Page 54 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 54
TmBOKamKiamBaBmmnBmmEaaEsssgssaBB^E^mssBs^mBssaBmsBBBMaÊÊam
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 785 © JOI 16 AUGUST 1973 3
C *^<5 irs^J iL&aEXBsnBWWxjvaasiïiœaisœsx^^
Ioan Ioancş, Ion Resiga şi
r
Am cutreierat de multe tat, totuşi, să-i spună că centrului şi al subcentrelor. te 300 000 pomi. Tot la Nicolae Brăneţ, taxatoarele
ori pămînturile judeţului şi „aici, la protecţie, iarna, De fapt, aşa se şi cere fi pomi s-au mai efectuat lu Ana Mureşan, Steluţa Mailat,
de fiecare dată am admi vara, primăvara sau toam indcă de mai bine de un crări de combatere împo mwimmm Nina Fer, Ana Hangan, Ma Nimic nu părea să tulbure
rat covorul mătăsos, verde na, cît e anul cu cele 365 an a fost promovat fu triva rapănului, jăinării, fia Jurcă. obişnuita seară citadină. Hu
le crud, curat sau valurile de zile, apar o serie de boli funcţia de şef de centru. gărgăriţei florilor de măr, — Nu s-a discutat cu ei, nedoara şi-a pus veşmîntul
aurii ale holdelor de griu. şi dăunători care trebuie Munca de răspundere se la aproape 400 000 pomi. La nu s-au luat măsuri pentru sclipitor al neoanelor şi işi
Am strins în priviri lanu depistaţi şi combătuţi la cere făcută cu... răspunde peste 2 500 hectare de car Trebuie yăsif un leac a-i îndrepta ? însoţea locuitorii, în drumu
rile de cartofi şi grădinile timp, altfel se produc pa re, cu toate greutăţile ce tofi s-au aplicat măsuri — Cum să nu — ne spu rile lor, cu murmurul surd,
metalic, cu răsufletul adine
de legume. Am păşit prin gube, se diminuează pro- se pot ivi. pentru combaterea gîndacu- ne tovarăşul Ion Lascu. Am izvorîte din pintecele furna
livezile de pomi, pe sub lui din Colorado, a manei. discutat de nenumărate ori lelor.
crengile boltite, aproape de Livezile de pomi unde s-au pentru absantomani cu ei. dar parcă nici nu le
pămînt ale merilor şi pru executat aceste tratamente pasă. Cînd îi întrebi de ce
culoare. uimii i SI
nilor, savurînd rodul lor au fructe frumoase, fără au lipsit, nici nu-ţi răspund, Noaptea celor 12 nopţi. O
bogat, obrazul fructelor plin ,,amprentele“ dăunătorilor Pentru un colectiv de mun lipsa unui om de la serviciu. sau te expediază cu un „am maşină. Un om aplecat pes
de prospeţime şi care încercau să le încol că dornic să-şi facă datoria, Sînt şoferi care au traseele avut treabă“, „m-am îmbă te volan. Simţurile mai treze
De fiecare dată, mi-am a- ţească. disciplina profesională e fac lor de făcut sau întreprin tat“ etc. ca orieînd. Piciorul, înfipt în
pedala
smulge
acceleraţiei,
mintit că la obţinerea unor Cu câteva zile in urmă torul care are o contribuţie deri anume pe care le deser — Am făcut referate pen cailor putere energia. Fa
recolte bogate şi de calita l-am intilnit pe loan Lang esenţială. Mai sînt oameni vesc — ne-a spus ing. Ion tru absenţele’ nemotivate, li nează in faţa uşii de la ur
te o contribuţie de seamă IE la sediul centrului, dar a- certaţi cu disciplina muncii, Lascu, şeful atelierului de în s-a tăiat şi din salariu — genţă. Ora 21,00. Din auto
şi-o aduce omul — specia bia am apucat să schim „recidivişti" în sustragerea de treţinere. Cînd unii lipsesc, precizează tovarăşul Con turism, de pe bancheta din
listul, tehnicianul. la munică. Aceştia lipsesc, alţii trebuie să le ţină locul stantin Stănciulescu — dar...
băm cîteva cuvinte. Se pur şi simplu, de la lucru, şi se produc perturbaţii în spate, coboară un bărbat.
