Page 6 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 773 © JOI 2 AUGUST 1973
Propunerile valoroase Vestigiile istorice, mu instruirea de specialitate).
Faptul că lipseşte o îndru
zeele, casele memoriale, mo
numentele culturii materia %IM „PREDAREA ISIIRIEi“ LA MUZEE, mare corespunzătoare la
le şi spirituale ale poporu monumentele menţionate ar
trebui să determine ca re
ale muncitorilor sé fi© lui nostru se găsesc din a- prezentanţa Departamentului
judeţul
nos
în
bundenţă
Cultelor pentru judeţul Hu
aşe
tru.
Aproape
fiecare
zare omenească, dincolo de MUTE, lOCHI ISTORICE nedoara să ia măsurile ce
a
puternica epocii contemporane, se impun.
amprentă
civi
— In ceea ce priveşte o-
lizaţiei
materializate fâro adăposteşte o filă de isto lui patriotic ; pentru străini, profesorii Ion Poporogu ţumiioare — cum se asigu că aceasta este corespunză
vizuală,
credeţi
rientarea
ră informarea la monumen
(directorul muzeului)
şi Vi
lumii
rie.
muzeul este o oglindă a ve
antice,
Aşezările
ale bătrînei Dacii, ale vea chimii, muncii şi genialită orica Brînduşescu, te, punctele muzeistice, lo toare în momentul de fa
curilor de început, focurile ţii poporului nostru, a bo Vreau să mai fac o men curile istorice din judeţul ţă ?
/nu C3 ^ 0 ce au ars pe meleagurile găţiei acestui pămînt. A- ţiune : în plin sezon turis nostru ? — In linii mari, da. In
sntirziere strămoşeşti, castele, povestesc ceste aspecte au determi tic, cînd numărul de vizi două Aici problema are acest an au fost renovate
—
cetăţi,
îndrumarea
şi montate panouri noi la
aspecte:
tatori creşte, ar fi necesară
—
toate
nat şi din partea factorilor
tezaure
minunatul adevăr despre răspunzători luarea de mă sporirea numărului celor realizată de persoane de punctele de interes isto
locuitorii acestor cimpii şi suri pentru asigurarea la care fac îndrumarea. Să semnate special în acest ric ; există, totodată, ilus
Adunarea generală a re maistru miner, ing. Ştefan zii valoroase pentru impulsi munţi, despre lupta acestui toate muzeele a unui ghidaj luăm, de pildă, cazul Cas sens şi orientarea prin trate şi pliante de popu
prezentanţilor salariaţilor de Robu, şefiiil sectorului VI pre onarea preocupărilor în ve popor pentru dreptate so competent şi corespunzător. telului Corvineştilor. Este mijloace vizuale (afişe, pa larizare. Este necesar însă
la Exploatarea minieră Lo- gătiri, lom Baciu, şef de bri derea întăririi disciplinei şi a cială şi libertate naţională, — Am ilori la început să vizitat anual de circa nouri, prospecte, broşuri ca acestea să existe in nu
nea, analizînd realizările ob gadă în >sectorul III, Petru răspunderii în muncă“. , despre vitejia şi talentul ne vorbiţi despre ghizii din 70 000 de vizitatori, cei mai ş.a.). Cu ocazia unor eve măr mai mare şi mai di
ţinute în întrecerea socialis Cenuşe, Maistru miner în sec — Cu toate că sectorul stăpînilor acestor locuri. reţeaua muzeelor hunedo- nimente deosebite (de e- vers realizate spre a satis
tă pe primul semestru al a- torul VI, Viorel Boantă, şe nostru s-a prezentat în faţa Atracţia exercitată de is rcnc. xemplu, festivităţile de la face numeroasele cereri.
