Page 58 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 786 © VINERI 17 AUGUST 1973 3
r
16 tipuri de
Succese de prestigiu carburatoare m depisfează’"'- '- '■
de reporteri şjBţervfiae n relatează
# fabricate la Braşov
ale oamenilor muncii prinderea nr. 2 Braşov, s-a
Joi
dimineaţa,
la
între
înregistrat, în cinstea zilei In lungi zise de vară
de 23 August, un rezultat
prestigiu:
hunedoreni de numărul de carburatorul
autoturismul
pentru
Dacia
fabricaţie
cu
40 000.
In palmaresul întreprin Serviciu! So see o
(Urmară din pag. 1) de minereuri“, Iar lăcătuşul derii a fost înscris pînă a- ©
Constantin Paraschiv a făcut cum un număr de 16 ti
importante raţionalizări la ciu puri de carburatoare pen
Iordan, Tudor Bofa, loan Dră- rurile Schenk. tru toate genurile de mo o simpla formali
ghlcescu, loan Oros ş.a. Cu Pe lingă îndeplinirea şl de Exploatarea minieră Elvezenl. Vedere generală a puţului de toare cu benzină.
toţii sînt angajaţi în întrece păşirea sarcinilor direct pro extracţie. Foto: VIRGIL ONOIU (Agerpres)
rea socialistă sub deviza „Lo ductive, membrii organizaţiei (Urmare din pag. 1) unor fişe necesare trimite Constanţa Cocrean de la
cul de muncă — cartea de o- de tineret de la aglomerato- rii elevilor în tabăra spor Şcoala generală nr. 2 din •
noare a fiecărui tînăr". rul II au participat cu mult tivă de la Constanţa, de Deva. Vin dimineaţa la o-
Tinerii din secţie stnt an entuziasm la importante acţi Proverbe „tălmăcite" La Şcoala generală de 10 mobilizarea elevilor, iar cu rele opt, supraveghez lucră- ,
grenaţi activ în cadrul mişcă uni de muncă voluntar-patrio- ani din Bălţa erau de ser echipa de handbal a şcolii rile de reparaţii capitale pî
rii de Inovaţii şi raţionalizări. tică. In cele peste 800 ore viciu, în aceeaşi zi, profe a făcut recent serviciul de nă la orele 14 (după-amiazâ
Ion Danclu, care este şl se prestate, ei şi-au adus contri soarele Penelopia Haneş şi sparing-partener pentru an supravegherea aceasta o e-
cretarul comitetului U.T.C. pe buţia la înfrumuseţarea oraşu Rodica Lazăr. Directorul trenamentul lotului român fectuează .o femeie de ser
secţie, este autorul Inovaţiei lui şi a locului de muncă, au în stil hajegan şcolii, loan Tebieş, ne-a in al juniorilor ce a evoluat viciu, n.n.), uneori mai fac
„Sistem de semnalizare acus colectat peste 200 tone fier format că lucrările de re în cadrul Cupei Prieteniei. meditaţii cu elevii'corigenţi
tică şl optică la dozatoarele vechi. paraţii şi curăţire la localul Mai departe ? Şcoala numă la limba franceză, mai răs
şcolii de 10 ani sînt termi ră 660 de elevi şi are 13 pund la telefon... Ce răs
In vechile zicale populare „Cine umblă Sînt circa 3 luni de cînd so
e mult adevăr şi tot ' atîta ra gestionarului — Samfira nate, fiind în plin lucru re profesori de sport, dar ra pund la telefon ? O dată a
capitale
paraţiile
şcoala
la
întrebat
In
înţelepciune. Spre edificare cu mierea“ — a fost transferată la ca- veche, construcţia la şcoala reori poţi vedea în timpul spectoratul cineva de la şcolar
judeţean
vacanţei de vară vreun e-
ne oprim asupra a trei din ...îşi linge degetele“. Au . bana din Sarmizegetusa, a- de la Sălişte. Deci una din lev prin incinta şcolii... care este suprafaţa totală a
acestea, cu obligaţia de-a. le cum intenţionîndu-se ca a-
' /A fost cinci: Nelu Popescu, tre atribuţiile cadrelor di şcolii...
