Page 52 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 52
Adunarea festivă din Capitală
Proletari din toate fărlle, unifi-vă 1
cu prilejul Zilei presei române
şi aniversării a 42 de ani
de la apariţia primului număr
al ziarului „Scînteia“
ANUL XXV Nr. 5 785 JOI 16 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI
La Casa ziariştilor a avut terne şi externe a Partidului multilateral dezvoltate. Des
loc, miercuri dimineaţa, o a- Comunist Român, a statului coperirea şi stimularea iniţia
dunare festivă organizată de nostru socialist, a indicaţiilor tivelor eficiente, tot mai nu
r Uniunea ziariştilor, cu pri preţioase date de dumnea meroase în cele mai diverse
domenii,
popularizarea
expe
voastră redacţiilor presei, ra
lejul Zilei presei române şi a-
niversării a 42 de ani de la dioului şi televiziunii. rienţei înaintate, tratarea in
sijccem iie prestigiu ale apariţia primului număr al Ţara se află angajată ple spirit militant, de pe poziţiile
ziarului „Scînteia". nar în edificarea celei mai partidului, a diverselor aspec
Au participat membri ai cutezătoare opere din istoria te ale înfăptuirii programului
MUMII HUNEDORENI ÎN ÎNTRECERE C.C. al P.C.R., redactori şefi, sa, operă constructivă ale că de educare comunistă consti
tuie o îndatorire de prim or
rei
impresionante
dimensiuni
corespondenţi
ai
redactori
şi
presei centrale şi periodice, au fost exprimate cu clari din a ziariştilor din ţara
ai Agenţiei române de presă tate în documentele partidu noastră.
„Agerpres“, radioului şi tele lui. Pentru noi, cei ce ne des Vă asigurăm, iubite tova
' Aportul Angajamentul anual AUGUST-LUNĂ DE ViRF IN ACTI viziunii, activişti de partid. a fost făşurăm activitatea în presă, răşe secretar general, că, ur-
mînd înaltul exemplu pe care
festivă
Adunarea
a fost îndeplinit deschisă de Alexandru lones- nu poate fi ideal mai înălţă îl daţi întregii naţiuni prin
tor decît slujirea cu abnega
tinerilor VITATEA PE CONSTRUCŢII-MONTAJ cu, membru al C.C. al P.C.R., ţie a acestei opere, demne de activitatea desfăşurată, în frun
In acest an, colectivul Fa redactor şef al ziarului „Scîn trecutul Şi prezentul poporu tea partidului şi statului, pen
aglomeratorişti bricii de industrie locală O- teia". semnificaţia Zilei lui. Ziariştii, toţi cei care acti tru continua politico-soeială eco a
dezvoltare
Despre
nomică
şi
răştie s-a angajat să reali
zeze suplimentar o produc presei române a vorbit Ion vează în domeniul mijloace patriei, pentru întărirea pres
ţie in valoare de 5 milioane Confirmă rezultatele de Mărgineanu, directorul gene lor de comunicare de masă
Paralel cu depăşirea ritmi lei. Pină în prezent, angaja ral al Agenţiei române do îşi consacră întreaga activita tigiului internaţional al Româ
că a sarcinilor de plan, ti- AUGUST # mentul a fost onorat inte presă „Agerpres“. te mobilizării forţelor crea niei, noi, ziariştii, nu ne vom
terii utecişti din cadrul a- gral, realizindu-se peste pre precupeţi eforturile in mun
glomeratorului nr. 2 al C.S.H. vederi incă 2,6 milioane lei. In încheierea adunării fes toare ale poporului pentru ca noastră cotidiană de in
au efectuat pină in prezent De asemenea, s-au livrat la tive, participanţii au adoptat realizarea exemplară a sarci formare şi formare a opini
peste 200 ore muncă patri export cu 118 000 lei valută pînă acum satisfacerea textul unei telegrame adresa nilor şi angajamentelor pe a- ei publice în spiritul politi
otică pentru amenajarea şi mai mult decit era prevăzut te C.C . al P.C.R., tovarăşului nul 1973, an hotărîtor în în cii şi idealurilor nobile ale
înfrumuseţarea locurilor de incinta sectorului, asemănă iniţial. Nicolae Ceauşescu, în care se deplinirea înainte de termen Partidului Comunist Român
muncă, colectarea a peste toare Castelului Corvineştilor, S-au produs peste plan 150 spune: a planului cincinal, în înfăp — conducătorul încercat al
200 tone fier vechi, onorin- să contribuie din plin la de tone construcţii metalice, 200 Cu sentimentele înaltei de- tuirea măreţului program ela presei din Republica Socia
du-şi astfel angajamentul păşirea în continuare a sarci tone piese turnate, 260 000 voţiuni faţă de partid, parti borat de Congresul al X-lea listă România.