nului, a consemnat un bilanţ ful sectorrilui I, au subliniat adunării reprezentanţilor sa torie face ca un mare nu — Pentru vizitatorii mu Costeşti sau vizita unor Totuşi, există şi obiective
onorabil : planul producţiei în cuvîntffll lor experienţa lariaţilor cu o realizare de măr de oameni de pretutin zeelor, în general, ghidul INTERVIU grupuri mai mari), atunci istorice unde asemenea lu
globale a fost depăşit cu pes valoroasă dobîndită de acest aproape 7 000 tone de cărbu deni să viziteze judeţul Hu este un personaj central, in ghidajul este executat de crări lipsesc (Crişcior, Ri
te 2,5 milioane lei, iar al pro ne peste plan — ne-a decla nedoara. Turişti din ţară dispensabil, dar de cele către personalul muzeului biţa, Gurasada, Streisîn-
ducţiei marfă cu aproape 1,5 colectiv pentru îmbunătăţirea rat inginerul Petru Stupu, sau din străinătate, grupuri mai multe ori... anonim. nostru. georgiu). S-a acordat, toto
milioane lei. Realizările co ritmului de extracţie, rele- şeful sectorului III — ne.dăm de tineri elevi, studenţi, De aceea merită să le a- mulţi — vara, iar un sin Cît priveşte unele mo dată, atenţie broşurilor,
lectivului sînt net superioare vînd în acelaşi timp existenţa seama că mai avem impor muncitori, oameni de toate mintesc numele. De pildă, gur ghid stă permanent de numente istorice izolate, în astfel că la ora actuală
celor obţinute în perioada unor serioase neajunsuri în tante rezerve de îmbunătăţi vîrstele, cu preocupări di muzeul nostru este deservit la orele 9 la 19. Este drept, drumarea se face satisfă toate muzeele pun la dis
corespunzătoare a anului tre- organizarea producţiei, posi re a indicatorilor cantitativi verse şi diferit grad de de profesoarele Maria Vîr- dispoziţiile în vigoare per cător : Cetatea Devei — poziţia vizitatorilor, la pre
ctst. Numele multora dintre bilităţile largi de îmbunătă şi mai ales a celor calitativi. cultură. vin să admire şi topeanu şi Adriana , Rusu, mit angajarea în funcţii de cercetătorii din cadrul Mu ţuri accesibile, asemenea
ţire a tuturor indicatorilor
teriţerarii pe care i-am întîl- de plan. Cea mai importantă dintre să înveţe din ceea ce s-a care asigură ghidajul timp ghizi a studenţilor sau ca zeului judeţean Hunedoa broşuri.
nit în lunile din urmă în- Sub impresia proaspătă a aceste rezerve constă în în păstrat peste veac. Este de zece ore pe zi. Cit de drelor didactice aflate în ra—Deva, Ţebea — Todor In comparaţie cu anii
fruntrndu-se voiniceşte cu tărirea disciplinei muncii. momentul în care apare... spre competenţa îndrumă vacanţă, dar asta înseamnă Dragoşa, Gurasada — N. trecuţi, desigur, s-au făcut
greutăţile din adîncuri le-am — S-au depus, aşa cum s-a ghidul. toarelor amintite, e destul doar o lună, o lună şi ju Tămaş, Biserica de la Strei- multe lucruri bune în pri
auzit menţionate printre frun văzut, eforturi pe toată linia Despre felul cum se fa să spun că acestea se ocu mătate. Şi pentru Sarmize- sîngeorgiu — E. Crişan, vinţa „predării istoriei“ la
taşi : lipan' Coj/ocaru', autorul — a declarat minerul Costa- ce ghidajul la obiectivele pă şi cu probleme de cer getusa, s-ar impune exis Biserica din Densuş — I. muzee, locuri istorice, mo
iniţiativei „Briigada de pro Adunări generale che Bîgu. S-a văzut că nimio istorice, cine sînt cei care cetare a istoriei. In gene tenţa a doi ghizi, dat fiind Udilă. La altele îndrumarea numente. Insă faptul că
noştri
ducţie şi educaţie", Ioan Ba- ele oamenilor muncii nu vine de la sine. Ca să a- îndeplinesc această misiune ral,' toţi cercetătorii muncă faptul că aici există şi mu lipseşte. Este vorba de mo mai există situaţii cînd pe
zeul şi complexul de con
această
îndeplinesc
