Page 58 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 58

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 786 © VINERI 17 AUGUST 1973                                                                                                                                                                                  3


         r
                                                                                                                                       16 tipuri de
           Succese de prestigiu                                                                                                       carburatoare                                                                                 m depisfează’"'- '- '■
                                                                                                                                                                   de reporteri                                           şjBţervfiae n relatează
                                     #                                                                                             fabricate la Braşov
             ale oamenilor muncii                                                                                                prinderea  nr.  2  Braşov,  s-a
                                                                                                                                   Joi
                                                                                                                                        dimineaţa,
                                                                                                                                                 la
                                                                                                                                                     între­
                                                                                                                                 înregistrat,   în   cinstea   zilei   In lungi zise de vară
                                                                                                                                 de  23  August,  un  rezultat
                                                                                                                                      prestigiu:
                       hunedoreni                                                                                                de   numărul   de  carburatorul
                                                                                                                                         autoturismul
                                                                                                                                 pentru
                                                                                                                                                     Dacia
                                                                                                                                                   fabricaţie
                                                                                                                                 cu
                                                                                                                                 40 000.
                                                                                                                                   In   palmaresul   întreprin­        Serviciu! So see o
             (Urmară din pag. 1)      de   minereuri“,   Iar   lăcătuşul                                                         derii  a  fost  înscris  pînă  a-                                               ©
                                      Constantin  Paraschiv  a  făcut                                                            cum  un  număr  de  16  ti­
                                      importante  raţionalizări  la  ciu­                                                        puri   de   carburatoare   pen­
          Iordan,  Tudor  Bofa,  loan  Dră-   rurile Schenk.                                                                     tru  toate  genurile  de  mo­     o simpla formali
          ghlcescu,  loan  Oros  ş.a.  Cu   Pe  lingă  îndeplinirea  şl  de­  Exploatarea minieră Elvezenl. Vedere generală a puţului de   toare cu benzină.
          toţii  sînt  angajaţi  în  întrece­  păşirea  sarcinilor  direct  pro­  extracţie.            Foto: VIRGIL ONOIU                      (Agerpres)
          rea  socialistă  sub  deviza  „Lo­  ductive,   membrii   organizaţiei                                                                                     (Urmare din pag. 1)      unor   fişe   necesare   trimite­  Constanţa   Cocrean   de   la
          cul  de  muncă  —  cartea  de  o-   de  tineret  de  la  aglomerato-                                                                                                               rii  elevilor  în  tabăra  spor­  Şcoala  generală  nr.  2  din  •
          noare a fiecărui tînăr".    rul  II  au  participat  cu  mult                                                                                                                      tivă   de   la   Constanţa,   de   Deva.  Vin  dimineaţa  la  o-
            Tinerii  din  secţie  stnt  an­  entuziasm  la  importante  acţi­               Proverbe „tălmăcite"                                                   La  Şcoala  generală  de  10   mobilizarea   elevilor,   iar   cu   rele  opt,  supraveghez  lucră-  ,
          grenaţi  activ  în  cadrul  mişcă­  uni  de  muncă  voluntar-patrio-                                                                                   ani  din  Bălţa  erau  de  ser­  echipa  de  handbal  a  şcolii   rile  de  reparaţii  capitale  pî­
          rii  de  Inovaţii  şi  raţionalizări.   tică.  In  cele  peste  800  ore                                                                               viciu,  în  aceeaşi  zi,  profe­  a  făcut  recent  serviciul  de   nă  la  orele  14  (după-amiazâ
          Ion  Danclu,  care  este  şl  se­  prestate,  ei  şi-au  adus  contri­                                                                                 soarele   Penelopia   Haneş   şi   sparing-partener   pentru   an­  supravegherea   aceasta   o   e-
          cretarul  comitetului  U.T.C.  pe   buţia  la  înfrumuseţarea  oraşu­                                                                                  Rodica   Lazăr.   Directorul   trenamentul   lotului   român   fectuează  .o  femeie  de  ser­
          secţie,  este  autorul  Inovaţiei   lui  şi  a  locului  de  muncă,  au                 în stil hajegan                                                şcolii,  loan  Tebieş,  ne-a  in­  al   juniorilor   ce   a   evoluat   viciu,  n.n.),  uneori  mai  fac
          „Sistem  de  semnalizare  acus­  colectat  peste  200  tone  fier                                                                                      format  că  lucrările  de  re­  în   cadrul   Cupei   Prieteniei.   meditaţii   cu   elevii'corigenţi
          tică şl optică la dozatoarele  vechi.                                                                                                                  paraţii  şi  curăţire  la  localul   Mai  departe  ?  Şcoala  numă­  la  limba  franceză,  mai  răs­
                                                                                                                                                                 şcolii  de  10  ani  sînt  termi­  ră  660  de  elevi  şi  are  13   pund  la  telefon...  Ce  răs­
                                                                      In   vechile   zicale   populare   „Cine umblă            Sînt  circa  3  luni  de  cînd  so­
                                                                    e  mult  adevăr  şi  tot  '  atîta                          ra   gestionarului   —   Samfira   nate,  fiind  în  plin  lucru  re­  profesori  de  sport,  dar  ra­  pund  la  telefon  ?  O  dată  a
                                                                                                                                                                          capitale
                                                                                                                                                                 paraţiile
                                                                                                                                                                                      şcoala
                                                                                                                                                                                  la
                                                                                                                                                                                                                         întrebat
                                                                                                                                                                                                                                                In­
                                                                    înţelepciune.   Spre   edificare   cu mierea“               —  a  fost  transferată  la  ca-   veche,  construcţia  la  şcoala   reori  poţi  vedea  în  timpul   spectoratul  cineva   de   la  şcolar
                                                                                                                                                                                                                                    judeţean
                                                                                                                                                                                             vacanţei  de  vară  vreun  e-
                                                                    ne  oprim  asupra  a  trei  din   ...îşi   linge   degetele“.   Au   .  bana  din  Sarmizegetusa,  a-   de  la  Sălişte.  Deci  una  din­  lev prin incinta şcolii...  care  este  suprafaţa  totală  a
                                                                    acestea,  cu  obligaţia  de-a.  le                          cum   intenţionîndu-se   ca   a-
             ' /A                                                                                 fost   cinci:   Nelu   Popescu,                                tre   atribuţiile   cadrelor   di­                      şcolii...
