Page 50 - Drumul_socialismului_1973_08

/
fr; weh ESESKSÄZOH

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 784 © MIERCURI 15 AUGUST 1973
1
:T.'rzrera-rh’Ti*i.-rjmy>¿*^ \ HUPiMutT va^iiftaiTca3^^
znsmEB3imaBsssxzaBam

f
p
ş
z
d
Scriem n iecare i, u ăruire i asiune
c
î
m
v
î
cronica ie a uncii nsufleţite entru
p

ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI OULUI

A
In afara zilelor de mun­
că voluntâr-patriotică, pe „PRESA TREBUIE Zk CONSTITUIE UN PUTERNIC INSTRUMENT DE DEZBA­
care în mod deosebit le TERE PUBLICĂ ŞI DE PARTICIPARE A MASELOR LARGI POPULARE LA ELABO­ i raia ou
fac aproape duminică de
duminică tinerii şi salaria­ RAREA POLITICII INTERNE SI EXTERNE A PARTIDULUI NOSTRU, CONSTITUIND
ţii de la întreprinderile şi ASTFEL — DACĂ SE POATE SPUNE AŞA — UN PUTERNIC FORUM AL DEMOCRA­
instituţiile ce funcţionează Eleonora Armeanu — s-a întors de la Festivalul
în comuna Vaţa de Jos, ŢIEI NOASTRE SOCIALISTE“. fata despre care vorbim în internaţional studenţesc de
obştea a hotărît şi votat NICOLÂE CEAUŞESCU aceste rinduri — este po­ la Skoplje (R.S.F. Iugosla­
ca locuitorii să presteze în sesoarea unei voci cristali­ via). Pe scenele din Viena,
total 7800 de zile de mun­ ne, ca murmurul Straiului München, Tiefenbach, din
că cu braţele şi 1272 cu a- pe malurile căruia a copi­ localităţile Macedoniei, Mun-
telajele. Cum şi pentru ce lărit şi pe care-1 eînlă. A- tenegrului. Serbiei şi de pe
s-au calculat atîtea zile ? parilia ei. ca solistă, pe litoralul Mării Adriatiee —
S-a ţinut cont, desigur, de Pregătirea politică scenele căminelor culturale, Eleonora Armeanu a dus
numărul crescînd de lu­ încă din anii cînd era ele­ cu ea şi a supus aplauze­
crări noi, de reparaţiile ce Ann, in marele vă a şcolii generale, anun­ lor spectatorilor îneîntaţi
se vor face la obiectivele ţa pe viitoarea interpretă melodioasa doină „Streiule,
vechi în acest an în co­ Nu peste mult timp, în necesitai® cotidiană şi, dacă ar fi să aprofun- măi Streiule" compusă de
mună. Cea mai mare par­ Acum, în marele August, dărri „pronosticul", o reco­ tatăl său, învîrtita „Pe uli­
te din zile s-au prevăzut cînd ,,ţara îşi scrie rapor­ fostul local al cofetăriei — manda încă de pe atunci ţa satului", cîntecul popular
pentru repararea şi între­ tul“ la orice pas, în fiecare reamenajată — se va des­ Prin însăşi natura profesiei vară a însemnat şi înseamnă pe cea care avea să se „Eu sînt fată haţegană“ in­
ţinerea drumurilor judeţe­ localitate, urbană sau rura­ chide un local de desface­ noastre de dascăli, de educatori pentru fiecare dascăl comunist dedice şi profesional artei spirat din realitatea vieţii
ne şi comunale. Cetăţenii lă — timpul urcă şi mai re a produselor lactate, şi îndrumători ai generaţiei de o nouă angajare îh activitatea de cin tecului. noastre noi, şi altele.