„tălmăci“ în stilul locurilor Marin Dobrotă, Ion Bre- ceeaşi gestiune să i se încre dactice de serviciu — su Linişte ! Corigenţii Pe culoar întîlnim un
î n g e m ă n a r e în care se află cei care ne-âu teanu, Corvin Macra şi A- dinţeze soţiei lui Petru Mă- calul principal — se sfîrşise, nu vor meditaţii... grup de elevi care se ocupă
situaţiilor
şi
trăiesc
unde
pravegherea lucrărilor în lo
lăieştean, care între timp S-a
lexandru Varga. N-au umblat
cu demolarea unui zid. Sînt
căsătorit. O „pasă“ deci, de
reamintit de respectiyele pro
rămînea
cu miere, ci cu carne, dar
schimb,
lotul
In
verbe. prea mare deosebire nu-i. la soră la soţie, şcolar, spre care se îndrep La Şcoala generală de 10 nouă elevi, dintre care şase
au de luptat în toamnă cu
Peste 200 din colegii lor Că gestionarul de la Cîr tau, la data vizitei noastre ani Orăştie, profesorul „de unele corigenţe.
L-am zărit aproape în o pasiune, lucru ce te face „Omul sfinţeşte locul“ de muncă de la Abatorul neşti (aparţinător cooperati profesoarele de serviciu. In serviciu", Ionel Preda, ne De reparaţii capitale se
fiecare zi dtnd ajutor ar să crezi că intr-un viitor din Haţeg erau de faţă la vei din Haţeg) e „blînd“ ne-o drum spre cei 22 de ari pune la curent cu ce face ocupă, de fapt, cooperativa
heologilor ce lucrau pe şan nu prea îndepărtat va fi „Locul" e magazinul de dezbaterea în public a pro dovedeşte şi o sacoşă expu primiţi de la C.A.P. pentru dînsul, cu ce ar putea face „Mureşul“ din Deva. Adică,
tierul arheologic deschis în zărit din nou pe şantierele cosmetică din Haţg, iar o- cesului pentru furt din avu să drept „reclamă comercia cultivare, aflăm şi alte cî dînsul şi colegii, în cursul mai precis, ar trebui să se
cărei
vara aceasta în Sarmizege- arheologice, dar în calitate mul, gestionara Viorica A- tul obştesc. Pentru doi din lă" al deranjat, praf n-a mai teva puncte ale activităţii unei lungi zile de vară, prin ocupe. La ora vizitei noas
din
fost...
credem,
tusa. Urmăream atentă cu de specialist. Insă a ţinut gache. Lucrează în comerţ,' inculpaţi (N Popescu şi M. 1972. Şi nu-i vorba de o ex estivale de la Băiţa: aran şcoală. In ziua respectivă tre toate echipa de lucru se
riozitatea cu care cerceta foarte mult să mă corecteze ca vînzătoare, de aproape 14 Dobrotă) instanţa a dispus cepţie I Că nu respectă ora jarea mobilierului nou pri făcea de serviciu cu colega reducea doar la tînărul loan
fiecare bucăţică de cerami şi să-mi schimbe prezumţii ani. Actuala gestiune o con menţinerea în stare de arest, rul pe care singur şi l-a con Dora Loleanu, care „mo Alimpescu, care îşi omora
bucurîndu-se
ceilalţi
pre
de
că sau marmură scoasă la le. E pasionat de arheolo duce abia de la începutul lui vederile unui decret de gra ceput, ori că-i mai repede mit ,de eurîhd, pregătirea e- mentan lipseşte“. Dar şi timpul jucîndu-se cu elevii
dacă nu lipsea nu prea avea
iveală. Bănuiam, deşi nimic gie, a participat şi la Deva martie a.c., dar transformări ţiere. pe cumpărători şi, deci, că levilor pentru tabere, ex ce face în şcoală. Un club (Există corigenţi şi pe la a-
ceastă cooperativă...)