Pe comunistul Ioan Lang grăbea să ajungă la S.M.A., respectarea graficelor. tată Poate că încă nu s-a făcut Poartă in braţe un băiat ce
— un tînăr înalt, cu priviri ducţiile de cereale, legume — Vremea capricioasă din să rezolve problema trac fac nemotivate cu o senină cîţiva dintre cei ce ne fac totul ! pare a dormi. Dr. loan Dră-
două,
Una,
revoltătoare.
tate
bltnde şi vorba chibzuită sau fructe". Aceste cuvinte acest an, ne spune inter toarelor pentru continuarea zeci de absenţe dereglează mereu greutăţi: conducătorii La întreprinderea amintită ghici şi asistenta Elena Pepe
— l-am cunoscut în urmă i-au rămas mereu vii, în locutorul, ne-a dat mult de lucrărilor da combatere a procesul de producţie, gre auto de la transport marfă, trebuie folosit mai mult po nar lucrează repede, cu fe
cu patru ani. Pe atunci, activitatea şi drumul său furcă in desfăşurarea lucră San Joseului. vează asupra realizărilor ce Nicolae David, Gheorghe Ra tenţialul educativ de care brilitate. Consultă atent. Ten
Centrul de protecţie a plan de viitor. Schimbind ,,Mo- rilor de combatere, prin a- Conducerile C.A.P., ţăra lorlalţi care îşi fac datoria du, Mihai Naşte, Vasile Ma- dispune colectivul. Se impu siometre : valoarea maximă a
telor din Orăştie îşi stabi bra" cu bicicleta, sau pe a- ceea că ploile au favorizai nii cooperatori din partea exemplar, aduc în ultimă teiaş, Gheorghe Stoica, Ilie ne crearea unei opinii de tensiunii arteriale 5. Pulsul
lea o serie de măsuri şi ac cestea două cu căruţa, du apariţia a o serie de boli locului îl cunosc şi-l sti instanţă pagube economiei Magda (numai cîţiva dintre masă împotriva atitudinii a- aproape nul. Privirile celor
ţiuni care să contribuie în- pă starea timpului, e mereu şi dăunători. Totuşi, printr-o mează. Asociindu-şi hărni naţionale. aceştia!) sau Alexandru Mun- cestor indivizi care persistă doi se intîlnesc o clipă în
tr-o mai mare măsură la prezent — cînd în livada activitate susţinută a echi cia, pasiunea cu s(udiul Am urmărit starea aceas teanu, Gheorghe Albescu, în neglijarea cerinţelor ele grijorate. Perfuzii cu gluco
prevenirea şi combaterea pomicolă de la Romoşel, pelor de stropit şi prin lu cărţilor şi revistelor de spe ta de lucruri la Autobaza Marin Delcea, Aurel P’aur şi mentare ale disciplinei mun za, vitamine. In anticameră,
bolilor şi dăunătorilor în cînd în cea de la Geoagiu, crările executate mecanizat, cialitate, comunistul loan T.A. Deva. In primul semes Pavel Birău — meseriaşi de cii. Puşi să răspundă pentru ochii umezi ai tatălui, aţin
culturile de cîmp, cartofi Simeria, Sintandrei, cînd s-a reuşit să se efectueze Lang este un exemplu de tru al acestui an, numărul Ia întreţinere. faptele lor în faţa organiza tiţi asupra uşii, încearcă să
şi legume, cît şi în livezile la grădinile de legume sau toate acţiunile propuse, sau corectitudine in faţa între absenţelor nemotivate s-a ri — Şi la coloana transpor- ţiei de partid, a. întregului străpungă tăblia de lemn.