luat in cinstea zilei de 23 nilor de plan. In aceste acţi qistrat beneficii de 300 000 acestui deziderat major ? cipanţii la adunarea festivă şi Conferinţa Naţională ale însufleţiţi de obiectivele
bucăţi de cărămidă arsă, iar
August. Intr-o recentă adu uni, o contribuţie deosebită la preţul de cost s-au inre- consacrată Zilei presei româ partidului. mobilizatoare stabilite de
nare, tinerii aglomeratorişti aduc tinerii Gabriel Apostol, ne şi celei de-a 42-a aniver Presa şi radioteleviziunea Partidul Comunist Român,
s-au angajat ca pină in a- (uliu Ciupe, loan Drâghl- lei. sări a ziarului „Scînteia" — şi-au făcut un titlu de onoa ziariştii din întreaga ţară,
cores
redactori,
colaboratori,
Evidenţiate in producţie sînt
junul marii sărbători să mai cescu, Dumitru Buriman, lo- cuvinte, luna august a de pondenţi ai presei centrale, re din oglindirea şi dezba fără deosebire de naţionalita
echipele conduse de Gheor înflăcărată chemare adre te, vor milita şi de acum îna
colecteze 100 tone fier vechi, sif Daniel, Gheorghe Tăunia ghe Dârâban, llie Ocolişan sată de secretarul general al* venit o lună model in acti Radioteleviziunii, Agenţiei ro terea problemelor actuale ale
şi
economice
să realizeze o machetă In fi alţii. şi Francisc Hollo. partidului în ziua de 2 au vitatea de investiţii, o lună mâne de presă „Agerpres“ — vieţii susţinerea vastei sociale, inte cu toată convingerea şi
din
munci
gust a.c., tuturor constructo de vîrf pentru munca con dau expresie şi cu acest pri politico-ideologice a parti puterea lor de muncă pentru
a se dovedi la înălţimea ma
rilor, muncitorilor din indus structorilor. lej hotărîrii lor ferme de a dului menite a amplifi rilor răspunderi încredinţate
ridicate
în
Exigenţele
tria materialelor de construc deplinirea exemplară de pre nu precupeţi nici un efort ca participarea conştientă de partid, ca militanţi neobo
a
se ţii a avut o profundă re vederilor de plan, de respec pentru a contribui la tradu a maselor la opera de siţi în 'lupta pentru înflorirea
pe
şantierele
de
şi
zonanţă
României socialiste.
Plus de hărnicie la „plus 50 investiţii ale judeţului nos tarea riguroasă a termenelor cerea în-viaţă a politicii in făurire a societăţii socialiste
tru, constituind un puternic de punere în funcţiune a no
îndemn în muncă în vederea ilor capacităţi ne îndeamnă
Mina Est, abatajul 51, orizontul rp 50. A- a acestei iniţiative nu este cîtuşi de puţin o intensificării ritmului de însă la un sondaj în rîndul
cesta este locul de muncă al comunistului treabă uşoară. Tocmai de aceea, în zonele execuţie, recuperării restan factorilor răspunzători acest Adunarea festivă de la Deva
de
Emilian Bălan şi al celor 24 de ortaci ai săi. cu intercalaţie mai mare de steril, se execu ţelor existente şi realizării soarta investiţiilor din
Peste cîteva zile, Emilian Bălan împlineşte tă puşcarea selectivă. Şi randamentul a cres integrale a planului de in an hotărîtor al cincinalului.
