Page 53 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 785 © JOI 16 AUGUST 1973

de Wlliam Slovik, ca şi e-
ce
Scările
leagă
platoul
Tineri cu paşi de. Jătrini unul bloc de parcul oraşu­ chiar anii, realizează sarci­ '„Mărţişorul" au oferit mo­ Dragomir Ocrcoş, au cîntat
pentru toţi cei ce dau bătă­
vocal
grupului
voluţia
înainte
cincinalului
nile
de
lia pe întinsul ogoarelor ;
termen 1
lui şi peste care se aşter-
mecanizatorii de la S.M.A.,
mente de adevărată destin­
Ca-
nuseră covoare — au con­
a
ridicat
Slovik,
stituit scena; locul sălii rol Dirijorul, profesorul ba­ dere. muncitorii agricoli de la
l-a ţinut cupola crengilor gheta şl liniştea aşternută — In cinstea iniţiatorilor I.A.S., ţăranii cooperatori.
In cadrul organizaţiilor de tineret huiuedorene au a- de arţari şl castani; spec­ peste parc a fost alungată chemării: „Să lucrăm o zi Eleonora Armeanu — so­
părut, In' acest an hotărîtor pentru înfăptuirea cincinalu­ tatori au fost mai bine de de melodiile săltăreţe ale pe lună cu benzină econo­ listă care a cîntat pînă a-
lui înainte de termen, o serie de iniţiative valoroase care 600 haţegani. Acesta era unei suite de haţegane cu misită 1", pornită de la co­ cum în R.F. Germania,
să conducă la o mai intensă mobilizare a uteciştilor la cadrul în care s-a desfă­ care a început spectacolul. lectivul secţiei I.T.A., va Austria şl R.S.F. Iugoslavia
îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie, a anga­ şurat în aer liber spectaco­ A urmat apoi o adevărată cînta Maria Parastie I. Spu­ — le-a dedicat cînteeale
jamentelor asumate de colectivităţile muncitoreşti din lul „Din inimă-ţi cînt, pa­ paradă a interpreţilor şi a sele prezentatoarei au fă- sale muncitorilor abatorului
judeţ, la educarea lor prin muncă şi pentru muncă. Pen­ tria mea", organizat recent şi celor care — ziua şi
tru a ilustra semnificaţia acestor iniţiative, chemări, do­ de Casa orăşenească de noaptea — la dogoarea
meniile variate pe care le abordează amintim cîteva: cultură din Haţeg pentru nestinsă a focului, coc pli­
„Fiecare tînăr angajat să devină un bun muncitor califi­ fruntaşii din întreprinderi, nea de care nu ne putem
cat", „Ştafeta generaţiilor în producţie" şi „Dialog între unităţi economice şi insti­ Din in lipsi.
generaţii“, „Oglinda conştiinţei este munca şi viaţa soci­ tuţii. 99 Intenţionat n-am dat ti­
ală demnă, „Şantierul — oglinda muncii noastre", „Mi­ Niciodată parcul acesta tlurile cîntecelor, dar pre­
nutul acuză", „Proces indisciplinaţilor“, „Ce fac ei cînd nu cunoscuse o asemenea St cizez numărul lor t 42.
absentează ?”, „Cu microfonul printre tineri“, „Prietenii animaţie. Apariţia grupului tint, patria ...Un şir de interpreţi
noului angajat“, „La pupitrul de comandă — conştiinţa so­ de 23 orchestranţi şi solişti acompaniaţi de o orches­
cialistă" ş.a. vocali a fost întîmpinată tră bine pregătită ; mai bi­
Unele vizează, atît prin denumire, cît şi prin mo­ cu aplauze. Iile şi fotele fe­ ne de 600 spectatori dintre
dul în care se acţionează obiective Identice cu cele ale telor, ca şi cămăşile cu care aproape jumătate pri­
sindicatelor, care se întîlneso astfel pe un teren comun motive naţionale ale băieţi­ melodiilor populare. Aure­ cut ca tensiuna emoţiei, şi miseră invitaţii, ceea ce
de acţiune, sub directa îndrumare a organizaţiilor de lor, îşi etalau — la lumi­ lia Dărăbanţ a cîntat pen­ la spectatori şi la solistă, înseamnă că se numărau
na reflectoarelor — colori­ tru colegii săi de muncă, să crească. I-a urmat Flo- între fruntaşii Haţegului ;
tul cu verdele copacilor şi fruntaşii în producţie de rica Ursu cu cîntece închi­ cascade de aplauze cărora
Cum se generaliieaiă iniţiativele amfiteatru viu al oamenilor, la fabrica de conserve ; co­ nate constructorilor ce, ur­ li se alătura foşnetul frun­
adevăratul
ierbii.