ciu, Costache Bîgu, Marin jungem la mai bine va tre şi alte amănunte legate de strucţii antice. In cazul numental» de la Sîntămăria- alocuri aceste lecţii lipsesc
dă
Ciubăr, Shancu Albu, lui Tra- bui să îmbunătăţim mult această chestiune, ne Mircea de îndrumare. grupurilor mari, mulţi vizi Orlea, Crişcior, Ribiţa, ar trebui să determina con
şi
factorii
siliile
Ghizi competenţi avem la
populare
explicaţii
profesorul
a-
ian Molnar, Constantin Solo- munca atît la fronturile de Valea, directorul Muzeului Castelul Corvineştilor — tatori trebuie să-l aştepte Strei. Majoritatea dintre re răspunzători să ia grabni
construcţii
fiind
cestea
mon, Zaharia Băiăuţă, Con acestor rodnice dezbateri am lucru cît şi la căile de acces judeţean Hunedoara-Deva. profesoara Maria Cosma, pe ghidul muzeului pînă ce ligioase vechi (sec. XIII— ce măsuri pentru a asigu
stantin Ghiţoiu, Ludovic Re- solicitat părerile cîtorva ex pentru o mai bună aprovizio — Să începem cu muze la Muzeul dp la Sarmizege- acesta termină îndrumarea XIV), episcopiile din Arad ra o îndrumare permanen
paş, Gherasim FlVt6, Dumitru ponenţi ai colectivului despre nare a brigăzilor şi pentru ele. înainte de a fi un in tusa — prof. Emil Nemeş, la unul din aceste puncte. sau Cluj au obligaţia sta tă şi competentă la monu
Costinaş, Ştefan Molnar, Va- învăţămintele desprinse şi evacuarea la timp a produc strument de cunoaştere şti la Muzeul etnografic de la — Dar, în afară de mu bilită prin lege de a asi mentele ce intră în raza
sile Simion. Ei reprezintă importanţa măsurilor adop ţiei. inţifică, muzeul este un' Orăştie — prof. Nicolae zee — unde, fireşte, ghida lor de activitate.
doar cîţiva din cei peste 170 tate, pentru activitatea vii La rîndul său, minerul Mi- factor eficient de educare, Adam, şi la Muzeul mine jul este organizat cu com gura persoanele apte de a
evid'enţîaţi în întrecerea so toare a minei. clea Ion III a spus: de cultivare a sentimentu- ritului din Petroşani — petenţă şi în condiţii mul- face ghidajul. (Noi Nfacem C. DR02D
cialistă, care şi-au înscris în — Analiza responsabilă şi — Dezbaterile au fost bune,
acest an numele în cartea de competentă 6ub multiple as-r
onoare a- exploatării. pecte a muncii noastre — a planul de măsuri, de aseme
nea. Rămîne să vedem ce se
Colectivul de muncă şi or declarat tovarăşul Andrei va realiza din ceea ce ne-am Pompierii voluntari în concurs Í
ganizaţia de partid de la Le Colda, secretarul comitetului propus. Spun acest lucru de Viaţa universitară
1
nea au acţionat perseverent de partid al minei — reflectă oarece experienţa de .pînă
pentru aplicarea în viaţă a hotărârea întregului colectiv acum ne-a arătat că nu toa Intr-o zi de tulie, la ora 7 di avem toată speranţa că vom re îmbrăţişează, sărutîndu-se de
măsurilor stabilite pe baza de ‘la Lonea de a ridica la te măsurile bune pe care ni mineaţa, pompierii voluntari din uşi“. bucurie pentru rezultatul obţi
Deva
Exploatării
indicaţiilor date de tovarăşul un nivel superior întreaga le-am propus au fost puse în cadrul pregătiţi la miniere p.c.i., Din nou emoţii şi speranţe. nut : Au ocupat locul I în cla  treia sesiune de vară
erau
La ora 9, toţi comandanţii for
remiza
primind
o-
de
Diploma
sament,
Nicolae Ceauşescu cu ocazia activitate. Aşa cum s-a văzut, aplicare. Ca şef al unei for pentru a pleca la Termocentrala maţiilor p.c.i. sînt chemaţi la noare. i
vizitei de lucru făcute în Va am obţinut rezultate de -an maţii de mineri aş vrea să Mintia, unde urma să aibă loc masa juriului, pentru a-şi trage Odată reîntorşi la sediul Ex
stabilirii
în
or
vederea
organizat
lea Jiului, urmărind îndea samblu bune. Dar mai avem arăt că de multe ori se re concursul profesional Ministeru bileţele participării la concurs. Co ploatării miniere Deva, preşedin
ale
organele
de
dinii
p.p.i.