                                                                    „tălmăci“   în   stilul   locurilor   Marin   Dobrotă,   Ion   Bre-   ceeaşi  gestiune  să  i  se  încre­  dactice  de  serviciu  —  su­  Linişte ! Corigenţii   Pe   culoar   întîlnim   un
             î n g e m ă n a r e                                    în  care  se  află  cei  care  ne-âu   teanu,   Corvin   Macra   şi   A-   dinţeze  soţiei  lui  Petru  Mă-   calul  principal  —  se  sfîrşise,   nu vor meditaţii...  grup  de  elevi  care  se  ocupă
                                                                                        situaţiilor
                                                                                   şi
                                                                           trăiesc
                                                                    unde
                                                                                                                                                                 pravegherea  lucrărilor  în  lo­
                                                                                                                                lăieştean,  care  între  timp  S-a
                                                                                                  lexandru  Varga.  N-au  umblat
                                                                                                                                                                                                                         cu  demolarea  unui  zid.  Sînt
                                                                                                                                căsătorit.  O  „pasă“  deci,  de
                                                                    reamintit  de  respectiyele  pro­
                                                                                                                                                                              rămînea
                                                                                                  cu  miere,  ci  cu  carne,  dar
                                                                                                                                                                     schimb,
                                                                                                                                                                                       lotul
                                                                                                                                                                 In
                                                                    verbe.                        prea mare deosebire nu-i.     la soră la soţie,                şcolar,  spre  care  se  îndrep­  La  Şcoala  generală  de  10   nouă  elevi,  dintre  care  şase
                                                                                                                                                                                                                         au  de  luptat  în  toamnă  cu
                                                                                                    Peste  200  din  colegii  lor   Că  gestionarul  de  la  Cîr­  tau,  la  data  vizitei  noastre   ani   Orăştie,   profesorul   „de   unele corigenţe.
            L-am   zărit   aproape   în   o  pasiune,  lucru  ce  te  face   „Omul sfinţeşte locul“  de   muncă   de   la   Abatorul   neşti   (aparţinător   cooperati­  profesoarele  de  serviciu.  In   serviciu",   Ionel   Preda,   ne   De   reparaţii   capitale   se
          fiecare  zi  dtnd  ajutor  ar­  să   crezi   că   intr-un   viitor                      din  Haţeg  erau  de  faţă  la   vei  din  Haţeg)  e  „blînd“  ne-o   drum  spre  cei  22  de  ari   pune  la  curent  cu  ce  face   ocupă,   de   fapt,   cooperativa
          heologilor  ce  lucrau  pe  şan­  nu   prea   îndepărtat   va   fi   „Locul"   e   magazinul   de   dezbaterea  în  public  a  pro­  dovedeşte  şi  o  sacoşă  expu­  primiţi  de  la  C.A.P.  pentru   dînsul,  cu  ce  ar  putea  face   „Mureşul“  din  Deva.  Adică,
          tierul  arheologic  deschis  în   zărit  din  nou  pe  şantierele   cosmetică   din   Haţg,   iar   o-   cesului  pentru  furt  din  avu­  să   drept   „reclamă   comercia­  cultivare,  aflăm  şi  alte  cî­  dînsul  şi  colegii,  în  cursul   mai  precis,  ar  trebui  să  se
                                                                                                                                        cărei
          vara  aceasta  în  Sarmizege-   arheologice,  dar  în  calitate   mul,   gestionara   Viorica   A-   tul   obştesc.   Pentru   doi   din   lă"   al   deranjat,  praf   n-a   mai   teva   puncte   ale   activităţii   unei  lungi  zile  de  vară,  prin   ocupe.  La  ora  vizitei  noas­
                                                                                                                                                        din
                                                                                                                                fost...