al
Din
aşezînd
şi
schele
pe
castanii
coborît
zelor
caţi
din
meşteşugari
operatorilor
—
prin pîlnia megafoanelor, de trei ori deţinători ai cărămidă pe cărămidă, dau şi arţarii parcului ; un şir
naştere
fruntaşi
drapelului
de
pe
in unele organizaţii ale U.T.C. s-a imous vocea prezenta­ judeţ — le-a doinit Viorel edificii blocurilor şi altor de cîntece care-au durat
care
ceasuri
două
(şi
încheiate
faţa
schimbă
toarei Ana Munteanu :
— Astă seară, artiştii a- Grozoni, iar pentru lucră­ oraşului, iar Angela Sabău alte două de dans — orga­
matori de pe lingă casa torii comerţului autograful şi-a dedicat melodiile re­ nizate ad-hoc — la cererea,
partid. In mod firesc, aceste iniţiative se cereau preluate orăşenească de cultură vă muzical l-a „semnat" Ana pertoriului său harnicului participanţilor) a constitu­
şi generalizate de cît mai multe organizaţii, în func­ invită ca în acest minunat Ştefoni. colectiv de muncitori de it un ceva pe care oame­
ţie de specificul unităţilor economice în care îşi desfăşoară decor natural. împreună cu Pantelimon Sas. în cu­ la fabrica de industrie lo­ nii l-ar dori repetat şi pe
activitatea, de modul în care confereau o eficienţă dinain­ cîntecul şi cu voia bună, să pletele „Mă am bine cu cală. * care-I caracterizau în două
te scontată. Kle nu puteau răimîne un bun „în exclusivi­ petreceţi clipe plăcute ală­ şeful“ şi „Sîmbătn m-a pă­ Prezentatoarea programu­ cuvinte : formidabil, excep­
tate“, numai pentru cei care le-au gîndit şi elaborat, ci turi de invitaţii noştri de călit". a creat o bună dis­ lui, Ana Munteanu, acum ţional.
de aportul lor se impunea să beneficieze marea masă a onoare : fruntaşii care. bi­ poziţie, iar cîntecele arde­ în postură de solistă şi se­ PETRE FARCAŞIU
tinerilor. ruind săptămînile. lunile şi leneşti interpretate la oboi condată de saxofonistul Haţeg
Obiectivul anchetei noastre, întreprinse la nivelul
unor comitete ale U.T.C. şi organizaţii din C.S.H., şantierul 1 jSSUnSw&l
al T.C. Deva şi din oraşul Haţeg a fost tocmai modul Lazăr Sîrbu este şef de echipă Ia atelierul mecanic al I.M.
Barza. El reuşeşte să execute reparaţii de bună calitate, fiind
în care s-a acţionat pentru preluarea şi generalizarea a- fruntaş în întrecere.