şi bazinele pomicole din la alte culturi din C.A.P. unele noi, contribuind prin gului personal al centrului, dicat la 2 649 om/zile. O ci turi-călători avem şoferi şi colectiv, a colegiior de mun Ora 21,50. Marcel e trans
cadrul unităţilor agricole deservite de centrul aceasta la protejarea pro dealtfel bine apreciat şi de fră mare, îngrijorătoare. taxatori care lipsesc nemoti că, folosind eficient împotri portat în secţia de reanima
din raza centrului. Inginerul Orăştie. Peste tot urmă ducţiilor de cereale, legu conducerea Laboratorului — Avem încă mulţi care, vat de la serviciu — ne-a va lor mijloacele agitaţiei vi re. începe acum o crincenâ
V. Balotă, în acea perioadă reşte felul cum se aplică me, cartofi şi fructe. In a- judeţean de protecţie a sistematic, fac absenţe nomo- spus tovarăşul Constantin zuale şi gazetelor de perete, bătălie pentru viaţă. Două
şef al centrului, a cîntărit tratamentele, rezultatele a- cest an, pe raza centrului plantelor Deva. ' tivate şi ne creează greutăţi Stănciulescu, şeful coloanei „absentomanii“ nu vor mai sprezece zile cu ochii în
bine dorinţa tehnicianului cestora, dă sfaturi tehnice, Orăştie, s-au executat lu — ne-a spus tovarăşul ing. călători, secretarul organiza putea ridica din umeri, ci chişi, cu buzele lipite, fără
Ioan Lang, angajîndu-l fă îşi organizează şi contro crări de combatere a pădu MIRON TIC Silviu Popescu, şeful autoba ţiei de partid pe autobază. vor trebui să-şi plece ochii... grai, cu trupul nemişcat, doar
ră nici o rezervă. N-a ui lează munca din cadrul chelui din San Jose la pes- corespondent voluntar zei Deva. i©tă cîteva nume: şoferii D. MANOLIU cu o palidă răsuflare —
L — La noi se simte mult Iosif Ulman, Petru Andraş, singur indiciu că flacăra
inimii nu s-a stins. Rînd pe
rind, la căpătiiul Iul, în une
poate sceptici,
le momente
reparat... trebuie
îi răspundem Confruntaren sesizări—răspunsuri hr a-i ps trecuta, „ f r i g e r o i a dar cu conştiinţa că
să facă tot ce le stă in pu
Cititorul nostru Vasile Gro rul de reparat obiecte de uz cooperativei. Prin iunie, In tinţă, medicii Emil Brehaiţă
Pentru neregulile sesiza faptul că pe strada într-un sens pe strada a- zav, impiegat de mişcare la casnic al cooperativei „Mure sfîrşit, a venit Mihai, a pus şi Sidonia Medrea, asistente
frigiderul în priză, „pentru ze
staţia C.F.R. Deva, ne-a scris,
şul“, frigiderul a stat numai o
sa se adună mereu multă mintită deoarece, fiind în povestindu-ne toate necazurile lună. Cînd l-au luat de la re ce minute“ — cum a zis, a- le Georgina Bîrjeca, Elena
poi a plecat. Şi, dus a fost !
la întrebare de pe linia lui ,,5“ apă din cauza proastei ca gustă şi aglomerată, nu co avute din momentul cînd ad parat, posesorii au fost aver Frigiderul tot nu mergea. S-au Cotae, Ioana Ungureanu, Ma-
cumpărat
ministraţia
gării
a
tizaţi de meşterul Marin Mi
nalizări, Consiliul popular respunde unei circulaţii in un frigider „Frigero“ (în no hai : „Să nu-1 puneţi in priză făcut alte drumuri, noi in
i tense. iembrie 1972). 30 (treizeci) de pînă nu vin să măsor curen tervenţii.
Dumitru Hurubă din al municipiului Hunedoara minute, atît a mers frigiderul, tul !“. „Frigero“ a fost aşezat suri : agregatul defect al fri-
In consecinţă, s-au luat mă
ASTAZI DESPRE: Deva s-a adresat redacţiei no comunică : „...s-au luat Consiliul popular al ora că apoi au început să mergă la locui lui, iar peste priză a goriferului (pînă atunci nu se
oamenii în toate părţile pen
fost lipită o hîrtie, ca nu cum
cu o scrisoare plină de ne şului Orăştie răspunde : tru repararea lui. Dar, iată va cineva să încerce să-i dea ştia că-i defect !) a fost dus
la atelierul din Gojdu al coo
f PENSII mulţumire, referitoare la u- măsuri şi I.C.S.H. a execu „Propunerea făcută este bu „povestea“ frigiderului. Pro drumul pînă nu vine meşte perativei „Mureşul“. Asta în ¡arcei crede
început
Oamenii
să
rul.
prietarii l-au dus la reparat,
au
nele nereguli întîlnite de tat remedierea canalizării nă şi în consecinţă s-au dar, fiind în termen de garan aştepte. Apoi, telefoane peste 22 iulie. „Şi de atunci nu mai
Ioan Şoptercan — Călan. seori pe traseul autobuzu pluviale de pe strada res luat imediate măsuri şi s-a ţie, meşterii n-au vrut să-l telefoane — cel puţin două ştim nimic de el“ — ni s-a
spus.