în faţă multe probleme im lui de Interne. mandantul formaţiei de la Ex tele comisiei tehnice p.c.i., to
proape eşalonarea judicioasă simte în' activitatea noastră La orele 8 se găseau prezenţi ploatarea minieră Deva a tras varăşul ing. şef Enyedi Bela,
îi
a sarcinilor de plan, îmbună portante care rămîn deschi faptul că nu se manifestă la concurs, disciplinaţi şi mai a- biletul cu nr. 4. Formaţia intră vine în pe mijlocul formaţiei şi ai la Institutul de
felicită
fericiţii
cîştigători
tăţirea metodelor de lucru în se. Nu sîntem pe deplin sa destulă receptivitate faţă de les emoţionaţi. DupS ce s-a fă în ordine, disciplinată, pe pistă. premiului I : „Băieţi, după mun
tisfăcuţi de gradul de ritmi cut recunoaşterea terenului, un Se dă prima probă. Urmează a-
abatajele frontavle, extinderea sugestiile oamenilor din a- de urma să aibă loc desfăşura poi proba de îndemînare şi vi că şi răsplată !“.
susţinerii metalice la lucră citate, de nivelul productivi bataje, şi că nu se acţionează rea concursului, pompierii volun teză. ştafeta p.c.i. de 3x50 m, Cuvintele sînt pline de' adevăr.
tăţii muncii, de faptul că am cu toată energia din partea tari Aurel Beldianu, Tudor Tu- dispozitivul de luptă la m.p., to~ Pompierii voluntari fac propu
rile miniere, raţionalizarea şi depăşit preţul de cost planifi doran, Ioan Gîţ, Virgil Tîrşa, Pe talizînd la toate probele 305 nerea ca Diploma de onoare să subingineri din Hunedoara
mecanizarea operaţiunilor de conducerii pentru rezolvarea tru Fişter şi Ioan Suşa s-au a- puncte. fie afişată la panoul de onoare
cat şi că sîntem deficitari la dunat în jurul comandantului După ce probele s-au terminat al formaţiei, lucru ce s-a şi făcut
transport şi de încărcări- capitolul calitate. Un număr unor probleme care influen lor de formaţie, Alexandru Ser- şi odată cu ele şi emoţiile, pom imediat, pentru ca toţi salariaţii Primii au fost la sflrşitul pa 522 se înscriu Ioan Dan-
descărcări, rezolvarea unor însemnat de brigăzi nu-şi în ţează munca la fronturile de ban, asaltîndu-1 cu întrebările : pierii , voluntari se adună din să ia cunoştinţă de succesul for lui mai, cei din anul III, ciu (7, 9, 8), Dumitru Chi-
„Cum va fi ? Vom reuşi oare să
probleme de ordin social pri deplinesc planul. Factorii de lucru, pentru aplicarea mă luăm locul I la concurs ?“. Co nou în jurul comandantului şi se maţiei p.c.i. a exploatării. azi încadraţi deja în pro mirel (8, 9, 7), Ioviţă Mun
vind retribuirea muncii, con conducere n-au elucidat mo surilor stabilite. Deci, să mandantul le răspundea : „Dacă ducţie. Au urmat apoi anii tean (8, 8, 9) ş.a, iar la
diţiile de cazare, masa la dul concret de a preveni ră- punem umărul cu toţii pen s-a făcut totul, dacă nu s-a pier I şi II în luna iunie, iar în grupa 521 Gheofghe Cătă-
dut nici un minut din timpul a-
antrenamentelor.
