Page 56 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 56
Proletari din toate Jările, uniii-vă !
Agerpres relateaza
ORARUL DE funcţiona în aceste zile du
pă orarul obişnuit.
FUNCŢIONARE A Pentru unităţile de pe li
toral şi municipiul Con
UNITĂŢILOR stanţa, direcţia comercială
judeţeană va stabili, pentru
COMERCIALE zilele de 23 şi 24 august,
orarul de funcţionare obiş
ŞI PRESTAŢII nuit pentru ziua de dumi
nică.
IN ZILELE DE In zilele de 25 şi 26 au
gust, toate unităţile vor
21-26 AUGUST funcţiona după programul
normal al zilei respective.
In vederea bunei aprovi Depozitele întreprinderi
zionări a populaţiei, Minis lor comerţului cu ridicata
terul Comerţului Interior a şi ale întreprinderilor co
stabilit pentru zilele de 21-26 merciale cu amănuntul îşi
august următorul orar de vor adapta programul de
funcţionare al unităţilor co lucru astfel incit să asigure
merciale, de alimentaţie condiţii normale aprovizio
publică şi de prestări de nării reţelei de desfacere cu
amănuntul.
ANUL XXV Nr. 5 786 VINERI 17 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI servicii:
— In zilele de 21 şi 22
august, magazinele alimen NOI LOCALURI
tare, nealimentare şi unită
ţile de prestări . de servicii DE ŞCOLI DATE
cu
program
vor funcţiona 1—2 ore, în IN FOLOSINŢA
de
prelungit
In aceste zile ne este
SUCCESE DE PRESTIGIU dat să aflăm veşti cu funcţie de necesităţi. Hale
le
şi
pieţele
agroalimentare
totul deosebite din lun
Odată cu noul an de în
ga vară fierbinte a va vor avea program continuu văţământ, elevii vor primi
canţei. Nu este vorba de funcţionare, cu pauză in folosinţă noi localuri de
de drumeţii, sport', de masă prin rotaţie. şcoli, care urmează să fie
In ziua de 23 August 1973,
recepţionate,
treptat,
ALE OAMENILOR munci voluntar-patrioti- unităţile comerciale şi de lele premergătoare în zi
ce etc., ci de... activita
deschi
te ştiinţifică ! Dar iată prestări de servicii vor fi derii cursurilor. In 1973—
despre ce este vorba. închise, cu excepţia unităţi 1974, de pildă, baza şcolară
Intre 2 şi 15 august lor de desfacere a laptelui, bucureşteană se va îmbo
pîinii,
şi
legumelor
gheţei,
HUNEDORENI ÍN ÎNTRECERE a.c. oraşul Galaţi a fost fructelor şi sifoanelor, care găţi cu alte 200 săli de cla
de
centrelor
gazda celei de a doua
să — construite în cartie
umplerea
ediţii a sesiunii de co
lu,
municări ştiinţifice re vor funcţiona pină la ora rele Drumul Taberei şi Be-
Bulevardul
Armata
pe
zervate elevilor mem- 10,00. Poporului şi Şoseaua Olte
In ziua de 24 august niţei — precum şi cu noi
1973, unităţile de desfacere grădiniţe de copii, însumînd
Angajamentele anuale Rodnic bilanţ tineresc cu amănuntul şi de prestări aproape 1 300 de locuri.
de servicii vor fi deschise
baza
ţară,
In
Realizări & V tí» > potrivit programului zilei materială întreaga învăţământului
a
de duminică.