mîine, desfăşurăm o muncă po­
satelor noastre au prestat mult în devenirea sa. De- precum şi un magazin unde litică, o muncă ce nu poate şi informare cu noile documente de Elevă la Liceul din Ha­ Anul trecut, unul din
şi,
odată,
înţe­
apărute
partid
săvîrşirea noului — co­ se vor expune garnituri de nu trebuie să aibă vacanţe. Or­ lese, însuşite, aduse la cunoştin­ ţeg, fata născută într-o fa­ principalele trofee puse în
loană nesfîrşită — e pretu­ mobilă. ganizaţia de partid din şcoală — ţa oamenilol' muncii din satele milie diri Ohaba de sub dispută de organizatorii
creierul întregii noastre activi­ comunei. Piatră a devenit încă din festivalului „Tinere talen­
se
Desigur,
Cum această vară a fost deo­
tăţi — şi-a stabilit ca obiectiv
Contribuţia tindeni. trece azi prin vor alătura acestora li alte permanent procesul instructiv-e- sebit de bogată în evenimente 1967 solistă a ansamblului te“ a parcurs în final tra­
principal sarcina de a îndruma
în
viitor*
Cine
politice, iar plenara Comitetu'ui
centrul civic al Iliei poate şi alte construcţii noi, prin­ ducativ, de a mobiliza toate for­ iunie ne-a adus un vast program şcolar şi-n apelaşi timp a pută în partitură fie de ta­ seul Tismana — Ohaba de
Central al partidului din 18-19
sub Piatră, găsind sălaş în
orăşeneşti
casei
cultură.
de
cetăţenilor constata cu plăcere semne­ tre care şi un motel. ţin să-şi ţele în vederea îndeplinirii res­ de perfecţionare a procesului in- Prin ceea ce realiza ea a- tăl său, fie de alţi compo­ casa unde cu 22 de ani în
ponsabile a cerinţelor impuse de
Iliei
Locuitorii
le distincte ale noului. Ce­
structiv-educativ
—
db
organizaţia
învăţămîntul
şi
contemporan
Armeanu
le două blocuri cu şase a- vadă comuna lor mereu mai a coordona pregătirea, informa­ noastră de bază a ■ acţionat de testa chemarea către mu­ zitori. Cei doi Petru Armea­ urmă pe Eleonora Recent a
zică moştenită poate de la
venea
lume.
nu din Ohaba (tata, în mod
aproape
rea politică continuă a cadrelor
îndată pentru cunoaşterea apro­
la înfrumuseţarea partamente fiecare — unul frumoasă, cît mai oraşelor. didactice, cunoaşterea de către fundată, de către fiecare cadru tatăl săiu care, cu ani în frecvent — fiul, în timpul cîntat, acompaniată printre
dimensiunile
de
dat
în
folosinţă
—
deja
didactic, a noilor sarcini. Hotă-
aceştia a documentelor de partid.
şi-a
completează armonios silu­ Miile de ore de muncă pa­ Avînd în centrul preocupării rîrBa C.C. al P.C.R. cu privire urmă, pianină, construit singur vacanţelor) sînt membri alţii de tată şi frate, la
o
constituind
o
dedicat
fruntaşi­
spectacolul
activi ai orchestrei de mu­
la dezvoltarea şi perfect ■ marca
acest
triotică
în
efectuate
comunei eta comunei. alătură fapt, a- an, ce se evaluează la pes­ întărirea vieţii de organizaţie, ri­ învăţămîntului a constituit pen­ revelaţie despre care ziare­ zică populară a Casei de lor haţegan’ în muncă, pre­
De
dicarea continuă a pregătirii po­
cestea
celorlalte
se
tru toate cadrele şcolii noastre
litice şi profesionale a fiecărui
prilejul unei ample analize, care
9 blocuri cu 4 şi 5 etaje te 1 800 000 lei, se reflectă cadru didactic, îmbunătăţirea s-a soldat cu un program de le, revistele şi radioul in­ cultură din Haţeg, iar în cum şi la E.M. Boiţa cu
Pînă
formau întreaga ţară.
sărbătorii
prilejul
„Zilei
ridicate în anii precedenţi. în edificiile edilitar-gospo- muncii politice de masă prin măsuri concret, menit să răs­ perioada vacanţelor li se
pînă acum mii de zile de La parterul celor 2 blocuri dăreşti ale comunei. Faptul dezbateri, dialoguri, expuneri (am pundă noilor cerinţe ale Tivrtţă- atunci, şi-n continuare, Pe­ alătură şi Eleonora. minerului".