în
tot
cantine ş.a. mînerea cronică în urmă a tru a înfăptui măsurile sta îdetat anului de pregătire, dacă Tinereţea unei tre 5-31 iulie insitutul hu- nescu (9, 8, 7), Traian Mun
tean (9,
9, 8), Herman
nedoreari a găzduit a treia
cursul
Numeroşi participanţi la unor formaţii de lucru. Pen bilite, care prezintă garanţia am fost sîrguitori în vederea a- sesiune de vară, cea a noii Schmidt (8, 9, 7).
cunoştinţe,
dacă
dezbateri printre care Alic tru organizaţia de partid îmbunătăţirii activităţii. cumulării de indicaţiile din „ma secţii serale de subingineri Una dintre grupele pro
am
respectat
Popovici, şef de echipă elec s-au desprins din aceste nualul pompierilor", partea a întreprinderi înfiinţată conform H.C.M. blemă pare a fi grupa 421
5-a, cap. II şl dacă nu ne „pier 1320/1972 în luna decem
tromecanic, Ghiţă Popescu, dezbateri o seamă de conclu- M. CRISTESCU dem“ la desfăşurarea probelor, — secţia tehnologie carbo-
brie. chimică şi procese pirogene.
(Urmare din pag. 1) ce aduc economii între Ancorarea directă în Aici, alături de unele eşe
prinderii de peste 500 000 producţie, cunoaşterea prac curi ale primei sesiuni apar
mei de curînd calificate sau lei anual. Una dintre ino tică a multor probleme ca surprize în dreptul Unor
în curs de calificare. vaţii — cea concepută de re Vin să-şi găsească prin nume distinse prin rezulta
Dar elfi oameni de aici muncitorul strungar Ştefan cursurile institutului funda te bune în sesiunea din iar
nu şi-au aureolat fruntea Iovan, aprediat ca unul mentarea teoretică, se do nă. E vorba de note slabe
cu brăţara de aur a mese dintre cei mai buni mese vedesc de un real folos stu ale studenţilor Tiberiu Ma-
riei ? In 1972 s-au calificai riaşi — a fost propusă pen denţilor secţiei serale, faei- riş, Radu Gh. Oprea ş.a.
la locul de muncă peste tru a fi generalizată în litînd însuşirea unor noţi Tot la această grupă sînt
600 de salariaţi, iar în acest toate întreprinderile din uni predate la cursuri. Ar frecvente cazurile unor stu
an o vor face încă 500. E ţară. gumentul îl constituie re denţi cu rezultate la mini
drept că necalificaţii nu Deşi au trecut cîţiva ani zultatele bune ale unui nu ma rezistenţă sau chiar sub
prea au ce face în între buni de cînd s-a înfiinţat măr însemnat dintre stu limită In ambele sesiuni :
prindere, unde tehnica mo întreprinderea, totul pare denţii încadraţi în pro Ioan Dumitrescu, Nicolae
dernă cîşligă teren pe zi nou. Vîrsta medie a salari ducţie, în locuri de muncă Ţugui ş.a. Să fi fost mate
ce trece în toate sectoarele aţilor este acum de 22 de cu specific legat de profi riile de examen — mate
de activitate şi unde azi se ani. Cei peste 500 de co lul secţiilor institutului. matică, fizică, termodinami
realizează cu mijloace me munişti ce lucrează aici se Spre exemplu, la secţia că, chimie anorganică şi
canizate peste 1 200 de pro construcţii civile şi indus chimie fizica, mecanica, a-
duse anual — din metal, preocupă cu grijă de creş triale, la examenele din a- plicată — mai dificile de-
lemn, materiale plastice, terea şl formarea tinerelor ceastă sesiune — economie cît la celelalte secţii? Ori
chiar şi produse alimentare, cadre. Şi îmbucurător este politică, matematică, me cum, situaţia este de natu
toate de calitate superioa faptul că tinerii s-au adap canica construcţiilor — au ră să dea de gîndlt celor
ră. tat cu uşurinţă ritmului a- fost obţinute rezultate bu în cauză pentru a putea
Se observă o dorinţă fier lert al muncii. Aiei, de la ne de către studenţii Ma recupera, pînă la sesiunea
binte la oamenii întreprin primul şi pînă la ultimul ria Costina (9, 7, 8), Corne din toamnă, golurile exis
derii de a descoperi şi apli salariat se munceşte cu lia Gros (7, 7, 9), Emil tente.