eestor iniţiative O primă constatare': se acţionează încă Âl doilea Forum Naţional
cu încetinitorul sau deloc în această direcţie. Am zice că
nici nu sînt prea cunoscute, fiecare comitet avînd gîndu- Album de vacanţă
rile, acţiunile lui, mai multe sau mai puţin, la grade de al pionierilor
eficienţă diferite. Ni s-a relatat însă că se întâmpină greu­ A apărut numărul 34 al sâptâmînalului
tăţi, organizaţia n-a făcut totul într-un anumit domeniu Drumeţie în ospeţie
care, pînă la urmă, vizează tocmai una dintre iniţiativele de politică ex&ernâ „Lumea”
amintite. Aşa de exemplu, la C.S.H., după cum ne spu­ In legătură cu apropia­ laţiilor româno-latino-ame- Alături de delegaţii-pionieri La deschidere au fost pre­
nea locţiitorul secretarului comitetului U.T.C., tovarăşul ta vizită a preşedintelui ricane. din întreaga ţară (478) cei 9 zenţi, alături de pionierii Pionierii taberei „Getu- cu vestigiile istorice. ale
Gheorghe Furmă, s-a creat „un început" în ce priveşte Actualitatea externă este delegaţi ai pionierilor din ju­ rorrţâni, şi copii-delegaţi din sa“ din Sarmizegetusa s-au stă vechii Sarmizegetuse, au
întâlnirile tinerilor cu salariaţii ce se pensionează. Ar fi Nicolae Ceauşescu în Ame­ abordată în corespondenţe deţul nostru ne aduc la cu­ Algeria, Belgia, Bulgaria, Ce­ hotărît să facă o vizită
însă utile întâlniri ale absolvenţilor şcolii profesionale cu rica Latină, „Lumea" publi­ şi articole consacrate situa­ noştinţă că au participat cu hoslovacia, Cuba, Franţa, colegilor lor de la Peştea- vizitat muzeul istoric şi au
cadre din combinat, mai ales acum cînd ei urmează să că interviuri cu preşedinţii ţiei din Cipru, conferinţei emoţie şi bucurie la deschi­ R.F. Germania, Mongolia, admirat arta populară hu-
se încadreze în producţie. Aceştia au nevoie să fie spri­ Republicii Chile, Salvador la nivel înalt a Cornmon- derea lucrărilor celui de al U.R.SjS. şi Ungaria, care par­ na. Au plecat pe jos, în a- nedoreană prezentată prin
jiniţi. Şi, de ce n-am spune-o„ legarea lor de locul de wealthului, convorbirilor doilea Forum Naţional, des­ ticipă la lucrările actualului cordurile cîntecelor pionie­ expoziţia ştafetei folclorice
muncă, de această mare unitate siderurgică depinde şi de Allend'e, şi Argentinei, Râul siriano-libaneze. Sînt rela­ făşurată într-un cadru sărbă­ Forum. reşti. Gazdele i-au primit „Căutătorii de comori“.
modul în care sînt primiţi, cum li se asigură masa, dor­ Lastiri. Revista cuprinde, tate secvenţele deturnării toresc, în ziua de 9 august, în In primele zile s-au desfă­ cu ospitalitate, au legat întorşi în tabără au or­
mitul, care le sînt condiţiile de viaţă. Ai- fi utili mai de asemenea, un nou arti­ unui avion civil libanez de şurat activităţi foarte intere­ prietenii şi apoi au plecat ganizat echipe de fotbal,
mulţi „Prieteni ai noului angajat“ care să acţioneze ca col consacrat tradiţiei re- aviaţia israeliană. comuna Livada, judeţul Sa- sante : festivitatea de deschi­ împreună să viziteze tabă­ volei, tenis de masă, şah,
„Fiecare tînăr angajat să devină un bun muncitor cali­ tu Mare. dere a minei „Tarna-Turţ", ra. După ce au servit ma­ cursă de obstacole. O gru­
ficat". întllnire cu tovarăşul Virgi- sa la iarbă verde, pionie­ pă denumită simbolic „Pri­
La Haţeg, o iniţiativă atrage în mod deosebit atenţia. rii din Getusa au organi­ etenii istoriei" au ajutat la
E vorba de cea pornită de la S.M.A., cunoscută sub gene­ liu Radulian, cu academicia­ zat întreceri sportive cu săpăturile arheologice de
ricul : „Să realizăm din trei tractoare casate unul care Material didactic pentru asul an de invăţămint şcolar nul Eugen Pora, schimb de gazdele. S-a jucat un „ma­ lîngă tabără. După ce s-a
să funcţioneze încă doi ani de zile“. Aceasta a fost pre­ experienţă cu pionierii din re“ meci de fotbal, au a- servit masa şi s-au înche­
luată de către tinerii de la S.M.A. Dobra. Şi cam atît. In zilele care preced jutorul cărora 10 grupe de fecţionat pentru grădiniţe Satu Mare, dezbateri, activi­ vut loc întreceri de înde- iat toate meciurile, inclusiv
Dealtfel, după cum ne comunică Cornel Diconi, secreta­ deschiderea noului an de elevi pot executa — con­ noi jocuri didactice, jocuri tăţi culturale şi sportive. mînare, au jucat volei, ba- cel de volei retur dintre
