
ducţie de la Rişca. S-a reuşit ţile. Aceasta pentru că nu au
ca în aproape o lună şi ju­ fost oameni suficienţi Ia în­
mătate să se aducă din cîmp
descărcatul
fura­
şi
cărcatul
Monom DE MARMURĂ FnMsnîl ©¡«structon, benaficîari ! Creşterea o mare Dacă analizăm furajele jelor din remorci. Să nu ştie
parte
din
strînse.
însă
de
conducere
consiliul
oare
5
cît s-a cheltuit cu transpor­
productivităţii muncii tul finului, folosindu-se mij­ al acestei unităţi că pentru
o remorcă ce lucrează zi-lu-
Dimineaţă calmă de august. bleme deoarece poziţia de în­ loacele de transport ale sec­ mină în C.A.P. se plăteşte pe
E ora confluenţei schimburi­ clinare a grinzii de beton nu ţiei de mecanizare, obser­ puţin 150 lei ? In urmă cu
lor 1 şi 3. La întreprinderea permitea turnarea materialu­ văm că sumele plătite aproa­ ani cooperativa agricolă de
„Marmura" Simeria, salutări lui de legătură. A fost o reu­ (Urmare din pag. 1) măsuri nu au fost finalizate pe că depăşesc valoarea fî- aici dispunea de un număr
reciproce, adresate grăbit, şită deplină pentru cei nouă corespunzător. De pildă, deşi nurilor recoltate. mare de atelaje. Ce s-a făcut
transportul
deşi
trec de pe buze pe buze cu meşteri montatori : Kovaci ds; csitate ireproşabilă, pwss fa termen în iuRcţiune prefabricate­ s-a urmărit extinderea gradu­ — Cum de s-u ajuns la o cu ele între timp nimeni nu
toh prietenesc, colegial. Eugen, Constantin Broştea- lor s-a efectuat cu mari greu­ lui de preasamblare a unor sumă aşa de mare ? — l-am mai poate şti. Se spune că
Desprind din mulţimea nu, Popa Nicolae, Petru Ro- tăţi. La blocurile pe care le . elemente de instalaţii, sau întrebat pe contabilul şef al s-ar fi degradat. Aşa o fi !
muncitorilor figura şefului de vinar, Candin Miheţ, »Viorel construim în Simeria şi Ha­ construcţii, multe lucrări se
şantier al sectorului de mon­ Popa, Szabados Iosif, Ioachim ţeg n-am putut asigura însă execută pe şantier în condi­
taj, Gheorghe Apopei — o- Nistor şi Nicolae Vanvacos. Constructorii petrileni la foc de cinste acelaşi ritm, din două moti­ ţii grele şi practic s-a renun­
mul care cutreieră ţara-n De atunci au trecut mai ve : imposibilitatea acordării ţat la ideea finisării panou­
lung şi-n lat împreună cu bine de doi ani şi echipa s-a Chemarea secretarului ge­ tamente precum şi o şcoală unei asistenţe tehnice cores­ rilor mari în poligon. Chema­ Ce fac membrii consiliului de
xnontatorii de marmură, în- dislocat în funcţie de cerin­ neral al partidului a fost cu 16 săli de clasă. Cu mult punzătoare şi faptului că am rea secretarului general al
frumuseţînd edificiile oraşe­ ţele actuale ale noilor şanti­ primită cu entuziasm de elan muncesc brigăiile de avut de construit un număr partidului ne-a îndemnat în­
lor. Era însoţit de comuniştii ere. fiecare constructor din Pe- dulgheri conduse de Nicolae mic de apartamente din să la o revizuire a acestor
Nicolae Popa şi Candin Mi- trila. Intensificîndu-şi efor­ Vulpeanu şi Ioan Gyorgy, panouri de prefabricate. aspecte şi deci am luat noi conducere de la C.Â.P. Nandru ?
heţ, montori harnici şi pri­ Sînt doar oîteva şantiere turile, aceştia au predat cit fierari-betoniştii din echipa Ing. Eugen Caşotă. La O- măsuri pentru ca cele semna­
cepuţi, apreciaţi în cadrul din cele zece prinse în pla­ calificativul „bine" lin nou lui Alexandru Cohstantin, răştie, volumul manipulărilor late să fie lichidate. Cooperativa agricolă de
sectorului de montaj pentru nul de execuţie pe anul 1973. bloc cu 3l de apartamente care su'b îndrumarea şefului materiilor şi materialelor la Ing. Nicolae Maiorescu. In producţie din Nandru nu ştiu. Nu mi s-a dat nici o
sarcină.