20 de ani de muncă în subteran la Exploa cut de la 5,61 tone pe post la 7 şi chiar 8 vestiţii şi de producţie. A Adresînd întrebarea : „Con
tarea minieră Teliuc. Sînt ani în care s-a că tone, în condiţii de calitate sporită. Puşca trecut de la lansarea patrio firmă realizările că august Cu prilejul Zilei presei ro citări lucrătorilor din presă, natului siderurgic Hunedoara
lit ca om şi s-a format ca miner destoinic. rea se execută selectiv în „lentilele“ de mi ticei chemări aproape jumă va fi o perioadă de vîrf în mâne şi al aniversării a 42 de muncitorilor tipografi, colabo şi întreprinderii miniere
Omul acesta, cumpătat la vorbă, ne-a spus nereu, soldîndu-se cu o productivitate mai tate de lună — perioadă ca construcţii ?, iată ce am aflat ani de la apariţia primului ratorilor şi corespondenţilor Barza, corespondenţi ai pre
deunăzi : număr al ziarului „Scînteia", hunedoreni, urîndu-le o acti sei centrale şi radioteleviziu
mare şî cu ameliorarea mediului de muncă racterizată printr-o mulţime de la cîţiva dintre principa vitate mereu mai rodnică
— Angajamentul brigăzii pe 1973 a fost din subteran. de fapte lăudabile, printr-o lii constructori ai judeţu ieri a avut loc, la Deva, sub nii — sînt prezenţi zi de zi
de 500 tone minereu, cantitate care la în Aşadar, grija pentru productivitate se îm generală efervescenţă pe care lui. auspiciile filialei Uniunii pentru răspîndirea cuvîntu- pe platformele industriale şi
ceputul anului era, aş spune, cam mobiliza bină cu aceea a gospodăririi locului de au trăit-o şi o trăiesc toata De la I.C.S. Hunedoara Ziariştilor, o adunarea festi lui tipărit al partidului. pe şantierele de investiţii, pe
toare. Faptul că am reuşit să extragem, în muncă. Sculele şi materialele de armare, colectivele de constructori, răspunde întrebării noastre vă. La festivitate au partici Adunarea a adoptat textul ogoare, în unităţile de învă-
cinstea marii sărbători de la 23 August, tovarăşul Cornel Covaliov, pat ziarişti de la redacţia unei telegrame, adresate Co ţămînt, ale ocrotirii sănătăţii
maşinile de încărcat sînt folosite în mod ju beneficiari, proiectanţi. fur ziarului „Drumul socialismu
1 360 tone de minereu peste plan, să depă dicios, cu economicitate. De la începutul a- nizori do .utilaje şi materiale secretarul comitetului de mitetului Central al Partidu şi social-culturalc pentru a
şim angajamentul anual, constituie rezultan partid: ‘ • ' lui“, .muncitori tipografi, co lui Comunist Român, perso oglindi, la intensa lor sem
nului şi pînă acum, minerii brigăzii au eco de ' construcţii. Numeroase
ta activităţii conştiente a fiecărui ortac din nomisit o mare cantitate de lemn de mină colective, răspunzînd iniţia — Deşi planul lunii august respondenţi ai presei centra nal tovarăşului NICOLAE nificaţie, măreţele izbifizi
brigadă şi, de ce n-aş spune-o, şi a preo prezintă o creştere de circa le şi ai radioteleviziunii, co CEAUŞESCU, în care prin
şi alte materiale, subscriind consistent la ce tivei constructorilor bucu- ale poporului nostru in înde
cupării mai atente din partea comitetului le 3,7 milioane lei economii înregistrate la reşteni, au hotărît să lucreze 16 milioane lei faţă de luna laboratori şi corespondenţi ai tre altele se spune: „Ziariş
oamenilor muncii în asigurarea unor condi preţul de cost pe întreaga întreprindere. în. program normal în toate precedentă, pînă în ziua de ziarului judeţean, activişti tii din judeţul Hunedoara, plinirea cincinalului înainte
ţii mai bune de muncă în subteran. duminicile ce preced marea 14 august am realizat peste de partid şi de stat, ai or de termen şi dezvoltarea lar
Preţuirea faptelor de muncă, a hărniciei 36 la sută din planul lunii, colaboratorii, corespondenţii