rul comitetului orăşenesc al U.T.C., nici organizaţiile din Pînă în 21 august, ziua în­ ba-oarbă, prinsa etc. Obo­ comandanţi, a avut loc o
raza oraşului n-aiu preluat o altă iniţiativă din judeţ, pe invăţămînt, şcolile primesc comitent — 130 de expe­ do creaţie, alfabetare. chiderii taberei Forumului, siţi de drum şi de atîta seară distractivă unde s-au
care s-o adapteze la condiţiile specifice. Se manifestă şi însemnate cantităţi de ma­ rienţe în domeniul meca­ tablouri aritmetice — folo­ comuna Livada va fi gazda joc, pionierii oaspeţi au spus glume, ghicitori, s-a
aici neajunsuri.. teriale didactice pentru e- nicii, opticii, acusticii, pre­ site în activităţile de dez­ unor noi, frumoase şi intere­ fost invitaţi să se odihneas­ cîntat şi s-a dansat. In ca­
Nici în organizaţia U.T.C. de la şantierul 1 al T.C. xemplificarea noţiunilor cum şi trusele similare de voltare a vorbirii şi a re­ sante acţiuni pioniereşti. că în tabăra din Peşteana. drul reuniunii pioniereşti a
Deva nu se cunosc iniţiativele apărute. „Vrem să punem predate la cursuri. Tirajul chimie, biologie-agrieultură, prezentărilor matematice la Sîntem convinşi că delega­ Spre seară, după ce se dis­ fost organizat un concurs
la punct acţiunea „Şantierul — oglinda muncii noastre", acestor materiale pregătite matematică. copii. ţii pionierilor din judeţul putase tradiţionalul meci de cu participarea tuturor pi­
cu care prilej să confecţionăm panouri pe care să le afi­ pentru elevi de Oficiul cen­ Şcolile-pilot create în cen­ Toate aceste materiale volei între comandanţi de onierilor intitulat „Cel mai
şăm la locuri vizibile, cuprinzînd chemări privind mai tral pentru mijloace de trele judeţene, pentru a de­ didactice destinate şcolilor Hunedoara îşi vor aduce o grupe şi detaşamente, pio­ bun dansator“. Dar stabili­
buna gospodărire a materialelor, utilizarea integrală a învăţămînt al Ministerului veni modele de organizare şi în 1973-1974 însumează 86 contribuţie valoroasă la des­ nierii taberei Getusa s-au rea cîştigătorilor s-a dove­
fondului de timp, executarea de calitate a tuturor lulcră- Educaţiei şi Invăţămîntului dotare pentru alte şcoli, de milioane lei. ceea ce re­ făşurarea lucrărilor Forumu­ despărţit de noii lor prie­ dit foarte dificilă.
, rilor“, relatează secretarul organizaţiei U.T.C., Ion Se- totalizează anul acesta instruire şi perfecţionare a prezintă cu 13 milioane lei lui,. că vor transmite aici ini- teni. Cînd soarele tşi trimitea
reneac. 1 400 000 exemplare. E!e personalului didactic, au la mai mult decît în anul A doua zi, însă, au avut ultimele raze spre tabără,
Comentariile sînt de prisos. Considerăm că e necesar, includ aparate moderne dispoziţie moderne echipa­ precedent de studii. ţiatiVelă şi angajamentele de pionierii din Peşteana şi-au
date fiind condiţiile mai dificile, de şantier, în care mun­ pentru efectuarea lucrări­ mente tehnice cu caracter muncă şi rodnică activitate prilejul să-i revadă, deoa­ luat rămas bun de la cei
ceşte organizaţia de tineret de aici, ca aceasta să fie spri­ lor de laborator, filme, audio-vizual: diaproieetoa- ale întregii organizaţii jude­ rece pionierii din tabăra din tabăra „Getusa“, nu
jinită mai efectiv de către organizaţia de partid. diafilme, diapozitive şi re, deosebit de utile în ţene a pionierilor. Peşteana au venit în vizită înainte de a face tradiţio­
Am relatat situaţia din trei organizaţii cu un po­ discuri didactice, atlase şi proiectarea automată a dia­ Focul a fost la noile lor cunoştinţe. nalul schimb de adrese.
tenţial diferit în considerentul că ele sînt reprezentative albume, pliante fotografi­ pozitivelor, magnetofoane, Prof. VIORICA RIŞCUTIA
pentru alte organizaţii de tineret din judeţ. Concluzia : ce etc. In rîndul celor mai picupuri, aparate de pro­ Înainte de prînz, oaspe­ ELENA POJOGA
nu se acţionează cu maximum de intensitate în vederea importante dintre auxilia­ iecţie cinematografică ctc. vicepreşedinte al Consiliului ţii instructori ai taberei corespondentă voluntară
preluării şi generalizării iniţiativelor valoroase de care rele menţionate cităm, între Sprijinind dezvoltarea în- stins judeţean Hunedoara al gazdă, au făcut cunoştinţă Sarmizegetusa
aminteam. Şi se simite nevoia preluării lor. altele, trusele complexe de văţămîntului preşcolar, O- Organizaţiei pionierilor
i M. BODEA fizică, prevăzute cu acce­ ficiul central pentru mij­ Zi călduroasă de vară.