format în această direcţie un co­
muncă pentru ca drumuri­ construite recent funcţio­ nu surprinde, ştiind că nu lectiv de lectori şi de propagan­ mîntului. Acest important docu­ tru Armeanu din Ohaba de De ani de zile „trio-ul ...împrumutată parcă din
le judeţene din Vaţa de dişti), sistematizarea cunoştinţe­ ment pentru pregătirea comple­ sub Piatră semnase, în ca­ Armeanu“ — tată, fiu şi murmurul Streiului, din
tă a generaţiilor viitoare, ca şi
Jos, Vaţa de Sus şi Căză- nează librăria „Eminescu“ peste multă vreme Ilia va lor şi perfecţionarea metodelor de hotărîrea privind roiul femeii în litate de compozitor, cîteva fiică — aduce prinosul pa­ locurile unde apele lui sînt
predare — organizaţia noastră de
neşti, cele comunale, Pri- — cu cîteva mii de volu­ deveni centru urban. bază a avut şi are rezultate din dezvoltarea economică si socială din partiturile unor reuşi­ siunii lor muzicii. line şi molcome, vocea E-
hodişte, Tălărăşti, Birtin me, cofetăria „Violeta" şi ce în ce mai bune. Ele au fost a ţării au prilejuit. în lunile iu­ te prelucrări de folclor ha- E concludent poate să leonorei Armeanu — stu­
lie şi august., dezbateri vii cu
materializate în succesele obţinu­
să poată fi practicabile în un magazin de piese şi a- MIRON JIC te la sfîrşitul anului şcolar, în oamenii satelor, iar înţelegerea ţegan ce i-au adus nu una. pomenim şi amănuntul că denta care se oerfecţionea-
orice anotimp şi pentru ori­ parate electronice. corespondent voluntar Ilia dezbaterile mature ale tuturor de către aceştia a sensului ma­ ci mai multe diplome. Tot în 1972, timp de trei săp- ză la pian şi vioară — adu­
jor pe care-1 incumbă noile do­
ce mijloc de transporte. cadrelor didactice din şcoala cumente a fost sarcina noastră Petru se numeşte şi mezi­ tămîni şi mai bine, fata a- ce în spectacole multă mu­
noastră la colocviul susţinut cu
In acest sens, pentru buna prilejul încheierii învăţămîntului de onoare. nul familiei, fratele Elcono- ceasta, mereu zîmbitoare şi zicalitate, autenticitate, per­
lor funcţionare s-au efec­ de partid. rei, care — acum elev totuşi sfioasă, a cîntat în sonalitate — cucerindu-i
Dar, odată cu încheierea aces­
tuat mai bine de 6500 de tuia, nu înseamnă că s-a înche­ Prof. LIVIU LUCACIU la o şcoală profesională din R.F. Germania şi în Austria deopotrivă pe toţi cei care-o
zile de muncă cu braţele iat şi munca politică de masă, locţiitorul secretarului Hunedoara — mînuie.şte ar­ la 27 de spectacole, cu ascultă.