nostru se îmbogăţeşte în a-
ju
Direcţiile
au fost suplimentate gul colectiv, în ampla între ciente utilizări a tuturor capa remarcabile ■pir deţene şi vor comerciale stabili cest an prin construirea a
Angajaţi, alături de între
municipiului
a
cităţilor de producţie, care a
2 700 săli de clasă, precum
Bucureşti
putea
cere ce se desfăşoară în cin
stea sărbătorii de la 23 Au condus la creşterea potenţia program de lucru în aceste şi internate totalizînd 2 600
lului productiv al agregatelor,
Colectivul de oameni ai în cinstea zilei de 23 Au gust, cei 117 tineri din cadrul la sporirea eficienţei econo Frezorul Gheorghe Tămăşi- zile şi pentru alte activităţi de locuri. In plus, în marile
muncii de la Fabrica de pro gust au fost îndeplinite, unele secţiei Aglomerator II au con mice. ale elevilor lă, de la Combinatul siderur precum şi program prelun centre industriale ca Bucu
duse refractare Baru depune din ele atingînd cota anuală. tribuit la obţinerea a 20 000 — Tinerii din secţia noastră gic Hunedoara, dă numai lu git în oraşele, centrele mun
eforturi stăruitoare pentru re- ' Ca urmare a acestui fapt, în tone aglomerat peste sarcinile sînt harnici — ne-a declarat crări de bună calitate. Price citoreşti şi comunale unde reşti, Iaşi, Reşiţa şi Timi
ducerea consumului specific la cadrul recentei adunări gene de plan, cu 6 000 tone mai hunedoreni put, harnic, el îşi îndeplineş se consideră necesar. şoara se înalţă noi grupuri
Unităţile
de
materii prime, energie electri rale a oamenilor muncii, au mult decît angajamentul asu tovarăşul loan Postolache, se te exemplar sarcinile de plan. publică, precum şi alimentaţie şcolare pentru pregătirea
unităţile
că şi combustibil, pentru pre fost suplimentate angajamen mat, înregistrîndu-se, în ace cretarul comitetului de partid de cadre în diferite ramuri
din zonele de agrement şi
lungirea duratelor de funcţio tele anuale la producţia glo —, dintre ei remarcîndu-se în Foto: N. NEGRU de pe traseele turistice vor
nare a agregatelor, printr-o bală cu 200 000 lei, la pro laşi timp, o reducere a preţu mod deosebit loan Danciu, ale industriei.
întreţinere şi reparaţie de bu ducţia marfă cu 140 000 lei, lui de cost de peste 500 000 Constantin Negrescu, Florea bri ai diferitelor socie
nă calitate, obţinlnd rezulta iar la beneficii cu peste lei. tăţi ştiinţifice. Au par
te deosebite în producţie in 250 000 iei. Realizările se datorează u- ticipat la această eleva
cinstea zilei de 23 August. . In realizarea rezultatelor a- nei mai intense şi mai efi (Continuare în pag. a 3-a) tă manifestare un nu Proiectanţi constructori, beneficiari !
măr de 350 de elevi
Astfel, pe primele 7 luni au mintite s-au evidenţiat : Vio
realizat o producţie globală rica Baia, presatoare plăci, care au prezentat peste
in proporţie de 102,2 la sută, loan Petre, preparator prafuri o sută de referate —
o producţie marfă de 101,9 1a exoterme, Vasile Necş, prepa rod al cercetărilor ştiin G3WSSÏÏ0TJDŒL
sută, obţinînd beneficii în rator cărămizi refractare, llie ţifice, al perseverentei
valoare de 370 000 lei şi e- activităţi ce se desfă
conomii la preţul de cost de Grozav, şef echipă lăcătuşi, şoară în şcolile ţării.
loan Roman, electrician, şi e- Mica delegaţie a şco
40 000 lei. chipele de încărcare şi des larilor hunedoreni care de calitate ireproşabilă, puse la termen in funcţiune
Numai pe prrma decadă a
acestei luni s-au obţinut su cărcare a cuptoarelor de ar a participat la această
plimentar 2 tone de cărămjzi dere, conduse de Alexandru sesiune a obţinut un
remarcabil:
refractare şi 3 tone de plăci Burnigea şi Constantin Cără- succes premii întîi şi do o
uă
termoizolante. Angajamentele gui. Constructorul.- j| VOM MAI DA PROBLEME BENEFICIARULUI“
menţiune! Astfel, la
secţia „Istorie". lucra
rea „Consideraţii asu
Participăm activ pra artei primitive de Beneficiarul: ...JAR NU AVEM CERTITUDINEA
pe
teritoriul
judeţului
Hunedoara", aparţinînd
elevului David Diaco-
la sporirea eficientei nescu de la Liceul „De- CĂ TOATE OBIECTIVELE VOR Fl TERMINATE“
cebal" din Deva, a ob
la
ţinut
premiul
I;
secţia „Ştiinţe sociale“,
lucrarea elevei Lucia De ţap t, _ .termenele iniţiale măr de forţe şi unde, se dă — Vorrri răspunde prin fap
:
Minerii de la I.M. Barza au mai tehnologiile de lucru. Vulcu de la Liceul „De- Ser' pîedafe"’ "ă~ oMte'ctii'hidr' de 'asaltul' final. Am urmărit ac te chemării conducerii parti