                                                                                                                                               credem,
          tusa.  Urmăream  atentă  cu­  de  specialist.  Insă  a  ţinut   gache.   Lucrează   în   comerţ,'   inculpaţi  (N  Popescu  şi  M.   1972.  Şi  nu-i  vorba  de  o  ex­  estivale  de  la  Băiţa:  aran­  şcoală.   In   ziua   respectivă   tre  toate  echipa  de  lucru  se
          riozitatea   cu   care   cerceta   foarte  mult  să  mă  corecteze   ca  vînzătoare,  de  aproape  14   Dobrotă)   instanţa   a   dispus   cepţie  I  Că  nu  respectă  ora­  jarea   mobilierului   nou   pri­  făcea  de  serviciu  cu  colega   reducea  doar  la  tînărul  loan
          fiecare  bucăţică  de  cerami­  şi  să-mi  schimbe  prezumţii­  ani.  Actuala  gestiune  o  con­  menţinerea  în  stare  de  arest,   rul  pe  care  singur  şi  l-a  con­        Dora   Loleanu,   care   „mo­  Alimpescu,   care   îşi   omora
                                                                                                         bucurîndu-se
                                                                                                  ceilalţi
                                                                                                                         pre­
                                                                                                                     de
          că  sau  marmură  scoasă  la   le.  E  pasionat  de  arheolo­  duce  abia  de  la  începutul  lui   vederile  unui  decret  de  gra­  ceput,   ori   că-i   mai   repede   mit  ,de  eurîhd,  pregătirea  e-   mentan   lipseşte“.   Dar   şi   timpul   jucîndu-se   cu   elevii
                                                                                                                                                                                             dacă  nu  lipsea  nu  prea  avea
          iveală.  Bănuiam,  deşi  nimic   gie,  a  participat  şi  la  Deva   martie  a.c.,  dar  transformări­  ţiere.        pe   cumpărători   şi,   deci,   că   levilor   pentru   tabere,   ex­  ce  face  în  şcoală.  Un  club   (Există  corigenţi  şi  pe  la  a-
                                                                                                                                                                                                                        ceastă cooperativă...)
          nu  era  cert,  că  în  sufletul   la  săpături,  dar  este  elev   le sînt deja vizibile.  Oricum,  însă,  cazierele  ce­  are  reclamaţii,  i  se  trag  tot   cursie   la   ^olţişor,   concurs   pentru  elevi  nu  există,  „nu­  Tot  pe  culoar,'  la  loc  vizi­
                                                                             Agache
                                                                     Viorica
                                                                                         insistat
                                                                                      a
          acestui  elev  aflat  în  penul­  în  clasa  a  Xl-a,  secţia  de   să  i  se  modernizeze  maga­  lor   cinci   s-au   „îmbogăţit“   de  la  blîndeţe.  De  la  blînde-   de pescuit ş.a.  mai  la  casa  pionierilor".  Ce   bil  se  zăreşte  un  mare  pa­
          timul  an  de  liceu,  s-a  cui­  chimie,   a   liceului   „Dece-   zinul.  Şi  s-a  modernizat.  S-a   cu  peste  11  ani  de  închi­  ţea  prost  concepută  a  celor           fac,   totuşi,   profesorii   do   nou   ce   cuprinde   activităţile
          bărit   o   pasiune   deosebită   bal“  şi,  drept  urmare,  vrea   montat  aici  mobilier  nou  şi   soare.   Era   răsplata   firească   care nu iau măsuri.                    serviciu  ?  Cît  au  durat  re­  pioniereşti  din  perioada  va­
                                                                                                                                 De  branşă,  Petrică  al  nos­
          pentru arheologie.         să  devină  un  tot  atît  de                                pentru   cele   14   pulpe   de   tru  e  şofer.  Dar  cum  de  s-a   Unde se face sport   paraţiile   clădirii,   au   supra­  canţei,  Aflăm  că  nimic  din
                                     pasionaţ chimist.              spaţiul   de   expunere   e   mai   porc,  10  rude  de  salam  şi                                                      vegheat  lucrările.  Au  încer­  cîte-s   afişate   nu   au   avut
           Intr-o   dimineaţă,   profitînd                          mare  şi  mai  bine  valorificat.                          înrudit   la   dînsul   aşa   de                             cat  să  mobilizeze  elevii  co­
          de  faptul  că  venise  să  ser­  In  urmă  cu  două  zile  l-am   Acesta   a   fost   începutul;   a   peste  60  kg  carne  de  vită   mult  şoferia  cu  gestiunea  n-o   la şcoala sportivă ?  rigenţi  la  meditaţii.  Dar  a-   loc.  Afişul  are  şi  o  rubrică
                                     vizitat  din  nou  pe  şantier,                              cu   care   aceştia...   au   um­                                                                                     intitulată „Cine răspunde“...
          vească  masa  la  cantină,  am                            urmat   apoi   grija   pentru   o   blat !                  putem  spune.  Ii  lăsăm  pe  al­                           ceştia  nu  prea  vin,  nici  mă­  Ni  s-a  pus  la  dispoziţie
          încercat  să  aflu  cîte  ceva   la  lucru.  Am  observat  că   bună   aprovizionare   şi   orga­                    ţii   s-o   facă,   iar   dacă   am   La  Şcoala  sportivă  din   car  la  apel  prin  adrese  scri­  un  „caiet  de  sarcini  pentru
          despre   pasiunea   acestui   e-   ştia  deja  să  jaloneze  sin­  nizare   cu   deosebit   gust,   şi   „Mielul blînd   revenit  (s-a  mai  scris  despre   Deva,  în  mod  normal,  baza   se.  De  ce  nu  vin  ?  Nu-i  in­  vacanţă“.  O  simplă  formali­
                                     gur,  să  selecteze  fragmen­                                                             acest  magazin)  o  facem  nu­   sportivă   ar   trebui   să   fie   teresează,  nu-i  lasă  părinţii?
          lev.  Mi-a  mărturisit  că  este                          tot  timpul,  a  vitrinei  exteri­  suge la două oi“                                                                                                tate,  un  caiet  util  pentru  e-
          membru  al  cercului  de  ar­  tele  de  obiecte  descoperite.   oare.   Iar   dincolo   de   toate   In   postură   de   „miel"   —   mai  pentru  că  lămurirea  lu­  demnă  de  destinaţia  ei.  Ar   Nu primim răspuns.  ventualele inspecţii.