Pensia integrală pentru li lui nr. 5 cu care circulă pectivă". replantât după revopsire primească pe motiv că certi pe zi — ca să vină Mihai. Salariaţii staţiei C.F.R. De
„Vin
era
imediat“,
nu
garanţie
vin“,
ficatul
de
„Acum
mită de vîrstă se acordă an zilnic . de la serviciu. Mai ★ semnul de circulaţie care completat. In decembrie, cer ..Am plecat“ — li se răspun va se întreabă — şi pe bună
dreptate ! — dacă după atîtea
gajaţilor care au lucrat în concret, era vorba în scri O altă scrisoare, referi obligă la sens unic, deci tificatul respectiv a fost tri dea mereu, dar timpul trecea drumuri făcute vor ajunge to si vă
locuri de muncă încadrate soare de dese întîrzieri ale toare tot la o stradă: Oc circulaţia pe un singur fir mis fabricii din Găieşti pentru şi Mihai nu mai ajungea la tuşi să bea apă rece din „Fri-
gară.
completare. Vine înapoi com
•în grupa a IlI-a cel puţin acestui autobuz sau chiar pletat abia în martie. „Tot c Picrzîndu-şi răbdarea, oame gero“ lor în acest an ? Ce le
25 ani bărbaţii şi 20 ani fe suspendări „din senin“ ale tombrie Roşu, din Orăştie. şi sens“. bine — şi-au zis oamenii — ni; au început să caute pe şe răspunde conducerea coopera
tivei „Mureşul“ ?
unor curse, ceea ce creează Autorul — anonim — pro E tocmai răspunsul aştep pînă încep căldurile vom a- fii lui Mihai, ajungind pînă ia
meile. Pentru angajaţii care vea frigiderul bun“. La atelie vicepreşedintele şi preşedintele MIA VOICU
multe nemulţumiri. punea fixarea circulaţiei tat de locuitorii străzii...
au lucrat în locuri de mun mulţumeşte...
Secţia transport a între
că încadrate în grupele I şi prinderii judeţene de gospo
a Il-a şi eu vechime în dărie comunală şi locativă
muncă de 25 ani bărbaţii şi Deva a cercetat cele sem „Fumatul oprit“ ? Aprovizionare şi
20 ani femeile, vîrstele de nalate şi... „constatînd că
•pensionare la cererea celor sesizarea a fost justă, şofe Mă aflam în ziua de 6 au servire bună ria Neagoe, Aurelia Necşa,
îndreptăţiţi se reduc cu cî- rul şi taxatoarea în cauză gust, orele 11,30, în autobu lolanda Mihaly, infirmierele-
aparţjnînd
31-HD-388,
zul
jffcjS'Tunî 'pentrtr fiecare’ an au fost sancţionaţi cu „mus autobazei Haţeg, în drum La Orăştie, în cartierul de Florica Hosu, Sofia Ciobăniţi
efectiv lucrat în locurile de trare" pentru nerespectârea spre Sarmizegetusa. Lă Un blocuri, s-a deschis de cu- — şi nu numai ele — au
vegheat în sprijinul vieţii. Au
muncă din grupa a II-a. programului stabilit". — se moment dat, în autobuz a rînd un complex pentru ser fost clipe cînd totul părea
acest
din
virea
Vîrstele de pensionare se spune în răspunsul trimis început să miroase a fum cartier. populaţiei altele, exis pierdut, vedeau cum coboară
Printre
reduc numai cu ani întregi, redacţiei. Şi, în continuare : de ţigară. Cine fuma ? Ta tă aici şi o unitate alimen umbrele nefiinţei. Sporea a-
xatorul, în pofida celor scri
fără a putea fi mai mică de „Intrucît în timpul cercetă se pe bord cu litere mari : tara care poate fi dată ca tunci febra activităţii : oxi-
genoterapie, perfuzii — sus
50 de ani. rii abaterii semnalate, s-au „Fumatul oprit 1“. Unul din exemplu atît în ce priveşte ţinerea funcţiilor vitale. Apa
descoperit şi alte deficienţe călători a prins curaj şi şi-a aprovizionarea ei cu tot fe ratele indicau din nou, obra
la mai mulţi şoferi şi ta aprins şi el o ţigară chiar
Octavian Bunea — Al-ma- în numele multor hunedo- comuna Cirj iţi, şi vă rela opri, deşi are staţie acolo. lul de produse — aranjate zul copilului işi recăpăta cu
xatoare, au fost sancţionaţi de la taxatorul cu pricina.