sorii şi subansamble cu a- loace de învăţămînt a con­ Spre seară luptătorii unei
subunităţi de gărzi patri­
otice de Ia I.M. Barza se
întorceau spre casă dintr-o Proiectanţi, constructori, beneficiari!
Pentru un comunist, răspîndirea în drum o maşină care fu­
tactică.
Intîlnosc
aplicaţie
mega (camioneta 3Î-ÎID-
6913), iar şoferul, singur
experienţei e o datorie intre flăcări, nu reuşea să
le
Maşina
stingă.
opreşte
în imediata apropiere a ce­
ria asta, a noastră, trebuie bil, la alţii... lucruri pe Ultimul, se pare favoritul lui cc avea nevoie de a- de calitate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune
să ai ochi ageri, să fii în­ care Ic ştiu şi nu le sesi­ anului 1972—1973, a fost jutor şi în cîteva clipe lup­
de minat ic, pentru că loco­ zează. Chiar şi un şurub, Ionel Dragolă. tătorii din această subuni­
motiva nu-i o jucărie. Cînd o fisură undeva, o frinare — Eu pun mare accent tate se reped asupra maşi­
ştii acest lucru, nu te joci făcută pe jumătate este e- pe disciplina muncit, pe nii incendiate. Inginerul
ing.
Manta,
Vasile
Voicu
de-a meseria. gală cu o pierdere econo­ punctualitate. Pentru un Corinda, ing. Petru Armie fegust - lijiiii de virî in activitatea de construcţii-montaj
— Oamenii spun că eşti mică. cil repercusiuni gra­ om înaintat, pentru un co­
prea exigent. Mai spun că ve pentru călători. Cînd ştii munist, împărtăşirea expe­ şi tehnicianul Petru Popa
„purici" fiecare şurub, fie­ că ai o asemenea răspun­ rienţei e o datorie; Ionel au urcat în caroserie, în-
care mecanism, nu laşi ni­ dere, nu poţi să nu fi e- Dragolă este pentru mine lăturînd tuburile de oxi­
1
mic să-ţi scape. xigent, dar în acelaşi timp mai mult decît un meseriaş gen existente aici.
— Nici chiar aşa — îmi să ai mult faci. Meseria e — un talent. Focul a luat, între timp, Confirmă rezultatele de piuă acum
replică „nea Grigore“. Că de folos altora cînd trăieşti II privesc Tăcem cîteva proporţii, dar nici unui
nu-mi scapă nimic, asta-i şi munceşti într-un climat minute, apei încep din nou din cele 5 stingătoare îm­
Pe Grigcre Ciocirlan — altceva. Nu e uşor nici bun, sănătos, educativ, nu cu ghidul de a afla dacă prumutate de Ia 5 maşini
lăcătuşul despre care mais­ pentru mine, nici pentru sub tensiune şi încordare. munca obştească nu-l îm­ oprite în preajmă nu au
nefiind
folosite,
putut
fi
trul Ion Crişan, de la de­ alţii. Eu ştiu că omul se Nu prin „eu răspund, să povărează bune (atenţie, şefi de ga­
poul de locomotive Petro­ formează la şcoala muncii. mă ţină minte...", ajungi — Nu. . Muncesc mai raje !). Văzînd acest lucru, satisfacerea acestui deziderat major ?