                                                                                                                                                                            păcate
                                                                                                                                                                       Din
                                                                                                                               crurilor  să  nu  se  tărăgăne­
                                                                                                                                                                                   lucrurile
                                                                                                                                                                trebui.
          heologie  de  la  Liceul  „De-   Şi  tot  atunci  am  încercat  să   acestea   e   gestionara   care-şi   gestionarul   Petru   Mălăieş-   ze prea mult.  nu  stau  tocmai  aşa.  Aflăm   Profesorul  de  serviciu  vi­  „Stăm şi pierdem vremea“
                                     aflu  cum  se  va  împăca  chi­  cunoaşte  şi  meseria,  şi  ma­                                                                                       ne  la  şcoală  fiindcă  e  obli­  —  este  o  realitate  izbitoare  şi
          cebal"  din  Deva  şi  că  îl                             gazinul.                      tean,  din  Cîrneşti.  I  s-au  în­       ★                   că    principalele   activităţi   gat.  Dar  de  ce  o  obligaţie
          pasionează trecutul istoric.  mia   cu   arheologia.   Văzînd   Vrei   să   cumperi   ceva?   credinţat   două   gestiuni:   cea   Rolul   de   „tălmăcitor"   al   sportive   se   desfăşoară   pe   care  nu  duce  la  nici  un  re­  contrastantă   cu   efervescenţa
                                                                                                                                                                                                                        muncii  ce  se  desfăşoară  în
           Auzind   că   la   Sarmizege-   că   insist,   mi-a   destăinuit   Găseşti   orice,   iar   dacă   se   de  la  magazinul  mixt  şi  cea   proverbelor   despre   care   am   terenuri   aparţinînd   altor   zultat  ?  Şi  aşa  ajungem  tot   zilele  noastre  în  toate  dome­
          tusa  se  va  deschide  un  şan­  „secretul  cel  mare“:  va  ve­  întîmplă   ca   totuşi   să   lip­  a   bufetului.   Le   gestionează   vorbit, şi l-a asumat,..  şcoli  din  municipiu.  De  s-ar   la  profesor.  De  el,  de  stră­  niile  de  activitate.  A  sta  pur
                                                                                                                                                                fi  deschis  în  această  vacan­
          tier  arheologic,  a  venit  aici   ni  pe  şantier  în  calitate  'de   sească  pe  moment,  ţi  se  re­  (ca orar) după bunul plac.  PETRE FARCAŞIU  ţă  o  tabără  de  muncă  pa­  duinţa  sa  depinde  ca  pre­  şi  simplu  două  sâptâmîni  în
                                                                                                                                                                                            zenţa  în  şcoală,  în  timpul
          lat   săpături,   împreună   cu   chimist.               comandă  —  politicos,  cu  răs­                                                             triotică  a  elevilor  cu  scopul   vacanţei,  să  nu  fie  numai  o   şcoală  fără  să  faci  nimic  ni
          un  alt  coleg.  Pe  acest  şan­  Pentru  acest  băiat  nu  e-   pundere,   dar   mai   ales   cu                                                     amenajării  de  terenuri  spor­  chestie  de  formalitate,  de  re­  se  pare  de  domeniul  absurdu­
          tier  a  luat  contact  cu  ar­  xistă   nici   un   obstacol   ce   foarte   multă   convingere   —                                                  tive,  în  toamnă  situaţia  ar   gulament.   Oare   chiar   n-au   lui.  Soluţia  ar  fi  simplă  :  să
          heologi   profesionişti   care   ar  putea  să-l  despartă  de   altceva  tot  aşa  de  bun.  Ni­  insăminţarea culturilor succesive                  fi  fost  alta.  Dar  nu  s-a  fă­  ce   face   profesorii   de   la   existe  un  program  de  activi­
                                     cele  două  mari  pasiuni  :                                                                                               cut  nimic  în  acest  sens,  cu   Şcoala   generală   din   Orăş­  tate  bine  stabilit  care  să  ne­
          i-au   dăruit   cîte   ceva   din                        meni   nu   iese   din   magazin                                                                                                                     cesite  prezenţa  ciclică  a  ca­
                                     chimia şi arheologia.          să   nu   fi   cumpărat   ceva,                                                             toate  că  problema  era  „pre­  tie ?!
          experienţa  profesiei  lor.  Să­  I-am  urat  mult  succes  şi   chiar  dacă  la  intrare  era  mi­                                                   santă“.                                                 drelor  didactice  în  şcoală  pe
          păturile  de  la  Sarmizegetu-   la  despărţire  l-am  rugat  să   nat doar de pura curiozitate.      trebuie urgentată !                               De  la  1  la  15  august  de   Stăm şi pierdem       tot  timpul  vacanţei.  Căci,  ade­
          sa   au   devenii   pentru   el   se  prezinte:  „Cornel  Sonoc,   Rezultatul  ?  Pe  fiecare  din                                                    serviciu   era   profesorul  La­  vremea...             vărul  este  că  în  perioada  va­
          foarte   interesante   şi,   deşi   elev   la   Liceul   „Decebal"   lunile   trecute,   vânzările   au              recomandare   deosebită.   Spe­  zăr  Istrate.  Ne  relatează  că                        canţei  sînt  multe  de  făcut  la
          se  gîndea  să  plece  la  Deva   din Deva".                                                                         cialiştii   noştri   din   unităţile   s-a ocupat cu completarea  ...ne spune profesoara  o unitate şcolară.