obţinut in acest an succese Ridicarea nivelului tehnic al cebal", „Mutaţii econo ■ la l.M.M.R. Simeria — gru tivitatea intensă a construc dului nostru — ne-a spui
deosebite în muncă. Planul de producţiei şi creşterea pro mice, sociale şi urbanis pul'şcolar profesional, caste torilor, voinţa unanimă de maistrul principal llie An
producţie a fost depăşit cu a- ductivităţii muncii vor fl mereu tice ale Devei", tot pre lul de apă, extinderea hale a termina la vreme acest im ghel — de a ne înscrie în
proape 35 la sută, productivi în atenţia noastră. Pe lingă miul întîi, iar la secţia lor secţiei de reparat vagoa portant obiectiv, unde se termenele de predare a obi
tatea muncii de asemenea a extinderea metodelor de mare „Fizică", lucrarea ele ne, atelierul de tîmplărie — vor pregăti noi generaţii de ectivelor, pentru realizarea
sporit faţă de prevederi cu productivitate, creşterea gra vei Lia Ciorogaru de la pe care le execută I.C.S. Hu muncitori pentru marea uzi integrală a planului de in
29,8 la sută. întreg sporul de dului de mecanizare a trans Liceul nr. 1 din Hune nedoara au fost cu mult de nă simeriană. Atât la clădi vestiţii, adueîndu-ne contri
producţie de aproape 13 mi portului în galerii şi abataje doara a obţinut o men păşite, majoritatea obiective rea şcolii, cit şi la atelierul- buţia - la realizarea cincinalu
lioane lei s-a obţinut pe sea va contribui din plin la spo ţiune. O lucrare intere lor amintite fiind abia acum şcoală, la căminul elevilor- lui înainte de termen. Fieca
ma creşterii rodniciei muncii rirea producţiei de minereuri santă a prezentat ele în stadiu da finalizare. Nu ucenici şi la cantină se e- re lucrător are sarcini pre
în toate sectoarele. O contri neferoase. In continuare s-au vul Radu Stînea („Con vom reaminti motivele pre fectuează lucrări de finisaj cise, cu toţii se străduiesc să
buţie de seamă şi-au adus-o prevăzut măsuri concrete care sideraţii teoretice pri lungirii termenelor de execu exterior, de montare a feres şi Ie îndeplinească şi vrem
minerii din sectorul Valea Mo- vizează în principal reducerea vind proprietăţile mag ţie, ele aparţinînd deopotrivă trelor şi a corpurilor insta să predăm acest grup şcolar
rii-Brădişor, care au depăşit diluţiei şi a pierderilor de mi netice ale substanţe- proiectantului, constructoru laţiilor sanitare, de curăţenie înaintea datei cînd elevii vor
planul de producţie cu 20 la nereu şi metal în vetrele de lui, beneficiarului — care generală. In incintă se mon trebui să intre la cursuri şi
sută şi au redus preţul de rambleu. 02______________ _ s-au confruntat cu o serie să se instaleze in dormitoa
cost cu 3,8 la sută. Dorinţa firească a noastră, a de greutăţi şi neajunsuri, cu tează corpurile de iluminat, re.
se lucrează la racordurile a-
Preocuparea centrală a mi tuturor, este de a întregi me o serie de cauze obiective şi limentării cu apă şi cu ener Aceeaşi hotărîre a exprimat
nerilor de la Barza este axa reu seria succeselor dobîndite subiective. Principal este ca şi Gheorghe Gîrbea, şeful vi
tă în principal pe reducerea pină în prezent. Comuniştii, Papina a ll-a termenele actuale să fie ri gie electrică. Maistrul prin nei echipe de zidari:
substanţială a cheltuielilor de întregul colectiv, sub directa guros respectate, rămînerile cipal, llie Anghel, care coor — Lucrăm cu forţe sporite
donează
din
lucrările
partea
producţie, mobilizîndu-se toa îndrumare a comitetului de în urmă să fie integral re la finisajul exterior al şcolii,
te colectivele din întreprinde partid, vor realiza în bune F E M E I A cuperate, iar calitatea lucră I.C.S. Hunedoara — om pri avem materiale, avem tot ce
re pentru valorificarea tuturor condiţii sarcinile de plan şl rilor — ireproşabilă. ceput şi autoritar — este DUMITRU GHEONEA
La atelierul electric al C.S. Hunedoara lucrează şi comunis
rezervelor interne existente şi angajamentele asumate în a- tul Eugen Herban, care, datorită succeselor ce le obţine în pro muncitoare, Că. aceste deziderate se îm omniprezent oriunde este ne
identificarea de noi resurse de cest on. ducţie, se numără lună de lună printre evidenţiaţii în întrecerea mamă, plinesc ne-am convins acum voie de ajutorul său, dă in
dicaţii, pune mina, impulsio
scădere a preţului de cost. De socialistă. \ Foto: VIRG1L ONOIU două zile, . cu prilejul unei^ nează activitatea. (Continuare In pag. a 3-a)
aceea, fiecare la locul său de AVRAM TOMODAN gospodină, vizite pe şantierul l.M.M.R.