şi 1270 de zile cu atela­ pregătirea politică a cadrelor di­ organizaţiei de bază de la cuşul cu aceeaşi dezinvoltu­ Ansamblul U.T.C. din Bra­ PETRE FÂRCAŞIU
jele. Diferenţa se va folo­ dactice. Dimpotrivă. Vacanţa de Şcoala generală Baia dă Gris ră, cu care melodia e conce- şov, iar acum cîteva zile corespondent voluntar, Haţeg
si, desigur în rezolvarea
altor lucrări ce ni le-am
prevăzut. Astfel se va con­
strui un cămin cultural în
satul Prihodişte şi se va Consemnez faptele minunate ale siderurgiştilor
împrcjmul cu gard din be­ Oamenii eu
ton incinta şcolii de 10
ani din satul reşedinţă de O vizită intr-un colos si­ vorbea despre strădaniile ce trunzătoare. Cam la atît s-ar
comună. Cetăţenii din sa­ derurgic ca cel de la Hune­ se depun pentru producerea a reduce fizic portretul lăcătu­
tul Prihodişte dau dovadă doara te face să trăieşti în cît mai multă fontă peste şului ajustor Simion Chiti-
de multă iniţiativă şi pa­ acea pendulare pe care ţi-o plan cu cocs economisit. Şi dean, care lucrează la atelie­ ecusonul ,.S. Z.“
siune, pentru a ridica în- oferă un tablou mirific şi al­ prin graiul lapidar al cifre­ rul electric. Pentru că fizio­ 99'
tr-un timp cît se poate de tul real, robust. Mirific este lor am aflat că angajamen­ nomia morală a acestui om
scurt obiectivul propus a păienjenişul de conducte, tul asumat se prezintă aproa­ — care se aseamănă cu ro­ Sint cîţiva oameni, în ha­
se finaliza în anul’74 în ţevi, cabluri şi cuptoare în pe în întregime realizat. busteţea sa, este mult mai de turnare. Coloane întregi
late
un
purtînd
albastre,
plumb
sint
de
satul lor. care se plămădesc fonta şi ...La orice oră din zi şi complexă şi este legată prin elegant ecuson din materi­ de rinduri paginatorilor care
predate
In Vaţa de Jos s-au în­ oţelul. Real şi robust este noapte, platforma fierbintea mii de fire de acţiunile şi de al plastic pe care sint în­ încep să dea prima „faţă"
ceput nu demult lucrările tabloul muncii minunaţilor cuptoarelor de la oţelăria chipul moral al întregului co­ scrise două litere : „S. Z". paginilor de ziar. Cînd me­
la fundaţia unui mare furnalişti, oţelari, cocsari, la- Martin nr. 1 cunoaşte aceeaşi lectiv al atelierului. Cele două litere sînt sele de paginare încep să
complex comercial. Demn minatori — oameni pentru activitate intensă, specifică ...La laminoare, unde nu­
de relevat este că forţa de care îndeplinirea şi depăşi­ secţiilor siderurgice. Tovară­ mai în 7 luni s-au produs prescurtarea a două cuvin­ vibreze în cadenţa motoare­
muncă pentru executarea rea sarcinilor de plan consti­ şul Tiberiu Pascu, maistru la peste plan aproape 20 000 to­ te ce delimitează o impor­ lor electrice înseamnă că
fundaţiei s-a asigurat de tuie, de fapt, însuşi elementul această oţelărie, îmi preciza ne laminate, la cocserie unde tantă activitate a întreprin­ primele pagini se dau la
către cetăţeni prin muncă forte al existenţei noastre so­ că în cinstea zilei de 23 Au­ depăşirile se cifrează la peste derii poligrafice Deva — corectură pentru citit.
voluntar-patriotică. cialiste. gust angajamentul anual se 25 000 tone întîlneşti alţi oa­ Sectorul ziar. Sînt oamenii Dar de aici pînă la tipar
S-ar putea desigur men­ Iată de ce corespondentu­ prezintă îndeplinit Practic, meni, alte fapte. care tipăresc aici, la Deva, mai este o cale destul de
ţiona multe din obiective­ lui îi vine adesea greu să a- asta înseamnă depăşirea sar­ Aşadar, combinatul hune- ziarul judeţean „Drumul so­ lungă. Oamenii cu ecusonul
le pe care le-am realizat leagă din mulţimea de fapte cinilor de plan la zi cu pes­ dorean este o inepuizabilă cialismului", ziarele de u- „S.Z." s-au obişnuit să aş­