                                                                                                                               agricole  ştiu  că  porumbul  în
          mai  repede,  şi-a  aminal  ple­                          sporit   (faţă   de   aceleaşi   din   ţumeşte.  .  Oa  recomandaţi  In­  cultură   dublă   nu   se   mai
          carea cu cîteva zile.             ELENA POJOGA           anul  trecut)  cu  sume  cuprin­  să  să  se  întreprindă  de  către   poate  însămînţa  de  vreme  ce
                                                                                                          agricole
                                                                                                                           a
                                                                                                 unităţile
                                                                                                                   pentru
           Pentru  acest  elev,  arheo­   corespondentă voluntară   se  între  21  OflO  •—  29  000  lei.   recupera   rămînerea   în   urmă   am  trecut  de  1  august.  Su­
          logia e o delectare, dar şi        Sarmizegetusa         Gestionara   Viorica   Agache   la   însămmţatul   culturilor   prafeţele   rămase   libere   însă
                                                                    merită  laude,  de  aceea  i  le   duble ?                 pot   fi   însămânţate   C u   alte
                                                                   şi atribuim.                    — Nu e vorba de nici o      culturi.  De  pildă  cu  orz  şi
                                                                                                                               grîu  masă  verde  pentru  ca­
                                                                                                                               re  timpul  este  tocmai  priel-
                                                                                                                               nic.^Ne  aflăm  în  perioada  op­
                                                                                                                               timă  pentru  a  putea  însămîn­
           Proiectanţi constructori                                                                                            ţa  astfel  de  culturi  pe  majo­
                                                                                                                                       suprafeţelor
                                                                                                                                                  destinate.
                                                                                                                               ritatea
                                                                                                                               Dacă  se  va  acţiona  cu  ope­
                                                                                                                               rativitate,  lucru  pe  care-1  re­
                                                                                                                               comandăm    să-l   întreprindă
                                                                                                                               toate   unităţilp   agricole,   se
                                                                                                                               va  crea  posibilitatea  de  a  se
                                                                                                                               obţine   producţii   mulţumitoa­
                                                                                                                               re  de  masă  verde  în  primă­
                                                                                                                               vara   anului   1974.   Desigur
                                                                                                                               cine  va  însămînţa  mai  repede
          de calitate Ireproşabil                                   ia terinen In fyiioffune putea  ca  în  toamnă  să
                                                                                                                               orz  şi  grîu  în  cultură  dublă
                                                                                                                               va
                                                                                                                         i     scoată  la  păşunat  pe  terenu­
                                                                                                                               rile   respective   animalele   pe
                                                                   Constructorul :          „Nu  vom  mai  da                  care   le   deţin,   economisind
                                                                                                                                                  depozitate
                                                                                                                               astfel
                                                                                                                                     din
                                                                                                                                          furajele
         Pe şantierul Fabricii de ipsos Căian                                                                                  pentru  a  fi  date  în  consum
                                                                                                                               în anotimpul alb.
                                                                          probleme          beneficiarului“                    spune   că   lucrările   de   însă-
                                                                                                                                 In  concluzie  deci  se  poate
          NI SE  ca  OAMENI  li DÍM,                                                                                           mînţare   a   culturilor   duble     întreprinderea  forestieră  de  exploatare  şi  transport  —  secţia  Dobra.  Aici,  în  depozitul  final,
                                                                                                                               pentru  masă  verde  pot  con­
                                                                                                         HU aVeiTl
                                                                       Beneficiarul:
                                                                                                                                                                se  lucrează  cu  mijloace  mecanice  moderne  la  stivulrea  şi  încărcarea  materialului  lemnos,  aşa
                                                                                                                               tinua.
                                                                                                                                                                cum se vede şi în fotografia de faţă.                       Foto: IOAN LEHOCZKY
           BAS NU SÎNT FOLOSIŢI                                     certitudinea că toate obiectivele
             Discuţia  purtată  pe  şantierul  Fabricii  de  ipsos  din  Că-                                                              In maşina slaluSui  cu familia
          an  cu  secretarul  organizaţiei  de  partid,  ing.  Titus  Ignat,      vor fi terminate“                                                                                                f
          :u  alţi  salariaţi,  a  avut  ca  punct  de  plecare  măsurile  între-
          >rinse  de  către  organizaţia  de  bază  pentru  grăbirea  ritmu-   (Urmare din pag. 1)  lităţile  grupului  şcolar  •  nu
          ui  de  execuţie  la  noul  obiectiv  şi  eficienţa  înregistrată.                     vor  ’fi  gata  'la  timp  pentru              şi prgelenii“¡Q plimbor©!
          S  necesar  să  precizăm  că  organizaţia  de  aici  este  relativ                     ca   elevii   să-şi   înceapă   în
          înără,  pînă  în  momentul  de  faţă,  la  nivelul  acesteia,  des-   ne  trebuie  şi  nimic  nu  ne   condiţii optime activitatea.