Condiţiile de care dispunem permit ca pî- şi pasiunii o constituie titlul „Fruntaş în în sărbătoare a eliberării patri ganizaţiilor de masă şi ob voluntari şi tipografii, avînd gă a ştiinţei şi culturii, pen
nă la finele anului angajamentul îmbună ei, precum şi în zilele de 23 cu serioase posibilităţi ca la şteşti, conducători de între tru aplicarea în viaţă a nor
trecerea socialistă" pe anul trecut şi de e- sfîrşitul zilei de 15 august drept călăuză preţioasele
tăţit de brigadă de a extrage 2000 tonă videnţiat ce i s-a acordat pe semestrul I şi 24 August. Au fost luate prinderi şi instituţii, oameni melor eticii şi echităţii so
minereu peste prevederi, cu un conţinut spo din acest an brigăzii în cadrul căreia lu măsuri pentru o mai bună să avem îndeplinit aproape ai muncii din municipiul dumneavoastră indicaţii pri cialiste, pentru a face din
aferent
rit de fier, să fie realizat în mod exemplar. crează Marian Mihăescu şi Teodor Arustei, utilizare a forţei de muncă, jumătate din planul Măsurile Deva. vind funcţiile presei şi mi cuvîntul tipărit o tribună mi
acestei
perioade.
Membrii brigăzii lui Emilian Bălan au pre Gheorghe Silvestru, Teodor Belu, Vasile Mic, a maşinilor şi utilajelor, organizatorice luate pentru Au fost prezenţi tovarăşii siunea gazetarilor, sînt an litantă, revoluţionară, a ma
luat cunoscuta iniţiativă : „Nici un vagonet Troian Simulei şi alţii. pentru o mai bună aprovizi impulsionarea ritmurilor de David Lazăr, secretar al Co gajaţi cu întreaga lor fiinţă selor de oameni ai muncii.
de minereu rebutat“. Acoperirea prin fapte V. DRAGAN onare tehnico-materială in execuţie, dorinţa tuturor mitetului judeţean de partid, la realizarea principalului
vederea recuoerării restan vicepreşedinte al Comitetu deziderat al lucrătorilor cu- Vă asigurăm, iubite tova
nu
ştirbi
de
ţelor şi intrării în ritmul muncitorilor cîştigat a de între lui executiv al Consiliului vîntului tipărit : mobilizarea răşe Nicolae Ceauşescu, că
renumele
normal de lucru. Cu alte întreg colectivul ziariştilor
prinderea noastră ne dau popular judeţean şi Nicolae oamenilor muncii pentru în hunedoreni, sub conducerea
certitudinea că pînă la fi Andronache, şeful secţiei de făptuirea exemplară a poli organelor locale de partid,
CAMPAHIA AGRICOLĂ DE VARĂ nele lunii septembrie toate propagandă a Comitetului ticii generale interne şi ex cu sprijinul activului larg de
restanţele vor fi recuperate.
judeţean de partid.
Noutate în După cum este ştiut, colec Despre semnificaţia Zilei terne a partidului, a sarcini colaboratori şi corespondenţi
lor ce revin judeţului nostru
va
tivul nostru s-a angajat să presei române şi a omagierii din grandiosul program ela voluntari, pentru lupta neconte
nit
îmbunătăţirea
însilozarea nutreţurilor
lucreze şi în zilele de 23 şi
a 42 de ani de la apariţia
Cu furajele încă 24 August. Printre altele, în ziarului „Scînteia", ca şi de borat de Congresul al X-lea continuă a muncii, pentru ea
Conferinţa
şi
Naţională
ale
răspundă
ziarele
să
locale
O nouă tehnologie de hrana animalelor, dă spo aceste zile, şantierul 3 con spre preocupările organului partidului. cît mai bine înaltelor cerinţe
strucţii va realiza o produc
însilozare a nutreţurilor se ruri de producţie de lapte ţie de peste 500 000 lei, şan judeţean de presă pentru o- Punind la baza întregii pe care partidul Ie pune în
pe cîmp nu se extinde în acest an în uni de 10-18 la sută şi de creş tierele 2 şi 4 tot cam atit, glindirea în coloanele sale a al colaboratorilor şi corespon faţa noastră".
activităţi
sprijinul
de
masă
şi
muncii
vieţii
tumultuoase
tăţile
Este
vorba
tere în greutate de 15-20
agricole.