miner şef de brigadă la Simeria. Am intrat pe la gru
muncă trebuie să fie un^ bun cetăţean
gospodar, să respecte întoc I.M. Barza pul şcolar profesional, unde
este concentrat un mare nu-
Impulsionarea lucrărilor pe
în toate unităţile agricole ÎN LUNGI ZILE DE VARĂ şantierele din agricultură
luna
este
urgentă
Serviciul la scoală — o simplă formalitate? rii August recuperării restanţelor nele întreprinderi agricole
şi
de stat din judeţele Harghita,
A „ U_________A în realizarea investiţiilor pre Botoşani, Caraş-Severin, Co-
I Fără îndoială, în perioada re, am vizitat cîteva unităţi vităţii de ajutorare a lu Tot în acest timp se alcă văzute în acest an şi în între şi Gorj. In această situaţie se
vasna,
Mehedinţi,
Braşov
stat.
prinderile
agricole
de
au
prevăzut,
între
vacanţei de vară la o unitate şcolare. crărilor de construcţii. De tuiesc planşe, materiale di Unităţile construirea de com află, de pildă, complexele
dactice pentru laboratoare şi
altele,
fapt, din 15 august vom re
îngrăşare
şi
creştere
de
şcolară sînt multe de făcut. chema din concediu şi res se îngrijesc culturile de sfe plexe pentru creşterea şi . în- porcilor de la Codlea, Făgă a
mm TRiBun timp a reparaţiilor, a tuturor In plin şantier tul cadrelor didactice. Ieri, clă, porumb, fasole de pe grăşarea anuală a 540 000 raş şi Tg. Jiu, ca şi fermele
la
terminării
Supravegherea
lotul şcolar (n-ar strica a-
porci, pentru 19 400 vaci de
de selecţie de la Focşani şi
toţi copiii au ajutat la de
lucrărilor necesare deschiderii
7 august, orele 8, la Şcoa
în bune condiţiuni a noului an la generală din Luncoiu de molarea grupului sanitar şi ceeaşi grijă şi rondurilor cu lapte, îngrăşătorii ■ pentru Avrig. De asemenea, ; lucrări
flori din faţa şcolii — care
3 500 de taurine, precum şi
şcolar, asigurarea meditaţiilor Jos. la eliberarea terenului de au cam fost năpădite de complexe pentru 4 500 000 pă le de construcţie a îngrăşă-
elevilor corigenţi, îndeplinirea construcţie, pentru a fi ex- b,uruieni !). Pentru elevii sări. Pină la începutul aces toriei de taurine de la Nă-
dlac, executate de Trustul de
B R C E N T A T Á ! programului de activităţi pe Brigada » depistează corigenţi au fost planificate, tei luni, în unităţile agricole construcţii industriale Timi
perioada verii, drumeţii, expe
de stat a fost realizat circa
în această perioadă, consul
şoara, şi cele de la îngrăşă-
diţii, întreceri sportive, funcţi
matematică,
taţii
fizică,
60 la sută din planul de con
onarea cluburilor şcolare, di de reporteri m intervine « relatează chimie, la limbile română şi strucţii pentru zootehnie şi toria de la Tg. Frumos, an
verse acţiuni de muncă vo- — La noi e o situaţie spe cavat şi nivelat. Azi va fi franceză. producţia vegetală. gajate de Trustul judeţean de
în
construcţii,
efectuate
sînt
pentru însămînţatul culturi luntar-patriotică ş.a. — toate cială, ne spune Teodor Mag tăiat un pom ce se află tot Paralel, .unii elevi au fost In unele judeţe ca Hune proporţie de numai 40 şi res
n acest an acţiunea de în- acestea necesită prezenţa u- dalina, directorul şcolii. In în perimetrul construcţiei.
nînţare a culturilor duble lor duble. Dar trebuie să re nui cadru didactic. Prin rota afară de faptul că sîntem în Stăm de vorbă şi cu prof. trimişi în tabere, alţi 30 în doara, Teleorman, Satu Mare, pectiv 36 la sută.