          ăşurîndu-se   doar   patru   adunări   generale.   Se   depun   în-   va  împiedica  să  terminăm  la
          ;ă  eforturi  susţinute  pentru  creşterea  rolului  ei  conducă-   timp  acest  obiectiv.  Ne  vom   La   această   opinie,   ingine­  Cîteva  zile  în  şir  am  fost  pe   ebrietate.   Ne   imaginăm   cît
          or   în   cadrul   colectivului   muncitoresc,   pentru   formarea   înzeci  eforturile  —  aşa  cum   rul   Virgil   Rusu   a   replicat:   arterele  de  circulaţie  ale  ju­  de  uşor  s-ar  fi  putut  întîm-   O.J.T.Deva,   pe   autobasculan­  întreprinderea   de   construcţii
          inui  nucleu  de  bază,  dat  fiind  faptul  că  salariaţii  sînt   ne-a   recomandat   secretarul   „Probabil   încălzirea   centrală   deţului.  Am  asistat  la  buna   pla  un  grav  accident,  lucru   ta  21-HD-2042,  a  avut  o  idee   montaj   Oţelu   Roşu,   a   fost
          remiţi  din  localităţi  diferite  şi,  ca  la  orice  început  de  drum,   general   al   partidului   nostru,   va   mai   întârzia   puţin,   dar   desfăşurare   a   traficului   ru­  şi   mai   originală.   Şi-a   urcat'   găsit   în   Haţeg,   transportînd
          rici omogenitatea colectivului nu este prea la ea „acasă".  tovarăşul   Nicolae   Ceauşeseu,   celelalte   utilităţi   nu.   Vom   tier  şi  —  cu  sprijinul  orga­  asupra  căruia  şi  cei  care  au   familia  în  rfiaşină  şi  a  ple­  12  oameni  la  un  meci  de  fot­
             O  primă  problemă  pusă  în  dezbaterea  comuniştilor  de   pentru   a   devansa   termenele   face tot posibilul“.                            fost  în  maşină  aveau  obliga­  cat  la  Haţeg,  după  cumpă­  bal.   Desigur,   niciunul   n-a
          rici  a  fost  aceea  a  sprijinirii  constructorului  —  I.C.S.H.  —   de   execuţie,  pentru  a  grăbi   Asta   dorim   cu   toţii:   ca   nelor   de'miliţie—am   depis­  ţia să reflecte.  rături   !   Interesant   este   de   rămas   fără...   răsplată.   L-am
          :u  forţă  de  muncă  calificată.  Pentru  început,  un  grup  de   progresul  şi  prosperitatea  ţă­  vrednicii   constructori   de   la   tat  pe  cei  care  confundă  ma­  Tot  de  un  ciubuc  gras  cre­  văzut  cu  a  cui  încuviinţare  ?   prezentat   pentru   a   atenţiona
          .7  lăcătuşi  şi  electricieni  au  fost  detaşaţi  constructorului   rii.             I.C.S.  Hunedoara  să  facă  şi   şina  statului  cu  cea  din  pro­  dea  că  se  învârteşte  şi  Alexa   Pentru  că  acte  legale  nu  a-   pe  acei  amatori  de  asemenea
                                                                                                                               priul  garaj.  Facem  de  la  în­
          :are  însă  în  loc  să  le  ofere  lucru  pentru  calificarea  pe   L-am   întâlnit   pe   şantier,   de   această  dată   tot  posibi­  ceput   precizarea   că   şoferii   Iclănzam,   de   pe   autocamio­  vea  asupra  lui   deplasări   clandestine   la   me­
          :are  o  posedau  i-a  repartizat  ia  betoane.  Procedeul  este,   coordonînd  cu  exigenţă  munca   lul  încît  grupul  şcolar  pro­             nul   21-HD-226,   aparţinător   Cu  acte  eliberate  în  alb  de   ciuri.
          ară  îndoială,  curios,  mai  ales  în  condiţiile  în  care  ace-   oamenilor,   făcând   recoman­  fesional   din   Simeria   să-şi   din  această  categorie  au'  cu   autobazei din Petroşani. Fi-  conducerea I.R.E. Deva, şofe-  Din  multe  exemple  depistate
          aşi   constructor,   după   mărturisirile   secretarului   organiza­  dări   competente,   dînd   spri­  primească  elevii  la  17  sep­  toţii   impresia   că   sînt   ceea                                 cu   ocazia   raidului   nostru
          tei  de  partid,  se  plînge  că  nu  are  oameni.  Trebuie  amin-   jin  efectiv  echipelor,  pe  ingi­  tembrie  în  cele  mai  bune  con­  ce  se  cheamă  băieţi  isteţi.  Se                             vom  mai  aminti  cîteva  :  Pe­
          it  că  beneficiarul  a  încercat  şi  cu  alte  prilejuri  să  mai  de-   nerul  Virgil  Rusu,  şeful  lo­  diţii.  Pînă  atunci,  nu  mai  este   au  bine  cu  şefii  —  de,  le  mai                      tru  Goşoaşă,  de  ia  I.C.R.M.