Festivitatea de la Deva s-a
de însilozarea boabelor de la sută. Folosirea acestei ILIE COJOCARU de pe meleagurile hunedore- denţilor voluntari, gazetarii încheiat cu un program ar
ne, a vorbit tovarăşul Gheor
tehnologii prezintă, de ase
cu
de
umiditate
porumb
poate asigura 28-30 la sută, la suprafaţă, menea, avantajul că se e- (Continuare In pag. a 2-a) ghe Pavel, redactor socialismu din judeţul Hunedoara — re tistic susţinut de orchestrele
al
şef
„Dru
dactori
la
cotidienele
limină operaţiunile de us
in folii de polietilenă.
de muzică populară şi uşoa
ziarului
„Drumul
socialismului"
Deva
mul
şi
Boabele de porumb, din care, depozitare şi măci PAGINA A III-A lui", preşedintele filialei De „Steagul roşu“ Petroşani, la ră \de la clubul- sindicatelor
nare a boabelor şi, totoda
va a Uniunii» Ziariştilor din
balanţa furajeră! culturile rezervate pentru tă, terenurile cultivate sînt Republica Socialistă România. ziarele de uzină ale Combi- din localitate.
zootehnie,
cu
sînt
presate
ajutorul unei maşini de eliberate mai devreme cu Luînd cuvîntul în cadrul
înaltă productivitate, care circa două săptămîni, ceea adunării, tovarăşul David La
Dezvoltarea sectorului zoo montane. S-a terminat, de se produce în serie. Cu ce permite executarea ară Curier zăr a transmis, din partea
tehnic, s-au mai bine zis asemenea, coasa a doua la un adaos de vitamine, O nouă instalaţie j Acţiuni
sporirea cantităţii de carne fîneţele de şes, pe circa 80 substanţe minerale şi azo- turilor şi a însăminţărilor biroului Comitetului jude
şi lapte, presupune din par ha, din 348. Pînă aici totul toase se obţine un valoros de toamnă în condiţii mal social-cetăţenesc ţean de partid şi a Comite de transport
tea tuturor lucrătorilor din este, se pare, în ordine... Să furaj care, administrat în bune. tului executiv al Consiliului ale
agricultură, a cadrelor de vedem, însă cum se stă cu popular judeţean, calde feli- în adîncuri
specialitate, a organelor co transportatul fînurilor.
munale, o preocupare per — Am dus finul de pe cetăţenilor
manentă. Ştiind că una din cîmp numai de pe 60 ha — In cadrul atelierului mi- j
condiţiile de bază pentru re ne spunea preşedintele v nei Uricani s-a construit I Cetăţenii din satul Sălă- j
alizarea acestui deziderat es C.A.P., Ştefan Stoica. Să ştiţi ţmmmmm < ' cea dea doua instalaţie de j
te? şi asigurarea furajelor, a- că nu stăm pe loc... Am e- transport monorai, care a ; truc, comuna Blăjeni, au j
dică strîngerea la timp, de liberat de pe 159 ha baloţii fost furnizată deja mineri- j hotărît să facă reparaţie j
pozitarea şi păstrarea lor in de paie, iar acum lucrăm cu lor ce lucrează în abataje- } capitală Ia şcoala de 4 ani !
condiţii corespunzătoare, gos cele cinci brigăzi la trans le minei. Succesul — în- 1 din acest sat.