calitatea lucrărilor executate. De la Gheorghe Apopei, şe­ situai iii cartierul „8 Maic­ de lot foan Tecuţă şi a mais­ care sîntem nevoiţi să re­ vederea folosirii depline a merge tocmai bine cu lucră­ Clara Pătrău : Nu ştiu de
Faţă în faţă, zîmbetele ful sectorului de montaj, a- ile" din localitale, cartier trului Valentin Chira în­ curgem este destul de ridi­ maşinilor şi utilajelor am a- rile agricole. Slaba calitate a ce mă întrebaţi pe mine,.cum
noastre leagă firul amintiri­ flu că planul la montaj a ce nUhVără pînă în prezent scriu zilnic noi realizări. cat. Lipsa unui depozit cen­ sigurat piesele de schimb lucrărilor efectuate de meca­ stăm cu lucrările ? De ce nu-i
lor, clipelor de bucurie şi sa­ fost depăşit cu 30 la sută, că 47 de blocuri. Printre acestea se numără tral, uneori superficialitatea şi am stabilit echipe de in­ nizatori şi cooperatori a făcut cereţi brigadierului să vă
tisfacţie petrecute pe diferi­ s-au obţinut iihportante eco­ şi predarea rezervoarelor de cu care sîntem aprovizionaţi tervenţii pentru ca orice de­ ca porumbul însămînţat pe spună acest lucru. Eu ce am
tele şantiere din ţară. nomii la preţul de cost. In fază avansată de exe- 3 000 metri eiibi de apă po­ au contribuit din plin la fecţiune să fie grabnic reme­ 20 ha să se compromită. Re­ avut repartizat mi-am făcut.
Intru mai apoi cu colegii nerealizarea productivităţii diată. Am îmbunătăţit, de a-
...Odinioară cei doi comu­ fculie se află încă două tabilă necesară oraşului Fe­ coltarea păioaselor, transpor­ De restul nu mă interesează.
nişti au făcut parte din e- mei, montorii-, într-un birou blocuri înstithîhd iOO apar­ brila. muncii. Şi din punct de ve­ semenea, „procentele" care tul furajelor s-au desfăşurat, La şedinţele de consiliu mă
chipa celor nouă meşteri să vorbim pe îndelete. Pe dere al mecanizării stăm des­ reflectă gradul de industriali­ de asemenea, anevoios. In duc şi eu aşa ca să nu mi se
montatori de pe şantierul ho­ masă îmi atrage atenţia un tul de rău. Desele defecţiuni zară. De exemplu, din tota­ sectorul zootehnic rezultate­ spună că nu merg. Acolo a-
telului Rusca — Hunedoara, dosar obişnuit, între coper- la staţiile de betoane cîntă- lul de 3154 apartamente pe le sînt slabe. prob ce hotărăsc ceilalţi.
unde întreprinderea „Marmu­ ţiie căruia sînt surprinse zăci resc mult in obţinerea unei care le executăm în acest an De ce o asemenea stare de Elisabeta Bencovici: Din
ra" Simeria şi-a adus un a- de certificate de calitate tu productivităţi scăzute. 37,9 la sută se vor executa lucruri ? Preşedintele unităţii, cîte se discută în şedinţe,
port deosebit la înfrumuseţa­ menţiunile: Lucrare executa­ Notă „ŞTIAŢI CA“... loan Pîrvu. După mine, din panouri mari, 6,18 la su­ Adam Toma, ne relata că nu am avea multe sarcini de re­
rea acestui hotel prin placa­ tă „excelent“ sau „foarte bi­ problemei aprovizionării locu­ lă cu cofraje glisările şi 5,39 este sprijinit în activitatea sa zolvat. Dar eu pe cîmp n-am
rea exterioară şi interioară ne". Răsfoind dosarul mă o- rilor de muncă trebuie să i la sută cu cofraje metalice de membrii consiliului de avut timp să merg în ultime­
cu plăci din marmură şi tra- ptesc cu privirea asupra cî- ...pe şantierul Fabricii de ciment şi var de la Chişcăgada se acorde un rol prioritar. plane. conducere. Cînd e vorba de le 2 luni. Am şi eu treburile
vertin, dîndu-i un aspect ar­ torva din ele de-o mai mare fiinţează o gazetă de perete ? Are şi o rubrică interesantă in­ Apoi ar fi vorba despre a- Ilie Stancu. In recenta a- a mobiliza, controla şi îndru­ mele acasă.