ca în practică noul. Despre răspundere. O confirmă re Marcu (10, 7, 9), reeditând De fapt, procentul redus
inovaţii şi raţionalizări se zultatele meritorii pe care notele din prima sesiune, al studenţilor integralişti de
vorbeşte aproape în fiecare întreprinderea le dobîndeş- Valeria Balaj (8 7, 6) ş.a. la zi a determinat condu
zi. Directorul, o parte din te în întrecerea pe care o Printre cei ce nu au dez cerea institutului să orga
ingineri, mulţi dintre mun desfăşoară pentru a îndepli minţit succesele înregistra nizeze şi pentru perioada
citori sînt inovatori. Nu te în prima lor sesiune la vacanţei, la toate catedrele,
O vedere de ansamblu asupra inicroraionulul nr. din municipiul Hunedoara, unde s-au construit în ultimii ani zeci mai în acest an s-au apli ni cincinalul în 3 ani şi 9
de blocuri pentru stderurglştl şi familiile lor. examenele de matematică, consultaţii pentru restan-
Foto: VIRGIL ONOIU cat în producţie 7 inovaţii luni. geometrie descriptivă, topo ţieri. Aceleaşi catedre vor
grafie şi trasarea construc acorda tot sprijinul şi stu
ţiilor sînt şi studenţii Ro- denţilor seraIişti cu lacu
dica Tatiana Ştef (9, 7, 9) ne în pregătire. Rămîne în
— Pe majoritatea dintre a- au deţinut pondere in planul şi Nicolae Telenbici (10, 8, să ca. urmînd exemplul co
Ceştia i-am supus analizei Jn de investiţii al judeţului — 7) din grupa 622. legilor cu rezultate bune,
secţia
La
INVESTIŢIILE—de calitate Ireproşabilă, adunările noastre de partid vor contribui din piln la pro metalurgică sesiunea de va maximum potenţialul tehnic
electromecanică
la
restanţierii
să
valorifice
gresul
economiei
—_ completează ideea şeful de
hunedorene,
echipă Ioan Mahgâ, secreta la satisfacerea mai deplină a ră a cuprins examene la al practicii în producţie
rul organizaţiei de partid a cerinţelor tuturor beneficiari matematică, fizică şi termo pentru fundamentarea no
dinamică,
lotului. Pe alţii .Ram afişat
şi
re
mecanică
puse la termen in la gazeta satirică înfiinţată la lor de transport pe calea fe zistenţa materialelor. Prin ţiunilor cerute în pregătirea
Li-
Electrificarea
rată.
liniei
teoretică.