şu Mic. La împlinirea vîrs- Oare ce rost mai aveau ce reni, pe tovarăşii de la In tăm unele aspecte negative Şi asta se întîmplă mereu, pe sortimente, cu gust şi loarea. Creştea încrederea.
cu „mustrare“ şi s-au dat dustria laptelui Simeria, legate de transportul în co ...Fractura bazei craniului ;
tei de 60 de ani. le scrise pe bord ? Cui erau de parcă autobuzul pe ca fantezie —, cît şi în pri
dispoziţii controlorilor să pînă cînd au de gînd să ne mun, aspecte ce au mai fost re-1 conduce ar fi proprie fracturi costale, atinsă pleu
destinate ? vinţa ţinutei personalului şi ra ; contuzii ; comoţie cere
urmărească acest traseu pî- mai trimită în unele zile dealtfel sesizate, dar nu s-a tatea lui personală. Ceea
Petru Lupea — Rişculiţa. M. CONSTANTINESCU lapte de slabă calitate, ră întreprins nimic pentru re curăţeniei din unitatea al brală...
Intrneît aveţi o vechime în nă la ultima cursă“. str. Mureşului, nr. 4 mas, probabil, de azi pe medierea lor. Intr-o dimi ce face şoferul Radu Mure cărei şef este tovarăşul Vio-
Putem spera, deci, ca pe Hunedoara şan e pur şi simplu aba
muncă de numai 11 ani, nu mîine, care atunci cînd îl neaţă, autobuzul nr. 31-HD- rel Licescu. Din partea Ziua luminii, in 24 iunie,
linia lui „5" să nu mai în- pui la fiert se alterează ? tere de la serviciu. Oare Marcel Marin, în vîrstă de 11
puteţi fi pensionat pentru Laptele să fie... 474 a plecat din staţia Al noastră, în calitate de con
lîlnim decît lucruri bune... ION POPESCU noi trebuie să-i tolerăm a- ani, aflat in afară de pericol,
limită de vîrstă decît la Hunedoara maşu Seo cu 4 minute mai baterile ? sumatori îi felicităm şi spu este transferat in secţia chi
împlinirea vîrstei de 62 ani. lapte ! repede, lăsînd jos 5 oameni. nem : „Cinste lor 1“. rurgie, pentru tratament a-
Măsuri imediate Mă numesc Ion Popesou Nu-i mai toleraţi Am aşteptat autobuzul de ARMINA OANCEA, decvat. Alţi oameni au acum
IOAN VASILIE şi locuiesc în Hunedoara, abaterile ! Chergheş (şofer Radu Mure- . GH. BÂNEASA, C. SPIRIDON grija vieţii revenite. Dr. Ilea
Ca răspuns la scrisoarea B-dul Dacia, nr. 11. bloc IOAN BANEASĂ, na Zeicu, asistenta şefă Ma
VASILE AVRAM şan), dar acesta a trecut pe str. Pricazului, nr. 6, apart. 35
unui locuitor de pe strada VI, apart. 58. Prin inter Sîntem un grup de cetă DIONISIE BANEASĂ ria Harda, surorile Maria
de la Direcţia judeţeană pentru mediul dv. vreau să întreb, ţeni din satul Almaşu Sec, lîngă noi în viteză, fără a Almaşu Sec Orăştie Lobonţ, Despina Toader, Mar
probleme de muncă şi Barbu Ştefan eseu Delavran- gareta Negreanu. I se per
ocrotiri sociale cea, din Hunedoara, care
mite şi mamei internarea lîn
gă fiu. E ziua luminii. Marcel
deschide ochii. Işi recunoaşte
mama şi în ochii amindoru-
Printre multiplele măsuri luate de partidul şi statul din cartierul „Dacia" — res ţele, chifteluţe ş.a. Dar, să pri ra plinge bucuria. Işi amin
nostru, măsuri ce vizează grija şi atenţia acordate creă ....... ponsabilă Maria Maxiniuc — mim comenzi I — spune dum teşte. Vorbeşte : „Nu-mi dau
rii tuturor condiţiilor de muncă şi de viaţă, de dezvoltare .Brigada am găsit în spaţiul frigo neaei. seama cum s-a întîmplat... Ne
multilaterală a personalităţii femeii zilelor noastre — rific destinat semipreparate- Magazinul autoservire nr. 3, jucam, acolo, pe schela a-
participantă activă, pe toate planurile şi în toate dome de: reporteri. m Intervine m relatează lor „gospodina" ceafă afu din bulevardul Victoriei. Sur ceea a bazinului. Am căzut
niile la edificarea societăţii socialiste — sc numără şi mată şi untură. Gospodinele priză I S-a desfiinţat complet pe betonul de jos. Apoi
aceea de a veni in sprijinul lor cu preparate şi semipre- intră, se uită şi constatînd vitrina care oferea altă da n-am mai ştiut nimic..."
paratc de tip „gospodina". Măsura s-a bucurat de o largă că... bate vîntul (expresia e- tă multe produse. Responsa
adeziune din partea gospodinelor, scutindu-lc de unele xaotă a uneia dintre ele) ies, bilul, Constantin Popa, moti Acasă. Cere de mîncare.