nu era cert, că în sufletul la săpături, dar este elev le sînt deja vizibile. Oricum, însă, cazierele ce are reclamaţii, i se trag tot cursie la ^olţişor, concurs pentru elevi nu există, „nu Tot pe culoar,' la loc vizi
Agache
Viorica
insistat
a
acestui elev aflat în penul în clasa a Xl-a, secţia de să i se modernizeze maga lor cinci s-au „îmbogăţit“ de la blîndeţe. De la blînde- de pescuit ş.a. mai la casa pionierilor". Ce bil se zăreşte un mare pa
timul an de liceu, s-a cui chimie, a liceului „Dece- zinul. Şi s-a modernizat. S-a cu peste 11 ani de închi ţea prost concepută a celor fac, totuşi, profesorii do nou ce cuprinde activităţile
bărit o pasiune deosebită bal“ şi, drept urmare, vrea montat aici mobilier nou şi soare. Era răsplata firească care nu iau măsuri. serviciu ? Cît au durat re pioniereşti din perioada va
De branşă, Petrică al nos
pentru arheologie. să devină un tot atît de pentru cele 14 pulpe de tru e şofer. Dar cum de s-a Unde se face sport paraţiile clădirii, au supra canţei, Aflăm că nimic din
pasionaţ chimist. spaţiul de expunere e mai porc, 10 rude de salam şi vegheat lucrările. Au încer cîte-s afişate nu au avut
Intr-o dimineaţă, profitînd mare şi mai bine valorificat. înrudit la dînsul aşa de cat să mobilizeze elevii co
de faptul că venise să ser In urmă cu două zile l-am Acesta a fost începutul; a peste 60 kg carne de vită mult şoferia cu gestiunea n-o la şcoala sportivă ? rigenţi la meditaţii. Dar a- loc. Afişul are şi o rubrică
vizitat din nou pe şantier, cu care aceştia... au um intitulată „Cine răspunde“...
vească masa la cantină, am urmat apoi grija pentru o blat ! putem spune. Ii lăsăm pe al ceştia nu prea vin, nici mă Ni s-a pus la dispoziţie
încercat să aflu cîte ceva la lucru. Am observat că bună aprovizionare şi orga ţii s-o facă, iar dacă am La Şcoala sportivă din car la apel prin adrese scri un „caiet de sarcini pentru
despre pasiunea acestui e- ştia deja să jaloneze sin nizare cu deosebit gust, şi „Mielul blînd revenit (s-a mai scris despre Deva, în mod normal, baza se. De ce nu vin ? Nu-i in vacanţă“. O simplă formali
gur, să selecteze fragmen acest magazin) o facem nu sportivă ar trebui să fie teresează, nu-i lasă părinţii?
lev. Mi-a mărturisit că este tot timpul, a vitrinei exteri suge la două oi“ tate, un caiet util pentru e-
membru al cercului de ar tele de obiecte descoperite. oare. Iar dincolo de toate In postură de „miel" — mai pentru că lămurirea lu demnă de destinaţia ei. Ar Nu primim răspuns. ventualele inspecţii.
păcate
Din
crurilor să nu se tărăgăne
lucrurile
trebui.
heologie de la Liceul „De- Şi tot atunci am încercat să acestea e gestionara care-şi gestionarul Petru Mălăieş- ze prea mult. nu stau tocmai aşa. Aflăm Profesorul de serviciu vi „Stăm şi pierdem vremea“
aflu cum se va împăca chi cunoaşte şi meseria, şi ma ne la şcoală fiindcă e obli — este o realitate izbitoare şi
cebal" din Deva şi că îl gazinul. tean, din Cîrneşti. I s-au în ★ că principalele activităţi gat. Dar de ce o obligaţie
pasionează trecutul istoric. mia cu arheologia. Văzînd Vrei să cumperi ceva? credinţat două gestiuni: cea Rolul de „tălmăcitor" al sportive se desfăşoară pe care nu duce la nici un re contrastantă cu efervescenţa
muncii ce se desfăşoară în
Auzind că la Sarmizege- că insist, mi-a destăinuit Găseşti orice, iar dacă se de la magazinul mixt şi cea proverbelor despre care am terenuri aparţinînd altor zultat ? Şi aşa ajungem tot zilele noastre în toate dome
tusa se va deschide un şan „secretul cel mare“: va ve întîmplă ca totuşi să lip a bufetului. Le gestionează vorbit, şi l-a asumat,.. şcoli din municipiu. De s-ar la profesor. De el, de stră niile de activitate. A sta pur
fi deschis în această vacan
tier arheologic, a venit aici ni pe şantier în calitate 'de sească pe moment, ţi se re (ca orar) după bunul plac. PETRE FARCAŞIU ţă o tabără de muncă pa duinţa sa depinde ca pre şi simplu două sâptâmîni în
zenţa în şcoală, în timpul
lat săpături, împreună cu chimist. comandă — politicos, cu răs triotică a elevilor cu scopul vacanţei, să nu fie numai o şcoală fără să faci nimic ni
un alt coleg. Pe acest şan Pentru acest băiat nu e- pundere, dar mai ales cu amenajării de terenuri spor chestie de formalitate, de re se pare de domeniul absurdu
tier a luat contact cu ar xistă nici un obstacol ce foarte multă convingere — tive, în toamnă situaţia ar gulament. Oare chiar n-au lui. Soluţia ar fi simplă : să
heologi profesionişti care ar putea să-l despartă de altceva tot aşa de bun. Ni insăminţarea culturilor succesive fi fost alta. Dar nu s-a fă ce face profesorii de la existe un program de activi
cele două mari pasiuni : cut nimic în acest sens, cu Şcoala generală din Orăş tate bine stabilit care să ne
i-au dăruit cîte ceva din meni nu iese din magazin cesite prezenţa ciclică a ca
chimia şi arheologia. să nu fi cumpărat ceva, toate că problema era „pre tie ?!