şani. spunea că „doar pri- Ceferistul ’ nu-i un „oareci­ la autoritate, ci prin dă­ mult. asta-i! dar asemenea oamenii s-au repezit într-o
vindu-l cum munceşte, cum ne", el trebuie să fie ruire, capacitate, prin pri­ sarcini mă stimulează. E arătură proaspătăt şi au
îşi ajută tovarăşii cu care punctual, bine odihnit, bine cepere, metodă fi tact. drept că ină şi obligă... adus pămînt pe care l-au
colaborează, ai. pentru el pregătit profesional, serios — Am aflat că in’.ijaţia Grigore Ciocirlan s-a de­ aruncat peste foc. Astfel,
stimă şi respect“ — l-am in meserie, disciplinat. Noi te stimulează dar îţi creea­ părtat. L-am văzut coborind focul a putut fi stins îna­ (Urmare din pag. t) construcţii forestiere Deva platforma sigură a demarării
găsii urcat pe locomotiva nu facem o revizie de dra­ ză şi insomnii. in canalul de revizie, sub inte de a ajunge Ia rezer­ ne relatează inginerul şef optime în producţia anului
230013, un colos de metal gul reviziei; asigurăm si­ — Insomnii e puţin spus. locomotivă. Acolo, aplecat vorul de benzină. Alexandru Rozsnyai : viitor.
lăciunit, care se afla in guranţa circulaţiei, viaţa Mi-am ales un lucru ca­ peste dispozitive şi meca­ Luptătorii subunităţii de iar secţia de producţie in­ — Pe 7 luni noi nu pre­ Cele relatate de interlocu­
revizie curentă. Nu prea călătorilor. Şi dacă n-aş re-mi place, aşa că... Ulti­ nisme, scrutind fiecare de­ gărzi patriotice au primit dustrială, cu posibilităţile de zentăm nici o rămînere în
voinic, îndesat şi iute în verifica... Vezi, meseria asta ma inovaţie „Dispozitiv fect, sau prevenind altele, mulţumiri pentru fapta lor care dispune, va asigura urmă la nici un indicator. tori ne scutesc de alte co­
mentarii. Reiese clar că stă
mişcări, nu pare dispus să se aseamănă cu a zidaru­ pentru schimbarea bridelor acolo unde şi-a petrecut şi au plecat mai departe, şantierelor tot ce le este Dimpotrivă, planul de con­
tăifăsuiască. Şi, totuşi... lui. El tşi lasă amprenta de suspensie la L.D." mi-a mai mult de jumătate din obosiţi dar satisfăcuţi că strucţii-montaj este depăşit în puterea harnicilor con­
— A cita locomotivă' vă pe zidurile pe care le înal­ luat timp, dar nu asta-i im­ viaţă, acolo îşi deschide făcuseră un lucru bun. necesar. Cu alte cuvinte, cu peste un milion lei. Stăm structori — capabili să se
activităţii
a
trece prin „mină", tovarăşe ţă, noi pe locomotive. Am portant, am reuşit şi parcă sufletul, se simte în largul „luna de va vîrf“ onorată aşa bine şi la indicatorii ce re­ mobilizeze Ori de cîte ori es­
fi
noastre
Ciocirlan ? mereu discuţii cu mecani­ zburam de bucurie. lui, lăcătuşul G. Ciocirlan. IOAN LUCA cum ne-am angajat. flectă eficienţa activităţii te nevoie — să determine
— Azi am revizuit una, cii. Să vedeţi: la unii sînt — Sub „mîna" dumitale corespondent voluntar ritmuri constante în execuţie,
in alte zile două. In mese- pierderi mari de combusti­ s-au calificat 10 lăcătuşi. D. IONAŞCU Gurabarza Şantierul T.C.M.M. Petro­ noastre. Cu toate acestea, ca să devanseze termenele de
şani. Stăm de vorbă cu teh­ urmare a chemării secreta­ punere în funcţiune a obiec­
nicianul Iosif Perini: rului general al partidului tivelor de investiţii.
— Calculele noastre esti­ nostru, tovarăşul Nicolae Dar nu e mai puţin adevă­
mative făcute în ziua de Ceauşescu, în luna august rat că exigenţele ridicate de
ne-am angajat la o cifră de
Eu furajele incă pe cimp nu se 15 august reflectă că în .pri­ plan dintre cele mai mobi­ îndeplinirea exemplară a pre­
de
respecta­
vederilor
plan,
mele două. decade ale lunii
lizatoare, cu circa 2 milioane
riguroasă
termenelor
rea
a
vom realiza peste 60 la su­
tă din planul aferent, care mai mare decît în lunile tre­ de punere în funcţiune a no­
cute. După 15 zile avem re­
ilor
capacităţi
este de fapt mai mare cu alizat jumătate din planul a obiectivelor de producţie,
poate asigura balanţa furajeră! circa 200 000 lei ca cel din iulie. vom produce şi peste preve­ excepţie, să se acţioneze cu
social-culturale
că
—
lunii
sigură
garanţie
ca
pretutindeni,
impun
fără
Mergînd în acest ritm — şi
cu
siguranţă
fi
va
că
menţinut pentru acesta oamenii deri. Dacă aceasta este situa­ şi mai multă hotărîre şi per­
ţia pe ansamblul grupului, severenţă în vederea accele­
(Urmare din pag. 1) lui, pentru a nu mai păţi ca noştri s-au angajat să lu­
anul trecut, cînd ni l-a luat creze şi duminică 19 august ţin să menţionez că unele rării ritmurilor de execuţie,
prin
Maria Şuteu, şi inginerul şef apa de pe 20 ha, trebuind să şi în zilele de 23 şi 24 şantiere se detaşează Astfel, menţinerii pasului cu grafi­
cele de lucrări şi chiar de­
remarcabile.