munci în plus, creîndu-le „ferestre“ de timp, folosit pen Însoţind gospodinele îndreptîndu-se spre staţia de vează că se alterează prea începe să umble. La 10 Iu
tru educaţia copiilor, pentru împlinirea lor spirituală. • lie e acasă, lingă ai lui :
autobuz pentru a se deplasa repede produsele şi, deci, n-a
La sugestia gospodinelor, brigada „RADAR" a între la un alt magazin, care, spe mai făcut în luna asta nici o părinţi şi cei doi fraţi. Şi
prins un raid în cele trei municipii ale judeţului — Deva, ră dînsele, le va satisface rit comandă. Aşa înţelege dum mama, Eugenia Marin, scrie
Hunedoara şi Petroşani — pentru a vedea ce oferă maga în cântarea produselor de cît pretenţiile. nealui să se gospodărească. ziarului : „Mulţumesc din toa
zinele „Gospodina“... gospodinelor. Intrebînd responsabila de Dar ce zic gospodinele ?... tă inima colectivelor secţii
ce lipsesc produsele preparate „Gospodina" — magazin lor reanimare şi chirurgie,
precum şi tuturor celor ca
VIRTUŢILE CLASICE mînînd arhicunoscutele chif- şi semipreparate „gospodina", specializat în produse semi re, cu conştiinciozitate şi dă
preparate şi preparate, nu ne
triuţe şi şniţele. 11 ne răspunde că a avut alal
ALE... ClRNĂCIORU- — In unitatea dumneavoas „gospodina tăieri peşte prăjit şi salată oferă decît chifteluţe şi car ruire totală au ajutat la
salvarea copilului meu, Mar
LUI ŞI ŞNIŢELULUI tră nu se desfac preparate de vinete, iar pentru azi în ne tocată de porc şi de vită. cel Marin, ca să-l avem din
găsim.
Pe
responsabil
nu-1
„gospodina"? (Oricît ai fi cău că n-a făcut comanda (deşi
tat nu zăreai aşa ceva). era ora 8,40) şi că, oricum, Singurul care vinde şi face nou în mijlocul familiei, fără
HUNEDOARA. Pătrundem — La noi în cartier aceste acestea vin mai tîrziu. Mai şi curăţenie este Ioan Albu, urmări grave, cu toate cele
în magazinul nr. 1, responsa produse nu trec (unitatea a- angajat ca bucătar. Ne mai suferite. De asemenea, aş
iniţiativă
proprie
multă
n-ar
bilă Elena Pop. Ceea ce gă limentară nr. 11, din O.M.) doar două la număr în toată salată de vinete sau peşte pră male, chiftele, şniţele, ardei strica I Trebuia neapărat „o miră atunci absenţa unor pro vrea să mulţumesc conducă
sim dovedeşte că nu se dă o — vine un răspuns categoric, Hunedoara, iar cerinţele sînt jit — sînt produsele pe care umpluţi şi altele. duse obişnuite, ca să nu mai torului autoturismului 1-HD-
prea mare atenţie acestei pro după care ne sînt înşirate di din ce în ce mai mari... Tre le-am întîlnit — în cantitate La unitatea nr. 4, „Gospo vizită“ pentru a vă convinge vorbim de diversitate ?... 4136, care a binevoit să o-
bleme, rătăcită probabil prin verse cauze şi motive, mai buie acţionat de ambele părţi mai mare sau mai mică — dina", din piaţa municipiului să faceţi comanda... telefoni Magazinului autoservire nr. prească maşina şi ne-a dus
tre alte preocupări, întocmai mult sau mai puţin plauzi — unităţile • de alimentaţie prin unităţile vizitate la Pe produse sînt. Responsabila că la „Izvorul veseliei“ ? 1, de pe str. Dr P. Groza, nu la_ urgenţă. Vă mărturisesc
cum era şi rimaţul proaspăt, bile. publică şi magazinele alimen troşani. Responsabilii de uni magazinului, Maria Simon, pe La magazinul nr. 5, din i se onorează comenzile. Ve- că nu ştiu dacă am reţinut
singurul produs de tip „gos Vizităm şi magazinul ali tare — pentru mai buna a- tăţi sau vînzătorii cu care am care am aşteptat-o 15 minu Gojdu, la un pas de unitatea rificînd notele de comandă
podina" existent în unitate la mentar nr. 65, în speranţa că provizionare, pentru diversi discutat au cuvinte bune la te după ora deschiderii (ah, care livrează preparatele, nu din 3 şi 4 august constatăm exact numărul, deoarece vă
acea oră. vom găsi ceva. Dar din vi ficarea preparatelor, pentru adresa felului cum sînt a- autobuzele astea care întîr- se găsea nici un sortiment că sînt cerute preparate : sa daţi seama în ce situaţie e-
ram._ Dar important este că
Sînt invocate fel de fel de trină „ne trăgea cu ochiul“ livrarea lor la timp şi în can provizionaţi de către labora zie I), ni se plîngea de altce „gospodina" in ziua vizitei lată de icre, praz cu măsline, există omenie şi bunăvoin
motive; ba că unitatea fur — de data asta mai opti tităţile cerute. Posibilităţi torul de preparate reci, cu va : noastre. Tovarăşul Viorel ştrudel cu nuci, chifteluţe ţă în mulţi oameni".