hitectural complet. Fiind un însemnătate : titulată... „Ştiaţi că ?" naliza posibilităţii execuţiei dunare a oamenilor muncii ma munca membrilor coope­ Todosie Toma: La noi în
obiectiv turistic se punea Sala Unirii de la Alba Iu- Să spicuim din ea : ...........Ştiaţi cit beton s-a turnat în schim­ unor tipare metalice pentru am analizat în amănunt toa­ ratori din unitate, nici unul brigadă ştiu cum stăm cu lu­
problema unei recepţionări lia, muzeul de la Porţile de bul ii din 19. 07. 1973 ? — 54 mc !" (Ce-or zice unii : e mult diversele turnări de betoane te cauzele care au contribuit dintre cei 14 „consilieri" nu crările. In rest nu cunosc
rapide pentru darea grabnică Fier, hotel Astbria t ad, Tea­ sau e puţin?—n.n.) „Ştiaţi cîte buldozere au funcţionat pînă la Sînt două căi foarte impor­ la diminuarea productivităţii e de găsit. nici o dată.
a hotelului în folosinţă. In trul naţional Craiovâ, hotel 19. 07.1973? — 5 din 8 (Eh! Aici sîntem mai precişi—n.n.) „Şti­ tante pentru creşterea produc­ muncii. Fiecăre muncitor, Dar să vedem ce responsa­ Răspunsurile primite de la
ultima etapă s-a lucrat con­ Sarhiis Deva, complex turis­ aţi în cit timp a fost reparat un buldozer ? In 8 ore — după ce tivităţii muncii. tehnician, inginer şi-a expri­ bilităţi au membrii consiliu­ coi cinci membri ai consiliu­
tinuu zile şi nopţi, dcpunîn- tic Teliuc etc. Sînt operele a stat 17 zile — repartiţia fiind executată cu aceleaşi piese Red. Faţă de aceste consi­ mat dorinţa de a nu-şi pre­ lui de conducere. Pentru edi­ lui de conducere, cu privire
du-se mari eforturi, s-a apli­ harnicilor meşteri montatori, vechi'h deraţii solicităm din partea cupeţi eforturile pentru ca ficare am discutat cu 5 mem­ la aportul pe care îl aduc la
cat una dintre modernele colegii mei de muncă — ce-şi Ihtroducîndu-ne in atmosfera şantierului punem şi noi o în- conducerii trustului răspunsul în august şi septembrie res­ bri din consiliul de condu­ bunul mers al cooperativei
j trebare colectivului de redacţie al gazetei : „Ştiaţi că articolele
metode de montaj al placaju­ desfăşoară activitatea în acel j dumneavoastră sînt afişate de aproape o lună, câ din 19. 07. cuvenit. tanţele să fie lichidate. Sîn­ cere, consideraţi dintre cei sînt sincere. Confirmă, desi­
lui puţin cunoscută pînă a- sector care aduce mare faimă ! 1973 ,s-au întîmplat şi alte treburi pe şantier şi că azi-mîine ar- ing. Alexandru Lugojan. tem convinşi că, atingîhd în mai... activi. Iată ce ni s-a gur, o realitate. O realitate
tumci la noi — metoda prin întreprinderii „Marmura" prin I ticolele se vor decolora şi nu se va mai putea citi nimic ? Că ar Rezultatele slabe obţinute pe aceste luni nivelul planificat răspuns : cam trebuie să dea serios de
agrafare a placajului suspen­ iscusinţa şi priceperea lor. linia productivităţii muncii al productivităţii, vom reuşi Galerii Borza: La şedinţele gîndit.
dat la faţada principală a | fi bine să fiţi mai pe fază şi să satirizaţi intr-adevăr aceste as- pe şantiere se datoresc fap­ să finalizăm sarcinile de plan de consiliu merg cu regulari­
cornişei. Metoda clasică prin TRAIAN BURCI ţ pecte, dar cu ceva mai multă responsabilitate ? tului că unele prevederi cu­ cel mai tîrziu la 15 decem­ tate. Cum stăm cu lucrările N. PALTIN
nimentare ridica serioase pro- cioplitor, ,,Marmura“ Simeria prinse în planul nostru de brie. din campania agricolă, nu M. FILCEA