realizări
Dionisie Zeţa ? cumpărăm furaje de 35 de August — la finele lunii ne
Se aşteaptă din partea mii lei. Acum duc baloţii de vom prezenta cu planul în­ colectivul şantierului Chişcă- vansării acestora. Sini nece­
consiliului de conducere al paie, iar apoi trec la fin. deplinit, urmînd ca în luna daga — care lucrează la re­ sare în acest sens luarea ce­
acestei unităţi agricole ope­ Am aflat însă că nici aces­ septembrie să putem rapor­ gularizarea pîrîului Caian, la lor mai bune măsuri pentru
rativitate şi o temeinică or­ te atelaje nu au fost folosi­ ta recuperarea în întregime amenajarea drumurilor spre folosirea la maximum a f
ganizare incit şi acest capi­ te exclusiv pentru transportul a restanţelor. carierele de argilă şi cal­ cărei zile din această lună,
tol — transportul fineţelor baloţilor de paie şi al finu­ car, are îndeplinit pe prime­ deosebit de prielnică pentru
— să fie încheiat cît mai ur­ lui. Timp de două zile maşina La ora actuală dăm bătă­ le 7 luni peste 80 la sută o activitate intensă pe şan­
gent şi cît mai bine. a lucrat la căratul lemne­ lia pentru punerea în func­ din pianul anual, ceea ce va tiere. acordarea unei mai
La C.A.P. Băieşti nu nu­ lor. ţiune a staţiei de ventilatoa­ determina ca şantierul să-şi mari atenţii problemelor de
mai că s-a transportat foarte Să nu fi învăţat oare in­ re „Piscu" şi a incintei prin­ onoreze sarcina anuală la 30 aprovizionare, de utilizare a
puţin, adică 10 ha fineţe na­ ginerul şef, tovarăşa Raveca septembrie, astfel îneît în maşinilor şi utilajelor.
turale din 295, şi trifoiul de Trif, din „experienţa" anului cipale de la mină Livezeni trimestrul IV să se realizeze Trebuie să facem cu toţii
pe 20, ci mai există şi ba- trecut ? Se impun măsuri — lucrări pe care am hotărît o producţie suplimentară de din luna august nu numai
loţi de paie în cîmp pe a- urgente pentru ca în acest să le încheiem cu cîteva zi­ circa 4 milioane lei. Con­ o lună de vîrf a realizărilor,
proape 10 ha, iar de cosit an să nu se mai risipească le mai devreme de 30 august. structorii noştri de la şantie­ dar şi o lună model în ce
finul de pe 15. banii obştei.
— Nu am decît două că­ Cu furajele în cîmp. încă 'W'if Angajamentul luat ca răs­ rul Petroşani au hotărît ca priveşte calitatea şi eficienţa
ruţe şi o maşină — se justi­ nu este asigurată pe deplin puns la iniţiativa construc­ în luna august să-şi onoreze investiţiilor, o lună care să
fica Petru Lungu, preşedin­ balanţa furajere. In clăi şi torilor din Bucureşti se sarcinile anuale, fapt ce va constituie o platformă sigu­
tele C.A.P., şi fac şi eu ce căpiţe, unele făcute de mîn- Cabana „Cinctş" oferă turiştilor un loc minunat dc agrement. Foto: VIRGIL ONOIU matei ializează zi de zi. aduce Grupuliu nostru un
pot. Am transportat doar fi­ tuială, finul poate căpăta ră spre alte succese în acest
nul de pe marginea Strciu- deprecieri însemnate ! De la grupul de şantiere nou avans, menit să creeze an hotărîtor al cincinalului t