nizoare nu se achită de obli mist — veşnic singurul cîrnaţ sînt, condiţii — de asemenea, produsele comandate. — Magazinul e prost pla Stîrc, responsabilul magazi din peşte, friptură de pui.
gaţii, ba că sezonul de vară proaspăt, înconjurat de cîte este nevoie de puţin interes — Primim zilnic preparate sat, alături de măcelărie şi nu nului, ne asigură că face co „Perla Cetăţii" însă nu ono Credinţa. Stau de vorbă
e vinovat pentru sărăcia uni va şniţele şi chifteluţe. şi multă bunăvoinţă. in cantităţi suficiente — ne prea e căutat de gospodine. menzile pe bază de înţelegere rează dccit parţial comanda, cu Marcel. Imi spune că a-
tăţii în astfel de produse etc. Deşi încăperea in care e a- In încheiere, am cerut u- spune Lucreţia Drăguşin, res Am spus şi la conducere. cu şeful unităţii de alimenta trimiţînd doar icre şi 20 bla s-a întors de la ţaă,
Atraşi de un afiş scris cu menajată unitatea „Gospodi nele păreri şi factorilor com ponsabila magazinului de Cred că ar trebui să se facă ţie publică, fiind foarte a- chifteluţe. de la bunica, că s-a simţit
litere mari şi pe care-1 re- na" nr. 1 e mică, aici te în- petenţi : tovarăşilor Nicolae mezeluri şi brînzeturi nr. 5. ceva. Dacă am fi în centru, proape şi că, de obicei, are foarte bine acolo. E in tra
orodncem întocmai : „Desfa tîmpină curăţenia şi ordinea. Nandrea şi Viorel Suciu, di In ziua raidului însă nu a- alta ar fi situaţia... cîte ceva. Ar fi ideal ca a- Brigada RADAR a căutat, tament insă, şi ţine să-l res
cem preparate şi semiprepa- Dintre produsele existente rectorul I.C.L.S. pentru măr vea preparate deloc. Le du Cîteva cuvinte referitoare ceste tratative directe să ai deci, alături de miile de gos pecte întocmai. Are o si
rate tip „gospodina". In gos aici notăm cîteva : ouă fier furi alimentare, şi, respectiv, sese înapoi la laborator la igienă şi curăţenie, pe ca bă rezultate concrete, iar a- podine din cele trei municipii guranţă, o convingere in glos,
podăria dumneavoastră eco te, pui şi creier pane, chifte- şeful biroului comercial. Din pentru că agregatul frigorific re n-am prea găsit-o la ea cest „cîte ceva" să se trans ale judeţului, preparate „gos care-mi dă senzaţia că voi-
nomisiţi timp şi efort consu- luţe, şniţele, sărmăluţe, ar cele discutate a reieşit că pro era defect. acasă peste tot: la laborator forme în belşug şi diversita podina". Ce a- găsit s-a vă besc cu un om matur. Prog
mînd preparatele noastre", dei umpluţi, carne tocată şi blema stă în atenţia dumnea — încercăm să onorăm toa se mătura, iar produsele stă te. zut Alături de unele produ nozează evoluţia lui viitoare
ne îndreptăm spre vitrina u- altele. Ii cerem părerea şi lor, că sărăcia de sortimente te comenzile celor 6 unităţi teau descoperite pe mese, la La „Izvorul veseliei", uni se s-a găsit în magazine şi cu încrederea pe care ţi-c
nităţii alimentare nr. 8 — vînzătoarei Paula Iohrend. e datorată şi sezonului de pe care le deservim — res bufetul expres, „Gospodina", tate care onorează comenzile mult dezinteres din partea u- dă certitudinea unor adevă
autoservirea Rapid. — Sînt foarte binevenite vară, cînd o diversitate de pectiv magazinele nr. 18, 5, din cartierul „Aeroport“ nişte celor două magazine, stăm nora care se ocupă de apro ruri verificate, fără putinţa