ţară,
prin
localni
excursie
fost mult rămasă în urmă. cunoaştem că nici consiliile ţie, după un orar stabilit încă reparaţii capitale, avem de Constanţa Antonescu, de a- cii au făcut o drumeţie la Galaţi, Brăila, Buzău şi Vas Pe şantiere se iau în con
datorită
conducere
de
organizări
unităţile
unei
din
lui,
;e vorba mai ales de po- de la finele anului şcolar, ja încheiat contractul pen semenea de serviciu. Aflăm .Valea Lungă. mai bune pe şantiere şi a a- tinuare măsuri pentru urgen
nbul furajer care trebuia agricole nu au dovedit sufi cadrele didactice sint obli tru începerea lucrărilor la că una dintre preocupările' provizionării cu materiale şi tarea lucrărilor de construc
se pună după orz şi grîu. cientă preocupare, deşi de gate să facă de serviciu la noul corp de clădire ce va acesteia este colectarea, îm Brigada de reporteri formată utilaje, s-a îndeplinit 65—70 ţii, concentrîndu-se mari for
i datele pe care le deţi- posibilităţi au dispus, pentru şcoală o anumită perioadă, cuprinde încă 6 săli de cla preună cu elevii, a plantelor din : la sută din planul anual' de ţe umane şi materiale în ve
recuperării
mini
m, reiese că pe total _coo- a rezolva cu bine şi această de regulă două săptămîni. să. Prin urmare, alături de pentru alcătuirea colecţiei C. DROZD investiţii. In altele însă se derea de timp a în restantelor
mum
rative agricole s-au însă- sarcină de maximă importan Ce face un cadru didactic programul obişnuit de ac „Flora spontană din locali I. LASCU continuă eforturile pentru şi îndeplinirea integrală a
nţat cu porumb numai ţă pentru ‘ sectorul zootehnic. în tot acest răstimp ? Căutind tivităţi cu pionierii, o aten tate" ; la fel, colectarea de N. STANCIU recuperarea intîrzierilor şi in planului anual de investiţii.
00 de hectare, din planul ■Spun astfel pentru că sînt răspunsul la această întreba ţie deosebită acordăm acti- plante medicinale. (Continuare în pag. a 3-a) trarea în graficele de lucru.
5 000, iar la culturile le- multe cooperative agricole Printre acestea se numără u- (Agerpres)
micole abia 50 ha din 1 600. care, cu toate condiţiile me
sigur că se putea realiza teorologice nefavorabile, au
ii mult dacă ar exista o reuşit să însămînţeze porumb
Gorjului,
^ocupare susţinută din par- în cultură dublă după păioa- „TINERETUL sorite ale hunedoreni 110 turile ce se fac pentru cu 35 de apartamente, LUCRĂRI DE porar acoperit, mai ales
au
condiţiilor
îmbunătăţirea
pionieri
1 factorilor de răspundere se pe majoritatea suprafeţe Şl PRODUCŢIA" venit să-şi petreacă o de viaţă ale oamenilor a- prevăzute la parter cu după-amiaza, cînd se vor
slabe
semnala
de
averse
1 unităţile agricole. . între lor prevăzute în plan. parte din vacanţa de va dîncurilor. Totodată, în spaţii comerciale, ce vor PEDOLOGIE ploaie, însoţite de descăr
fi predate
beneficiarilor
cantinei
ră
luat
cadrul
a
la
în
de
tabăra
cea se pune ce trebuie să In -acest sens . putem evi In incinta întreprinderii Novaci, ne scrie pioniera fiinţă şi un bufet cu pre pină Ia 23 August a.c. Pe aproximativ 4 000 cări electrice. Vintul va
)ă în vedere în aceste zile denţia cooperativele agricole de materiale de construc Felicia Arion din Deva. parate reci, foarte bine hectare de pămînt, apar sufla slab pină la potrivit
nducCrile" cooperativelor a- din 'Orăştie, Turdaş, Ilia, Căs- ţii din Deva a apărut o Programul cuprinde cu aprovizionat. EXCURSIE REUŞITĂ ţinătoare unităţilor C.A.P. din nord-est. Temperatu
de pe raza comunei Ilia —
nouă
de
perete.