cu sprijinul cetăţenilor din pe cele mai semnificative. te 2 200 tone oţel. Mai în­ sursă de inspiraţie pentru zină „Flacăra" (aparţinînd tepte. Culeg, paginează, fi­
comună. Ele însă pot fi Pentru că, de fapt, ce nu es­ seamnă realizarea planului corespondent, faptele inedite Combinatului siderurgic Hu­ nisează in continuare. Au
observate fără nici o altă te semnificativ la C.S. Hune­ sortimental în proporţie de apărîndu-ţi la fiecare loc de nedoara) şi „Muncitorul mi­ învăţat, de-a lungul anilor,
peste 99 la sută în condiţiile
doara, oînd totul poartă am­
explicaţie de către cei care Pasionat şi talentat fotograf amator, tovarăşul Nicoiae Negru, prenta hărniciei, priceperii şi asimilării unor noi mărci de muncă. Şi este o mare cinste ner" (aparţinînd întreprin­ ce înseamnă răbdarea. Te­
vin să ne viziteze comuna de la C.S. Hunedoara, este unul din corespondenţii voluntari ac­ conştiinciozităţii în muncă? oţel cu proprietăţi fizico-me- pentru mine că pot scrie derii miniere Barza). lexurile „Agerpres" au in­
şi satele aparţinătoare. tivi ai ziarului nostru. Fotografiile trimise spre publicare sînt o despre siderurgişti, despre trat in plină activitate. Oa­
autentică cronică ilustrată a muncii siderurgiştilor. ...Mă aflam zilele trecute la canice superioare. faptele lor minunate. Sub ecusonul „S.Z" se
In foto : Tînărul muncitor Leodor Videa, de la sculăria întrezăreşte — pentru cei menii ştiu asta, sînt pre­
ARON MEDREA combinatului, surprins de corespondentul nostru voluntar N. secţia I furnale. Tovarăşul ...Un bărbat tînăr, vioi, cu gătiţi ca în cazml sosirii u-
primarul comunei Vaţa de Jos Negru. Arcadie Schwartz, secretarul umeri laţi, cu privirea se­ VASILE GRIGORAŞ care s-au obişnuit cu mi­ nor materiale deosebit de
comitetului de partid, îmi nină şi în acelaşi timj? pă­ corespondent C.S. Hunedoara rosul fremătător al cernelii importante din judeţ sau
de tipar şi cu emoţia pri­
mului şpalt sau primei pa­ de la Bucureşti să pună to­
gini încheiate — munca tul de-o parte, să culeagă
şi să realizeze alte pagini
grea uneori, dar întotdeau­ sau fragmente de pagină
Ce înseamnă ziarul pent na plină de farmec a mun­ dacă va fi nevoie. eveni­
citorului tipograf.
înseamnă
Presa
Preluînd
şi
manuscrisele
machetele de pagini de la ment, evenimentul nu aş­
teaptă şi nu alege clipa. Şi
redacţie, muncitorul tipo­ mai înseamnă bătălia cu
Ziarul de fiecare zi se „naş­ pieţelor, buna servire ; cri­ graf este primul cititor al timpul pentru ca în zori
te" cu năzuinţa de a fi pe Ândiefă reaSiza^ă in rîndurile unor pasionaţi cififori ai presei cotidiene tică pe acei lucrători din ziarului şi, totodată, cel ca­ ziarul să ajungă la cititor.
placul cititorului, de a-i sa­ comerţ, din alte sectoa­ re îl realizează grafic. Iată de ce, nu o dată, oa­
tisface cerinţele lui de infor­ re de servire cotidiană Cu pasiune, cu dragoste menii cu ecusonul „S. Z" au
mare cele mai diverse. Citi­ delă a munoii noastre, a fap­ deşi puşi să-şi facă datoria judeţean. In primul rînd ci­ zate manifestările ce au loc a publicului, care nu înţeleg pentru meserie, cu migală şi făcut adevărate minuni, în-
torul de fiecare zi al presei telor de abnegaţie şi eroism faţă de oameni, uneori îşi ne­ tesc tot ce se scrie despre noi, în cadrul aşezămintelor cul­ să-şi facă datoria cinstit şi a- cu respect pentru cititor, ti­ treeîndu-se pe sine în lup­
aşteaptă ziarul cu aceeaşi nă­ cotidian ce se petrec la noi, socotesc aceste obligaţii". minerii. Apoi informaţiile, turale". tent. Cu. mult interes urmă­ ta cu secundele.