— Ce produse tip „gospo aceste măsuri. Munca femei preparate pe bază de maio 22, 15, 8 şi cel „Gospodina" ziare acopereau produsele de vorbă cu tovarăşa Maria vizionare şi desfacere. Fac vreunei tăgade. Aleargă de
dina“ ne puteţi oferi ? lor este mult uşurată, sînt neză, datorită gradului ridi din piaţă — ne spune Con dintr-o vitrină frigorifică, în Dan, bucătăreasă, singura ca torii de răspundere, conduce ja pe scările de la bloc. Mă
— Ce se vede! Salată scutite de efort în plus. In cat de perisabilitate pe care-1 stantin Pavelonescu, bucătar timp ce se lucra la repararea re ne poate da cîteva relaţii rile întreprinderilor comerci uit la el, probabil ciudat,
boeuf, rimaţi proaspeţi, şni marea lor majoritate, aceste prezintă, lipsesc din unităţi. la laboratorul pentru prepa agregatului, şi alte aspecte a- (responsabilul este în conce ale locale de stat pentru pro pentru că mă îndeamnă ia
ţele, chifteluţe, pîrjoale şi... produse corespund exigenţe Ne-au asigurat că vor avea rate reci al I.C.L.S.A.P., cu samănătoare. diu, iar contabila, Lia Bolcu, duse alimentare şi alimenta o aducere aminte. Cum era
puţină carne tocată. lor şi pretenţiilor gospodine o discuţie cu „părţile în cau care am discutat în lipsa res Deci, produse am găsit su care-l înlocuieşte este ple ţie publică vor trebui să dea cu două luni în urmă ? Ne
Stăm de vorbă şi cu res lor. Este necesară mai multă ză", care va avea ca efect în ponsabilului Ioan Ilieş (ple ficiente, dar preocuparea cată „cu banii“). (O fi avînd dovadă dc mai mult interes luăm la revedere, li urez în- |
ponsabila unităţii, Maria Hur preocupare din partea furni ultimă instanţă îmbunătăţi cat cu treburi la carmange pentru desfacerea lor în mai nevoie de o oră şi jumătate şi preocupare atît pentru a- sânâtoşire deplină.
muz — interesată în lărgirea zorilor, trebuie acţionat pen rea activităţii în acest dome rie). bune condiţii trebuie intensi pentru aceasta ?). Din cîte provizionarea unităţilor cu — Cu siguranţă I Cred !
şi diversificarea gamei sorti tru aprovizionarea unităţilor niu. — Noi primim preparate ficată. ştia bucătăreasa, o maşină căutatele produse „gospodi îmi răspunde.
mentelor în cauză. Mai sînt cu preparatele solicitate de produse de restaurantul „Car- na“, cît şi pentru lărgirea şi
şi greutăţi: comenzile nu gospodine — carne tocată, PRODUSE SÎNT, ALT paţi“, din vecini — arăta vîn- PREPARATELE... PE era trimisă în vederea apro diversificarea gamei cu astfel Crede in el, crede în o- i
sînt onorate în totalitate (în ficat, peşte prăjit etc. Cum zătoarea Silvia Păuna, de la vizionării cu legume şi zar de preparate. mul cu halat alb şi inimă de '
aur.
ziua raidului, din 8 sortimen părătoarele sînt mulţumite CEVA LIPSEŞTE... alimentara nr. 4. Sîntem mul zavaturi. Ne asigură că pen
te cerute doar 4 fuseseră o- de produsele noastre. ţumiţi de ceea ce primim. ARIPILE VlNTULUI tru zilele următoare ar pu Brigada de reporteri formată din: ION GABOR
norate), nu există preocupare Da, sîntem de acord cu PETROŞANI. Mici, sarma DOINA COJOCARU
pentru diversificarea prepara dumneaei, dar cînd te gin- le, chiftele, şniţele, ardei um Dealtfel, în ziua vizitei noas DEVA. Spre surprinderea tea prepara ardei umpluţi, ESTERA 5ÎNA
telor, „calul de bătaie“ ră- deşti că asemenea unităţi sînt pluţi, carne tocată, cîrnaţi, tre se aduseseră mici, sar noastră, la magazinul nr. 32 sarmale, salată de vinete, şni VIORICA I. CIORBAGIU âs.