podarii satelor judeţului nos portul finului. Numai în do chinat zilei de 23 August ;
tru trebuie să depună toate uă zile, brigada întîi Livadea, — este completat de pre- j Datorită preocupărilor j
eforturile pentru a o îndepli condusă de Teodora Dîlja, a ocuparea ce se acordă stu- l deputaţilor precum şi hăr- i
ni. transportat de pe 40 ha. Zil dierii posibilităţilor de j niciei cetăţenilor, în scurt j
La multe din unităţile a- nic vor participa la această creştere a volumului de j timp s-au procurat mate- j
gricole se observă o grijă de acţiune aproape 80 de coope piese de schimb. Se inten- i rialclc necesare : piatră, ni- i
osebită faţă de unele din a- ratori. Toţi sînt harnici şi se ţionează să se treacă Ia j
ceste lucrări, terenurile cu ajută intre ei. Sperăm că fabricarea centralizată pe ; sip, var, lemn ctc., creîn-
trifoi, lucernă, ghizdei, fine într-o săptămînă să înche bazin a unor repere — 1 du-se posibilitatea termină
ţe naturale sau alte plante iem şi această lucrare. Am ceea ce va avea efect de \ rii urgente a lucrării.
continuare
furajere sînt cosite în tota cosit şi 20 ha de mirişti, şi rentabilizare în atelierului, j In această direcţie, me- :
a
i
activităţii
litate sau aproape în tota leram şi transportat. Am
litate. Dar dacă se înregis început arăturile de vară; Maistrul Traian Nan, strun- j rită a fi scoşi în evidenţă j
trează rezultate îmbucură 15 ha sînt gata. garul Aurel Cristea, sudo- j cetăţenii Gheorghe Ştefan, j
toare în privinţa strîngerii Analizând cele spuse re rul Carol Bcrchi şi lăcătu- ; Candin Ştefan, Simion Jur- :
furajelor nu la fel se poate zultă că într-adevăr nu s-a şui Iosif Kiss sînt doar j că, Ion Ştefan, Ion I. Şte- j
spune despre transportul şi stat, ci s-a muncit. Dar, cre cîţiva dintre cadrele de j
Microralonul 15 — cel mal tînăr cartier al Devei. Aici zl şi noapte, munca neobosită a constructorilor de la T.C. Deva
depozitatul lor. dem că este totuşi puţin face să prindă contur sutele de apartamente pe care statul le pune la dispoziţia noastră a tuturor. bază ale atelierului. fan, Viorica Ştefan şi alţii. \
Cu toate că în unele locuri, ceea ce s-a realizat pînă în i........................ , ..................... ......•
stau chiar bine — zic condu prezent în privinţa trans
cerile — credem că printr-o portului de furaje.
mai bună chibzuială în fo Intr-o situaţie identică se
losirea atelajelor şi a tim află şi cooperativa agricolă SUCCESUL UNUI piter, Saturn. De aseme TREI AUTOBUZE NOI ţilor comunişti din uni EXTINDEREA REŢELEI verse de ploaie, însoţite
fa
pului, cu o mai judicioasă de producţie Pui. Aici s-a nea, se primesc înscrieri versităţi, Institute şi prilej, de descărcări electrice.
acest
Cu
cultăţi.
Autogara Deva a primit
repartizare a oamenilor ipe terminat coasa a doua pe MEŞTER OLAR pentru cei ce doresc să-şi trei autobuze noi, de ma reprezentanţii Institutului DE APA POTABILA Vînt slab pînă la potrivit
petreacă zilele de conce
lucrări, se putea realiza mai cele 25 ha cu trifoi, întrea HUNEDOREAN diu pe litoral, după 1 sep re capacitate. Pînă la 23 DE LA de mine din Petroşani vor In comuna Blăjeni s-a din nord şi nord-vest.
mult. Zilelor însorite au cam ga cantitate fiind transpor In cadrul festivalului tembrie a.c. Pentru aceas August, cînd vor intra în prezenta un bogat mate introdus apa potabilă la Temperatura minimă va
rial informativ privitor la
început să le ia locul cele mo- tată. Dih 725 ha cu fîneţe „Cibinium ’73“, ceramistul tă perioadă, doritorii vor circuit, acestea fac curse pregătirea teoretică şi şcoală, dispensar şi cămin. oscila între 7 şi 12 grade,
reduceri
la
beneficia
de
de rodaj. Noile autobuze
horîte, iar ploia măruntă şi naturale, din care ,^00 mon Vălean Borza, din satul costul cazării şi mesei cu vor deservi traseele Băl practică, la realizările ob In prezent, prin grija or iar maxima Intre 21 şi
ganelor locale, apa a fost
rece ne-a avertizat că toam tane. au mai rămas* de ’ cosit, Obîrşa, judeţul Hunedoa peste 40 la sută. ţa — Trestia, Bălţa — Hăr- O ZI ţinute în activitatea de extinsă la magazin, bufet 26 de grade.