experienţa profesiei lor. Să I-am urat mult succes şi chiar dacă la intrare era mi santă“. drelor didactice în şcoală pe
păturile de la Sarmizegetu- la despărţire l-am rugat să nat doar de pura curiozitate. trebuie urgentată ! De la 1 la 15 august de Stăm şi pierdem tot timpul vacanţei. Căci, ade
sa au devenii pentru el se prezinte: „Cornel Sonoc, Rezultatul ? Pe fiecare din serviciu era profesorul La vremea... vărul este că în perioada va
foarte interesante şi, deşi elev la Liceul „Decebal" lunile trecute, vânzările au recomandare deosebită. Spe zăr Istrate. Ne relatează că canţei sînt multe de făcut la
se gîndea să plece la Deva din Deva". cialiştii noştri din unităţile s-a ocupat cu completarea ...ne spune profesoara o unitate şcolară.
agricole ştiu că porumbul în
mai repede, şi-a aminal ple sporit (faţă de aceleaşi din ţumeşte. . Oa recomandaţi In cultură dublă nu se mai
carea cu cîteva zile. ELENA POJOGA anul trecut) cu sume cuprin să să se întreprindă de către poate însămînţa de vreme ce
agricole
a
unităţile
pentru
Pentru acest elev, arheo corespondentă voluntară se între 21 OflO •— 29 000 lei. recupera rămînerea în urmă am trecut de 1 august. Su
logia e o delectare, dar şi Sarmizegetusa Gestionara Viorica Agache la însămmţatul culturilor prafeţele rămase libere însă
merită laude, de aceea i le duble ? pot fi însămânţate C u alte
şi atribuim. — Nu e vorba de nici o culturi. De pildă cu orz şi
grîu masă verde pentru ca
re timpul este tocmai priel-
nic.^Ne aflăm în perioada op
timă pentru a putea însămîn
Proiectanţi constructori ţa astfel de culturi pe majo
suprafeţelor
destinate.
ritatea
Dacă se va acţiona cu ope
rativitate, lucru pe care-1 re
comandăm să-l întreprindă
toate unităţilp agricole, se
va crea posibilitatea de a se
obţine producţii mulţumitoa
re de masă verde în primă
vara anului 1974. Desigur
cine va însămînţa mai repede
de calitate Ireproşabil ia terinen In fyiioffune putea ca în toamnă să
orz şi grîu în cultură dublă
va
i scoată la păşunat pe terenu
rile respective animalele pe
Constructorul : „Nu vom mai da care le deţin, economisind
depozitate
astfel
din
furajele
Pe şantierul Fabricii de ipsos Căian pentru a fi date în consum
în anotimpul alb.
probleme beneficiarului“ spune că lucrările de însă-
In concluzie deci se poate
NI SE ca OAMENI li DÍM, mînţare a culturilor duble întreprinderea forestieră de exploatare şi transport — secţia Dobra. Aici, în depozitul final,
pentru masă verde pot con
HU aVeiTl
Beneficiarul:
se lucrează cu mijloace mecanice moderne la stivulrea şi încărcarea materialului lemnos, aşa
tinua.
cum se vede şi în fotografia de faţă. Foto: IOAN LEHOCZKY
BAS NU SÎNT FOLOSIŢI certitudinea că toate obiectivele
Discuţia purtată pe şantierul Fabricii de ipsos din Că- In maşina slaluSui cu familia
an cu secretarul organizaţiei de partid, ing. Titus Ignat, vor fi terminate“ f
:u alţi salariaţi, a avut ca punct de plecare măsurile între-
>rinse de către organizaţia de bază pentru grăbirea ritmu- (Urmare din pag. 1) lităţile grupului şcolar • nu
ui de execuţie la noul obiectiv şi eficienţa înregistrată. vor ’fi gata 'la timp pentru şi prgelenii“¡Q plimbor©!