          aşeze oameni constructorului, dar au fost refuzaţi.      tului  de  construcţii  din  ca­                            fac  şi  lor  cîte  o  slujbuşoară,   Raid reaiîzat ca sprijinul organelor  Deva,               parchează   acasă,   con­
             Atenţie   s-a   acordat   calificării   şi   ridicării   calificării   drul   I.C.S.   Hunedoara.   In   decît o lună de zile.  aşa,  în  plus  —  umblă  cu                                               trar  indicaţiilor,  loan  Colibaş,
          iersonalului   care   urmează   să   deservească   noul   obiectiv,   discuţia  avută,  inginerul  Vir­  Cât  priveşte  celelalte  obiec­  „don'  şef,  ştiţi,  am  şi  eu  o   de miliţie şi ai Inspectoratului   cu   21-HD-1981,   Petru   Mun-
          ¡ompletării   acestuia   cu   proaspeţi   angajaţi,   asigurării   cu   gil   Rusu   a   întărit   hotărîrea   tive,  se  lucrează  mai  domol,   treabă,   aşa,   cîteva   minute“,                          teanu,   l-IID-6297,   Roman
          materialele necesare.                                                                  dar  ne-au  fost  date  asigurări   şi   pleacă.   Descurcăreţi   cum                                                  Vurdea,   21-HD-754   şi   alţii,
             Un  caz  aparte,  cu  multe  semne  de  întrebare,  u  con-   constructorilor   de   a   preda   că  termenele  de  predare  vor   sînt,  mai  fac  rost  şi  de  foi   de control auto                    la  fel  ;  unele  conduceri,  şefi
          ¡tituie   lucrările   în   carieră.   Zăcămîntul   n-a   fost   deschis   grupul   şcolar   profesional   în   fi respectate.  de  parcurs,  de  alte  acte  sem­                                             de  garaje,  nu  ştiu  unde  ar
          n  timpul  stabilit.  Lăsînd  la  o  parte  spusele  geologilor   timp  optim  pentru  ca  la  17   —  La  castelul  de  apă  —   nate  în  alb,  pe  care  apoi  le                                          putea   fi   maşinile   care   au
          ;are  au  constatat  cantităţi  mari  de  materie  primă  ca  şi   septembrie   elevii   să   poată   remarca   maistrul   principal   completează cum le place.                                              obligaţia  să  parcheze  la  ga­
          'ele  ale  practicienilor  că  „tot  mută  dealul  din  loo  şi  nu   intra   la   clasă.   „Ritmul   lu­  Ilie  Anghel  —  echipa  lui  Mi-   Dar  să  vă  prezentăm  cîţiva   ind  îndrumat  în  cursă  de  la   rul  Aurel  Tomuţa,  de  la  sec­  raj.  Exemple  :  I  C.R.A.  Deva,
          ie  mai  dă  de  zăcămîntul  promis“,  vom  relata  ceea  ce  am   crărilor  se  accelerează  cu  fie­  hai  Henrich  dă  zor  la  ulti­  dintre  eroii  noştri,  cîţiva  din­  Petroşani  la  Turda,  s-a  abă­  ţia  LR.E  din  Petroşani,  ple­  întreprinderea   de   panificaţie
          'ăzut  în  ziua  vizitei  noastre.  In  carieră  lucrau  două  ex­  care  zi,  oamenii  sânt  conşti­  mele  două  inele,  după  care   tre  acei  băieţi  isteţi  şi  des­  tut   prin   Căian.   A   încărcat   case  *  cu  autocamioneta  să-şi   Deva şi altele.
          cavatoare. Timp de aproape o oră    unul a   încărcat de  enţi   de   importanţa   termină­  urmează   cupola.   Aici   lucră­  curcăreţi,   dar   care   de   data   maşina  cu  lemne,  obiecte  de   facă   „plinul“.   La   buzunar.   Cu   autocamionul   la   plim­
          nai multe ori o basculantă de mare   tonaj, în   timp ce al-  rii  acestui  obiectiv,  noi  vom   rile  sînt  în  avans  cu  5  zile   asta  „au  călcat  pe  bec“,  ca   strămutare   şi   alte   lucruri,   Lua   călători   frauduloşi,   pe   bare.   la   distracţie   ori   după
          :ul se chinuia mereu fă încarce una.   Cupa nu prea nime-  fi  mai  mult  prezenţi  pe  acest   şi  vrem  ca  în  cinstea  Zilei   să   folosim   o   expresie   de-a   fără  a  avea  nici  o  formă  le­  care  îi  trecea  în  tabelul  tip   treburi  personale  !  O  practică
          ea  bulgării  de  rocă.  La  un  moment  dat,  unul  dintre  cei   şantier,  aşa  că  nu  vom  mai   de  23  August  să  terminăm   lor.          gală   de   transport.   Nici   în   ce-1  avea,  în  alb,  cum  spu­  în   atîtea   rînduri   criticată.