ra, a fost distins cu pre
ţăganl şi Orăştie — Glod.
na bate la uşă. Se impune doasa întîi, circa 70. Trans miul al doilea pentru lu contribuind la îmbunătă integrare a învăţământului şi punctul zooveterinar.
La introducerea apel po
cu toată stringenţa urgen portul s-a făcut însă doar crările prezentate. Au par SIMPOZION ţirea traficului de călă cu cercetarea şi produc tabile şi-au adus contri Pentru următoarele
tarea acţiunii de transporta de pe 80 ha. Ce au oare de ticipat meşteri olari din La termocentrala Mintia tori pe rutele amintite. ţia. buţia majoritatea săteni
cele mai importante cen
re a furajelor din cîmp. Dar, spus. în această situaţie Fran tre ale ţării. a avut loc un simpozion COLOCVIU lor. dintre care îl amin două zile
să vedem cum se prezintă la cisc Vlădeanu, preşedintele organizat de către comi LA PE TEME ECONOMICE tim pe Miron Neagu.
tetele de partid şl sindical
aceste lucrări unele din co C.A.P., şi brigadierii ce răs CONCEDIUL PE LITORAL din unitate. In cadrul PROFESIONAL-ŞTIINŢIFIC La căminul cultural din Candin Cioflica, Maria La Vremea se va Încălzi u-
operativele agricole de pro pund de aceste lucrări — Fi- simpozionului, la care au Inccpînd de azi şi pină Luncoiu de Jos va avea zăr şi alţii. şor. Cer variabil, tempo
O..J.T. Deva. filialele sa
în 27 august, in tabăra cu
ducţie din zona Haţegului. lip Luca. Stoica Oproi, Ma- le din Hunedoara, Petro participat peste 200 de sa profil profesional-ştiinţific loc, mîine, un simpozion rar noros, în cursul după-
vorbit,
cu tema: „Creşterea şi în
lariaţi,
despre
a
De pildă, la C.A.P. Livadia, ria Stoica. Andrei Tuglea ? şani, Brad, Orăştie şi Ha realizările obţinute de po de la Braşov şi-au dat în- florirea economiei naţio VREMEA amlezelor. Local averse
ale ALTA
de ploaie, însoţite de des
s-a executat coasa întîi şi a De asemenea, şeful fermei zo ţeg fac înscrieri pentru porul român în cei 29 de tîlnire studenţii din toate nale, oglindită în docu Pentru 24 ore cărcări electrice. Vînt slab
cei care doresc să-şi pe
ani de Ia eliberare, direc
centrele
universitare
mentele de partid şi de
doua la lucernă şi ghizdei, otehnice, medicul veterinar treacă concediul pe lito torul I.E.C. Deva, tovară rării, vicepreşedinţi şi şefi stat“. La realizarea lui îşi pînă la potrivit din nord-
transporlîndu-se întreaga ral. Le stau Ia dispoziţie şul Ieronim Itusan. In de comisii profesional- aduc contribuţia cadrele Vreme relativ răcoroasă, vest şi nord. Temperatu
staţiuni
renumitele
Ma
cantitate de pe cele 52 ha. M. FILCEA maia, Venus, Neptun, Ju- continuare, au rulat filme ştiinţifice ai consiliului V didactice de la şcoala ge cu cerul schimbător, tem ra staţionară.
porar acoperit; local a-
documentare.
nerală din localitate.
uniunii asociaţiilor studen-
S-a terminat coasa întîi pe
cele 2348 ha, din care 2000 (Continuare fn pag. a 2-a)