S necesar să precizăm că organizaţia de aici este relativ ca elevii să-şi înceapă în
înără, pînă în momentul de faţă, la nivelul acesteia, des- ne trebuie şi nimic nu ne condiţii optime activitatea.
ăşurîndu-se doar patru adunări generale. Se depun în- va împiedica să terminăm la
;ă eforturi susţinute pentru creşterea rolului ei conducă- timp acest obiectiv. Ne vom La această opinie, ingine Cîteva zile în şir am fost pe ebrietate. Ne imaginăm cît
or în cadrul colectivului muncitoresc, pentru formarea înzeci eforturile — aşa cum rul Virgil Rusu a replicat: arterele de circulaţie ale ju de uşor s-ar fi putut întîm- O.J.T.Deva, pe autobasculan întreprinderea de construcţii
inui nucleu de bază, dat fiind faptul că salariaţii sînt ne-a recomandat secretarul „Probabil încălzirea centrală deţului. Am asistat la buna pla un grav accident, lucru ta 21-HD-2042, a avut o idee montaj Oţelu Roşu, a fost
remiţi din localităţi diferite şi, ca la orice început de drum, general al partidului nostru, va mai întârzia puţin, dar desfăşurare a traficului ru şi mai originală. Şi-a urcat' găsit în Haţeg, transportînd
rici omogenitatea colectivului nu este prea la ea „acasă". tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, celelalte utilităţi nu. Vom tier şi — cu sprijinul orga asupra căruia şi cei care au familia în rfiaşină şi a ple 12 oameni la un meci de fot
O primă problemă pusă în dezbaterea comuniştilor de pentru a devansa termenele face tot posibilul“. fost în maşină aveau obliga cat la Haţeg, după cumpă bal. Desigur, niciunul n-a
rici a fost aceea a sprijinirii constructorului — I.C.S.H. — de execuţie, pentru a grăbi Asta dorim cu toţii: ca nelor de'miliţie—am depis ţia să reflecte. rături ! Interesant este de rămas fără... răsplată. L-am
:u forţă de muncă calificată. Pentru început, un grup de progresul şi prosperitatea ţă vrednicii constructori de la tat pe cei care confundă ma Tot de un ciubuc gras cre văzut cu a cui încuviinţare ? prezentat pentru a atenţiona
.7 lăcătuşi şi electricieni au fost detaşaţi constructorului rii. I.C.S. Hunedoara să facă şi şina statului cu cea din pro dea că se învârteşte şi Alexa Pentru că acte legale nu a- pe acei amatori de asemenea
priul garaj. Facem de la în
:are însă în loc să le ofere lucru pentru calificarea pe L-am întâlnit pe şantier, de această dată tot posibi ceput precizarea că şoferii Iclănzam, de pe autocamio vea asupra lui deplasări clandestine la me
:are o posedau i-a repartizat ia betoane. Procedeul este, coordonînd cu exigenţă munca lul încît grupul şcolar pro nul 21-HD-226, aparţinător Cu acte eliberate în alb de ciuri.
ară îndoială, curios, mai ales în condiţiile în care ace- oamenilor, făcând recoman fesional din Simeria să-şi din această categorie au' cu autobazei din Petroşani. Fi- conducerea I.R.E. Deva, şofe- Din multe exemple depistate
aşi constructor, după mărturisirile secretarului organiza dări competente, dînd spri primească elevii la 17 sep toţii impresia că sînt ceea cu ocazia raidului nostru
tei de partid, se plînge că nu are oameni. Trebuie amin- jin efectiv echipelor, pe ingi tembrie în cele mai bune con ce se cheamă băieţi isteţi. Se vom mai aminti cîteva : Pe
it că beneficiarul a încercat şi cu alte prilejuri să mai de- nerul Virgil Rusu, şeful lo diţii. Pînă atunci, nu mai este au bine cu şefii — de, le mai tru Goşoaşă, de ia I.C.R.M.