          câţiva  care  făceau  „plajă"  s-a  învrednicit  să  împingă  cu   da probleme beneficiarului“.  acest   obiectiv.   De  asemenea,   Romulus   Cazan   şi   Cornel   foaia  de  parcurs  nu  era  com­  neam,  la  el  Apropo,  de  bă­  Dar   mai   sînt   conduceri   de
          nîinile   bulgării   în   cupa   excavatorului.   Singurul   buldo-   Prezent   la   discuţie,   Fran-               Toldea  sînt  şoferi,  cu  schim­  pletat  acest  itinerar.  Aşa  că   ieţi  descurcăreţi  şi...  ochi  în­  unităţi   economice,   comercia­
          jer  existent  „ajuta“  cu  lama  primul  excavator.  Cele  două   cisc   Brăneţ,   dirigintele   de   avem   echipe   care   lucrează   bul,  pe  autocamionul  21-AB-   motivaţiile   şoferului   au   fost   chişi la „mişmaşurile" lor.  le,   coloane   auto.   şefi   de
          agregate  se  cereau  a  fi  deservite  de  maximum  4  oameni.   şantier   din   partea   I.M.M.R.   la   atelierul   de   tîmplărie   şi   2213,   aparţinînd   coloanei   categorisite  —  aşa  cum  erau   Sarcinile   obligatorii   ale   garaje   etc,   care   nesocotesc
          Mai  erau  însă  şi  alţi  „excavatorişti"  angajaţi  care,  în  lip-   Simeria,  a  ţinut  să-şi  expri­  la  extinderea  halelor  de  re­  auto   din   Orăştie.   Locul   de   de  fapt  —  minciuni,  încer­  şoferilor   aflaţi   cu   maşinile   aceste   obligaţii.   In   multe
          a  utilajelor,  făceau...  plajă.  Credem  că  în  această  direc­  me punctul de vedere:  parat  vagoane,  unde  ne  vom   parcare  al  maşinii  este,  nor­  cări de inducere în eroare.  în   rodaj   sînt  clare.   Ei   au   cazuri   aventurile   şoferilor
          ţie  ar  trebui  să-şi  îndrepte  atenţia  organizaţia^  de  partid,   —  Că  obiectivul  va  fi  pre­  strădui   să   ne   încadrăm,   ba   mal.   garajul   coloanei.   Ţi-ai   —   încotro  cu  autocamione-   stabilite  traseele  pe  care  tre­  descurcăreţi  nu  numai  că  a-
          conducerea întreprinderii de lianţi   Deva. Zăcămîntul  nu  dat  la  vreme,  nu  pun  la  în­  chiar   să   devansăm   termenele   găsit  ca  cei  doi  să  respecte   ta  ?  —  a  fost  întrebat  şofe­  buie   să   circule.   Aurel   Ar-   duc  pagube  unităţilor  respec­
          poate fi deschis cu un excavator şi cu oameni care fac   doială,  dar  nu  am  certitudi­  finale de execuţie.       o  asemenea  dispoziţie  I  Cel   rul  loan  Ambruş,  de  la  „Vi­  sene  şi  Ion  Manolache,  dp  la   tive,  dar  se  soldează  cu  ac­
          plajă.                                                   nea  că  vor  fi  terminate  şi   Este  evident  că  alături  de   mai recent exemplu:   In  dra" Orăştie.             şantierul   nr.   7   Chîşcădaga,   cidente.   Argumente   suficiente
             Aceiaşi  factori  au  datoria  să  acorde  mai  multa  grija   utilităţile  lui,  respectiv  insta­  constructorii   din   întreaga   noaptea  de  11  spre  12  august   —  ...Avem  o  maşină  răma­  ţin  mai  puţin  seamă  de  a-   pentru  a  acţiona-  cu  fermita­
          propriilor  salariaţi.  16  dintre  aceştia,  după  cum  relatează   laţiile   de   lumină   şi   forţă,   ţară,   colectivul  I.C.S.   Hune­  a.c.   n-au   parcat   camionul   să  în  pană  la  Geoagiu.  Mă   ceste   obligaţii.   Ei   au   fost   te  şi  intransigenţă  în  scopul
          artificierul  Mircea  Bugan,  fac  naveta  din  Deva.  Pînă  nu   instalaţiile   sanitare,   încălzi­  doara   şi-a   amplificat   activi­  la   locul   stabilit.   Au   plecat   duc  cu  ajutoare  s-o  scoatem   găsiţi  ia  motelul  Cinciş,  tra­  de a le pune capăt.
          demult,  erau  transportaţi  cu  un  microbuz.  Acum  li  s-a   rea   centrală,   sistematizarea   tatea,  fiind  hotărît  ca  în  lu­  să  facă  un  ciubuc  gras.  In   —  a  răspuns  dînsul,  răspuns   seu   interzis   pentru   rodarea
          pus   în   vedere   să-şi   scoată   abortamente   pe   interurbane.   terenului.   Ne   înţelegem   bine   nile  august  şi  septembrie  să   dimineaţa   zilei   următoare   pe care nici el nu-1 credea.  maşinilor  lor.  Dar  parcă  „in­  GH. I. NEGREA
          Pentru  aceasta  ei  însă  pierd  multe  ore  peste  program  aş­  cu   constructorii,   ne   ajutăm   recupereze   toate   rămînerile   i-am  găsit  cînd  se  întorceau   „Ajutoarele",  erau  4  femei   teresul"   maşinii   trebuie   res­  cu spriiinu! It. maior C. DAVID,
          teptând  un  autobuz  sau  altul.  Oare  nu  s-ar  putea  contrac­  reciproc,  avem  numai  cuvin­  în  urmă,  să  se  încadreze  ri­  de  la  Cugir,  cu  maşina  în­  cu  copii  mici.  Este  limpede   pectat sau cheful şoferilor ? I  It. maior M. BODEANU,
          ta o „convenţie" cu locuri mai puţine ?                   te  bune  pentru  calitatea  lu­  guros  în  termenele  de  pre­  cărcată   de   oameni,   pasageri   unde   şi   după   ce   mergeau   Deşi  din  alt  judeţ,  vom  pre­  şi GH. POPA
                                                    M. BODEA       crărilor  pe  care  le  efectuea­  dare   a   obiectivelor,   să   dea   clandestini,   Iar   cei   doi   se   „ajutoarele" la Geoagiu... Băi.  zenta  şi  acest  exemplu.  Şo­  inspector la Inspectoratul
                                                                   ză, însă am temerea că ufci-  lucrări de înaltă calitate.   aflau într-o gravă stare de    Petru Farcaş, şofer la      ferul Nicolae Patriche, de la         de control auto
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63