zuinţă : să găsească în pa­ în alte secţii ale marelui com­ articolele cele mai intere­ resc dialogul pe care secre­ pograful îşi începe munca
ginile încă crude, transpirate binat. Ca secretar al comite­ sante. Ziarul are darul de a tarul general al partidului, to­ încă din orele dimineţii. Seara tîrziu — cel mai
de muncă, umede încă de tului de partid, „Scînteia“, or­ PETRE NEGRUŢIU, ne informa prompt şi pe larg CORNEL ŞERBAN, Linolipele — maşini de cu­ adesea după miezul nopţii
cerneala tipografică, faptele, ganul central al partidului, medic chirurg Ia Spita­ despre tot ce se petrece în preşedintele C.A.P. Brad : varăşul Nicoiae Ceauşescu, legere mecanică a literelor sau uneori în zori — ulti­
evenimentele, rezolvările, in­ publicaţiile teoretice îmi sînt lul unificat din Deva: judeţ, în ţară şi în lume. Pe îl poartă cu regularitate cu şi de turnare a rîndurilor mele rinduri fără greşeli
formaţiile care să-l ţină me­ de un nepreţuit' folos. De noi, minerii, ne ambiţionează noi, gospodinele, cu ocazia întregi — marchează înce­ se aşează la locul lor. Rota­
vizitelor de lucru ce le face
reu conectat la pulsul atît de fapt, aş greşi dacă n-aş spu­ criticile care se fac la adre­ prin pieţe, prin magazine“. putul scoaterii ziarului prin tiva îşi primeşte paginile
„Eu simt presa ca pe un a-
trepidant al vieţii de fiecare ne că toţi comuniştii noştri, „Citind zi de zi presa cen­ sa celor ce nu-şi îndeplinesc jutor preţios şi permanent. ţăcănitul molcom al matri­ fierbinţi de la stereotipe
toţi tovarăşii de muncă ur­
zi. măresc cu viu interes coloa­ trală şi locală simt că păşesc obligaţiile, ne mobilizează ex­ Ne mobilizează la treabă, ne ţelor căzute in dispozitivul şi, după alte finisări, pri­ in
in rînd cu evenimentele, cu
cuprinzînd
mele
ziare
Sînt astăzi zeci de mii de nele ziarelor“. tot ce apare nou în lume şi perienţa bună, faptele de laudă cînd faptele noastre de ele viaţa de o zi a judeţu­
oameni care citesc presa, cu în ţară, in judeţul nostru. Eu muncă Sînt pe măsura răs­ SILVIU NEAG, lui sînt preluate de lucrătorii
nesaţ, dimineaţă de di­ cînd iau ziarul mai întîi îi muncă responsabilă, ale altor punderii ce o avem, ne criti­ inspector comercial de difuzării presei pentru a fi
stat:
mineaţă. Ce înseamnă presa GHEORGHE HOŢEA, dau o privire generală, să zic colective de muncitori". că atunci cînd lucrurile nu expediate, în aceeaşi noap­
lăcătuş la E.M. Ani- aşa, privesc prima pagină, merg cum ar trebui. Aşa în­
pentru ei ? Ne răspund cîţi- te, spre toate colţurile ju­
noasa : apoi a doua, a treia şi cea cu ţeleg eu sprijinul şi ajutorul „Pentru mine ziarul este deţului.
va dintre cei mai pasionaţi ştirile externe. Mă opresc la Prof. VASILE BOTA, pe care presa ni-1 dă Zi de zi. pîinea de neînlocuit în fieca­
Atunci,
cititori ai presei de fiecare ceea ce mă interesează în dirijor, Centrul jude­ Prin intermediul ziarului a- re dimineaţă. Cel mai mare care v-am oamenii îşi despre
vorbit
lasă
„In casa mea intră zi de mod deosebit, ca membru de ţean de îndrumare a flăm cum muncesc alţii, învă­ merit al ziarului, după pă­
zi „Scînteia“, „Drumul socia­ partid, ca om, ca cetăţean, ca creaţiei populare şi a ţăm din experienţa lor, ne rerea mea, este acela că duce în vestiare halatele albas­
lismului", „Steagul roşu“, iar soţ şi părinte. Sincer vorbind, mişcării artistice de mobilizăm şi noi mai mult în rîndurile cititorilor de ce­ tre cu ecusoanele „S. Z."
săptămînal o bună parte a zi de zi am cu ce îmi satis­ masă : pentru a face orice lucrare în le mai diverse categorii cu- Oraşul doarme liniştit.