aşeze oameni constructorului, dar au fost refuzaţi. tului de construcţii din ca fac şi lor cîte o slujbuşoară, Raid reaiîzat ca sprijinul organelor Deva, parchează acasă, con
Atenţie s-a acordat calificării şi ridicării calificării drul I.C.S. Hunedoara. In decît o lună de zile. aşa, în plus — umblă cu trar indicaţiilor, loan Colibaş,
iersonalului care urmează să deservească noul obiectiv, discuţia avută, inginerul Vir Cât priveşte celelalte obiec „don' şef, ştiţi, am şi eu o de miliţie şi ai Inspectoratului cu 21-HD-1981, Petru Mun-
¡ompletării acestuia cu proaspeţi angajaţi, asigurării cu gil Rusu a întărit hotărîrea tive, se lucrează mai domol, treabă, aşa, cîteva minute“, teanu, l-IID-6297, Roman
materialele necesare. dar ne-au fost date asigurări şi pleacă. Descurcăreţi cum Vurdea, 21-HD-754 şi alţii,
Un caz aparte, cu multe semne de întrebare, u con- constructorilor de a preda că termenele de predare vor sînt, mai fac rost şi de foi de control auto la fel ; unele conduceri, şefi
¡tituie lucrările în carieră. Zăcămîntul n-a fost deschis grupul şcolar profesional în fi respectate. de parcurs, de alte acte sem de garaje, nu ştiu unde ar
n timpul stabilit. Lăsînd la o parte spusele geologilor timp optim pentru ca la 17 — La castelul de apă — nate în alb, pe care apoi le putea fi maşinile care au
;are au constatat cantităţi mari de materie primă ca şi septembrie elevii să poată remarca maistrul principal completează cum le place. obligaţia să parcheze la ga
'ele ale practicienilor că „tot mută dealul din loo şi nu intra la clasă. „Ritmul lu Ilie Anghel — echipa lui Mi- Dar să vă prezentăm cîţiva ind îndrumat în cursă de la rul Aurel Tomuţa, de la sec raj. Exemple : I C.R.A. Deva,
ie mai dă de zăcămîntul promis“, vom relata ceea ce am crărilor se accelerează cu fie hai Henrich dă zor la ulti dintre eroii noştri, cîţiva din Petroşani la Turda, s-a abă ţia LR.E din Petroşani, ple întreprinderea de panificaţie
'ăzut în ziua vizitei noastre. In carieră lucrau două ex care zi, oamenii sânt conşti mele două inele, după care tre acei băieţi isteţi şi des tut prin Căian. A încărcat case * cu autocamioneta să-şi Deva şi altele.
cavatoare. Timp de aproape o oră unul a încărcat de enţi de importanţa termină urmează cupola. Aici lucră curcăreţi, dar care de data maşina cu lemne, obiecte de facă „plinul“. La buzunar. Cu autocamionul la plim
nai multe ori o basculantă de mare tonaj, în timp ce al- rii acestui obiectiv, noi vom rile sînt în avans cu 5 zile asta „au călcat pe bec“, ca strămutare şi alte lucruri, Lua călători frauduloşi, pe bare. la distracţie ori după
:ul se chinuia mereu fă încarce una. Cupa nu prea nime- fi mai mult prezenţi pe acest şi vrem ca în cinstea Zilei să folosim o expresie de-a fără a avea nici o formă le care îi trecea în tabelul tip treburi personale ! O practică
ea bulgării de rocă. La un moment dat, unul dintre cei şantier, aşa că nu vom mai de 23 August să terminăm lor. gală de transport. Nici în ce-1 avea, în alb, cum spu în atîtea rînduri criticată.