gazetă
rile minime vor oscila în
icole eafe nu şi-au realizat tău. ş.a. Nu acelaşi lucru îl Este vorba de gazeta „Ti noaşterea folclorului lo '☆ Ilia, Bretea Mureşană, tre 8 şi 11 grade, iar ma
cal, a dezvoltării Gorju
inul. la .aceste culturi ? putem spune despre unităţi neretul şi producţia“, or lui în anii socialismului, La E.M. Dîlja se desfă Sirbi şi Brîznic — au în ximele între 19 şi 23 de
ceput lucrări de pedolo
gan al comitetului U.T.C.
C o m i t e t u l
oamenilor
iată ce ne-a declarat în a- le agricole din Sintandrei, pe întreprindere, realizată excursii şi drumeţii, seri şoară din plin lucrările muncii de la întreprinde gie. Efectuarea lor are grade.
jocuri
sţ sens inginerul Aurel Deva, Simeria şi Şoimuş. Fă de tineri muncitori în o- distractive, turistică, de o- pentru amenajarea unei noi rea „Victoria“ Călan a or drept scop precizarea ti
rientare
între
baze sportive proprii. Re
stor. directorul general al ră’ nici o îndoială, coope rele lor libere. La noua ceri sportive ş.a. cent a fost terminat tere ganizat o reuşită excursie purilor de sol, in vederea Pentru următoarele
stabilirii
ingrăşămintelor
rubrici
cu
gazetă,
care
recţiei generale pentru a- rativele agricole amintite mai vor răspunde, cu siguran nul de volei pe care se ia frumoasa cabană Gura şi culturilor celor mai a- două zile
ZIata din Munţii Retezat.
icultură, ’ industria alimen sus şi altele puteau să însă- ţă, scopului propus (din PENTRU MINERII dispută campionatul echi La ea au participat mem decvate ia acest pămînt.
pelor de volei ale sectoa
execută
tă şi ape ; mînţeze porumb după orz, tre care nu lipseşte nici relor exploatării. brii comitetului oamenilor Lucrările se calificate de Vreme frumoasă, cu ce
a
apărut
către
de
cadre
„Ghimpele“),
dacă avem în vedere că a-
— E drept că în perioada prima ediţie de articole şi DE LA E.M. DILJA muncii, secretari ai orga la Laboratorul de pedo rul variabil. Local se vor
nizaţiilor
partid,
de
or
recoltare a păioaselor ceastă cultură s-a recoltat fotografii. ganizatori de grupe sindi logie şi agrochimie din semnala ploi de scurtă
; mult mai repede ca griul. DOUA NOI BLOCURI Deva. durată Vintul va sufla
emea nu a fost tocmai fa- „VA SCRIEM De curînd, la cantina cale, secretari ai organi
irabilă desfăşurării lucrării — Desigur situaţia nu mul- minerilor de la E.M. Dîl- Şl SPAJII COMERCIALE zaţiilor de tineret şi mun VREMEA potrivit din nord şi nord-
citori fruntaşi în produc
vest.
mini
Temperaturile
; recoltare în ritm accele- DIN NOVACI..." ja au fost introduse două ţie, împreună cu familiile. Pentru 24 ore me vor oscila între 7 şi 12
Cu toţii au fost îneîntaţi
t, pentru a se putea strîn- Interviu realizat de In zilele acestea, pe me meniuri la alegere, pen La Certeju de Sus s-au de minunata zi petrecută grade, iar maximele între
tru masa de prînz, aceas
fi
va
relativ
Vremea
; de pe cîmp' într-un timp N. PANA1TESCU leagurile frumoase şl în ta inscriindu-se in efor construit două noi blocuri în mijlocul naturii. călduroasă, cu cerul tem 20 şi 21 de grade.
urt recolta de grîu în ve
nea începerii arăturilor (Continuate in pag. a 3-a)