NICOLAE publicaţiilor social-culturale face curiozitatea, necesitatea cîmp în timpul cel mai optim vîntul partidului, pe înţelesul Se îndreaptă spre somnul
AVRAMESCU, care apar. In plus, televizo­ de informare şi cunoaştere a fiecăruia. Aşa a ajuns presa binemeritat şi oamenii care
rul şi radioul ne sînt tovarăş] evenimentelor. De fapt, sînt „Pentru mine, ca intelectu­ şi de calitate, aşa cum parti­ tribuna mobilizatoare a mi­ la sectorul ziar încheie, în
maistru, secretarul co­ nedespărţiţi. Dacă ar fi să de ani de zile un vechi şi al şi activist pe tărîmul cul­ dul cere de la toţi lucrătorii fiecare zori de zi, ziua de
mitetului de partid de vorbesc la general aş spune statornic prieten al presei. Şi turii, ziarul reprezintă delec­ din agricultură". lioanelor de cititori la înfăp­ muncă pe care alţii de-abia
la oţelăria electrică a că am o veche şi, în acelaşi cel mai mult mă bucur atunci tarea spirituală de fiecare zi, tuirea în viaţă, la traducerea o încep.
C.S. Hunedoara : vie în fapte a politicii parti­
timp, zilnică nevoie de a citi cînd citesc despre faptele de o necesitate a cunoaşterii re­ dului". Oamenii cu ecusonul
presa. „Scînteia“ îmi satisfa­ înaltă abnegaţie şi răspunde­ laţiei om — societate — ide­ MARIA DOBItE, gos­ ,.S. Z." se numesc : Nicoiae
ce necesităţile majore de in­ re faţă de oameni şi sănăta­ al comunist. Prin varietatea podină, din Hunedoara : Hada, Ioan Grecu, Mircea
„Au trecut ani şi ani în formare şi înţelegere a unor tea lor, fapte săvîrşite de co­ Dumitraşcu şi Gheorghe
care n-am scăpat o zi să nu fapte, evenimente, fenomene; legii mei, lucrători în dome­ şi multitudinea temelor pe Zi de zi, presa poartă un Kasler — culegători meca­
citesc ziarul proaspăt. Astăzi, presa locală aduce pentru niul ocrotirii sănătăţii". care le abordează, „Drumul dialog fructuos cu cititorii. nici ; Nicoiae Florian, Gri-
u-aş putea altfel. înainte dea mine trepidaţia vieţii de fie­ socialismului" mi-a devenit „Ce înseamnă presa pentru Coloanele sale se încarcă tot gore Csaszar, F.mil Demi-
intra în schimb,'pe drum că­ care zi din oraşul şi judeţul un tovarăş şi un prieten ne­ mine ? O permanentă legătu­ mai dens cu aspiraţiile şi nă­ an şi Octavian Bornemisa
Partidului
tre locul de muncă, văd zia­ în care trăiesc şi muncesc. ION MAICAN, ră cu tot ceea ce mă intere­ zuinţele politicii care sînt — paginaiori; Adrian Bir-
Comunist
Român,
rul. Pentru mine, pentru to­ Adică văd reflectate faptele şef de brigadă ia E.M. despărţit. Urmăresc cu un sează. Mă bucur că ziarul gă­ aspiraţiile şi năzuinţele noas­ luţ — stereotipar; losif
varăşii mei de muncă ziarul de muncă ale ortacilor mei, Teliuc : deosebit interes articolele din seşte aproape ’''.nic un loc în tre, ale întregului popor Ghiura şi Gheorghe Bocu
judeţean aduce în fiecare di­ noutăţile care apar, succese­ domeniul activităţii de crea­ care se ocupă şi de proble­
mineaţă o multitudine de le şi realizările. Tot atît de ţie şi cultural-educative de mele de care ne lovim noi, român. — maşinişti.
noutăţi. In multe zile găsim binevenite sînt şi criticile „Citesc zilnic presa, dar gospodinele, în fiecare zi : a- loan GRECU, unul din oa­
în pagin^e lui reflectarea fi- care se aduc acelora care mai cu seamă ziarul nostru masă, prin care sînt populari- provizionarea magazinelor, a GH. I. NEGREA menii cu ecusonul „S. Z.“ T. I5TXATE
J