câţiva care făceau „plajă" s-a învrednicit să împingă cu da probleme beneficiarului“. acest obiectiv. De asemenea, Romulus Cazan şi Cornel foaia de parcurs nu era com neam, la el Apropo, de bă Dar mai sînt conduceri de
nîinile bulgării în cupa excavatorului. Singurul buldo- Prezent la discuţie, Fran- Toldea sînt şoferi, cu schim pletat acest itinerar. Aşa că ieţi descurcăreţi şi... ochi în unităţi economice, comercia
jer existent „ajuta“ cu lama primul excavator. Cele două cisc Brăneţ, dirigintele de avem echipe care lucrează bul, pe autocamionul 21-AB- motivaţiile şoferului au fost chişi la „mişmaşurile" lor. le, coloane auto. şefi de
agregate se cereau a fi deservite de maximum 4 oameni. şantier din partea I.M.M.R. la atelierul de tîmplărie şi 2213, aparţinînd coloanei categorisite — aşa cum erau Sarcinile obligatorii ale garaje etc, care nesocotesc
Mai erau însă şi alţi „excavatorişti" angajaţi care, în lip- Simeria, a ţinut să-şi expri la extinderea halelor de re auto din Orăştie. Locul de de fapt — minciuni, încer şoferilor aflaţi cu maşinile aceste obligaţii. In multe
a utilajelor, făceau... plajă. Credem că în această direc me punctul de vedere: parat vagoane, unde ne vom parcare al maşinii este, nor cări de inducere în eroare. în rodaj sînt clare. Ei au cazuri aventurile şoferilor
ţie ar trebui să-şi îndrepte atenţia organizaţia^ de partid, — Că obiectivul va fi pre strădui să ne încadrăm, ba mal. garajul coloanei. Ţi-ai — încotro cu autocamione- stabilite traseele pe care tre descurcăreţi nu numai că a-
conducerea întreprinderii de lianţi Deva. Zăcămîntul nu dat la vreme, nu pun la în chiar să devansăm termenele găsit ca cei doi să respecte ta ? — a fost întrebat şofe buie să circule. Aurel Ar- duc pagube unităţilor respec
poate fi deschis cu un excavator şi cu oameni care fac doială, dar nu am certitudi finale de execuţie. o asemenea dispoziţie I Cel rul loan Ambruş, de la „Vi sene şi Ion Manolache, dp la tive, dar se soldează cu ac
plajă. nea că vor fi terminate şi Este evident că alături de mai recent exemplu: In dra" Orăştie. şantierul nr. 7 Chîşcădaga, cidente. Argumente suficiente
Aceiaşi factori au datoria să acorde mai multa grija utilităţile lui, respectiv insta constructorii din întreaga noaptea de 11 spre 12 august — ...Avem o maşină răma ţin mai puţin seamă de a- pentru a acţiona- cu fermita
propriilor salariaţi. 16 dintre aceştia, după cum relatează laţiile de lumină şi forţă, ţară, colectivul I.C.S. Hune a.c. n-au parcat camionul să în pană la Geoagiu. Mă ceste obligaţii. Ei au fost te şi intransigenţă în scopul
artificierul Mircea Bugan, fac naveta din Deva. Pînă nu instalaţiile sanitare, încălzi doara şi-a amplificat activi la locul stabilit. Au plecat duc cu ajutoare s-o scoatem găsiţi ia motelul Cinciş, tra de a le pune capăt.
demult, erau transportaţi cu un microbuz. Acum li s-a rea centrală, sistematizarea tatea, fiind hotărît ca în lu să facă un ciubuc gras. In — a răspuns dînsul, răspuns seu interzis pentru rodarea
pus în vedere să-şi scoată abortamente pe interurbane. terenului. Ne înţelegem bine nile august şi septembrie să dimineaţa zilei următoare pe care nici el nu-1 credea. maşinilor lor. Dar parcă „in GH. I. NEGREA
Pentru aceasta ei însă pierd multe ore peste program aş cu constructorii, ne ajutăm recupereze toate rămînerile i-am găsit cînd se întorceau „Ajutoarele", erau 4 femei teresul" maşinii trebuie res cu spriiinu! It. maior C. DAVID,
teptând un autobuz sau altul. Oare nu s-ar putea contrac reciproc, avem numai cuvin în urmă, să se încadreze ri de la Cugir, cu maşina în cu copii mici. Este limpede pectat sau cheful şoferilor ? I It. maior M. BODEANU,
ta o „convenţie" cu locuri mai puţine ? te bune pentru calitatea lu guros în termenele de pre cărcată de oameni, pasageri unde şi după ce mergeau Deşi din alt judeţ, vom pre şi GH. POPA
M. BODEA crărilor pe care le efectuea dare a obiectivelor, să dea clandestini, Iar cei doi se „ajutoarele" la Geoagiu... Băi. zenta şi acest exemplu. Şo inspector la Inspectoratul
ză, însă am temerea că ufci- lucrări de înaltă calitate. aflau într-o gravă stare de Petru Farcaş, şofer la ferul Nicolae Patriche, de la de control auto