locul de muncă. Aceste acţi
tre studenţii buni, la gru
ei la tronsonul LiveZeni —
uni au avut un efect favora vezeni — Mintia, alăturarea ILEANA LASCU
bil, la ora actuală nemaiîn- Tîrgu Jiu (unde acelaşi con
pentru
bătălia
De asemenea, trebuie pregăti raţiile nefiind in totalitate la registrîiidu-se vreun caz de structor dă lucrărilor pînă la
indisciplină. Mai mult, îâ an
îmbunătăţim substanţial tă judicios producţia anului nivelul cerinţelor. In acest gajamentul nostru cle-ă ter 30 septembrie) se înscrie ca
terminarea
domeniu trebuie Să acţionăm
viitor avînd în veddre că sar
mina lucrarea pînă ia 23 Au
un succes marcant în realiza
cinile de plan sporesc OU 22
lâ sută faţă de acest an; De mai perseverent, să înlăturăm gust hU numâi că au subscris rea prevederilor Congresului RECOLTAREA
orice formă de superficialita
lotului
toţi
dar
muheitorii
al X-lea al partidului — un
secţiilor,
te şi formalism.
nivelul
la
aceea,
deservirea şantierelor luate măsuri lucru vor fi în prezent sînt o dovadă gră s-au şi apucat sclios de mun de s-a specificat că pînă în CEREALELOR
de
formaţiilor
obţinute
pînă
Realizările
că fâcînd posibil ca angaja
1975, tracţiunea Diesel şi e-
tehnico-organi-
zatorice adecvate, menite să itoare a puterii de muncă, a mentul să devină realitate. lectrică Va reprezenta 95 la
Angajat în activitatea de Cantitativ s-au obţinut 700 asigure un ritm susţinut în hărniciei întregului nostru cu Tunelul Bănită — şi odată sută dirt volumul de trafic (Urmare din pag, 1) pune ca organizaţiile de
terminarea
lucrărilor
de
feroviar, ceea ce va determi
realizare exemplară a sarci mo de panouri prefabricate activitatea de producţie, dînd colectiv. Măsurile adoptate aici întreaga linie LiveZeni na faţă de 1970 creşterea cu partid, consiliile populare
nilor de. plan şi a angaja peste prevederi şi s-ar fi pu produse de Calitate, asigurând la recenta adunare generală — Mintia va intră deci in 30-40 la sută a volumului de O situaţie asemănătoare se comunale şi conducerile uni
mentelor asumate în între tut realiza şi mai mult dacă funcţionarea cît mai bună a a oamenilor muncii ăU fost exploatare, curînd. Lucrările transport de mărfuri şi călă întâlneşte şi la C.A.P, Băcia tăţilor agricole să-şi concen
cere, colectivul de muncitori, în anumite perioade nu am maşinilor şi utilajelor din do bine gîndite. Odată Cu tradu de inare anvergură “ care tori pe C.F.R. unde, în medie, pe fiecare treze toate eforturile în ve
cerea lor în practică Vom îm
ingineri şi tehnicieni al sta fi dus lipsă de Zgură. tare. combină revin abia 10 hec derea obţinerii unor randa
ţiei de utilaje şi transporturi, In perioada care s-a scurs Numărul de utilaje care lu bunătăţi întreaga activitate tare cu grîu recoltat (?). mente zilnice maxime pe
din cadrul Trustului de con din acest an nu au fost valo crează pe şantiere a crescut din sectoarele productive, ce fiecare utilaj şi formaţie de
strucţii Hunedoara-Deva, a rificate în totalitate capacită şi creşte mereu. Va trebui ca ea ce va conduce la îndepli Moşi locatori apreciază... Deoarece aceste zile sînt lucru, numai astfel fiind po
obţinut de la începutul aces ţile de producţie, nu am reu în continuare să asigurăm şi nirea exemplară a sarcinilor hotărâtoare pentru încheierea sibil ca secerişul să fie fi
tui an realizări de seamă. şit să utilizăm complet şi in forţă de muncă necesară pen de plan şi angajamentelor Ca Clini apreciaţi calitatea lucrărilor executate de con grabnică a acţiunii de înma- nalizat în timpul cel mai
Astfel, planul valoric de pro tensiv timpul de lucru în ate tru întreţinere şi reparaţii. Cu re le avem pentru acest an şi structor ? Ce părere aveţi despre apartamentul în care lo gazinare a recoltei, se im scurt posibil.
ducţie a fost depăşit cu peste liere şi secţii. Acestea se da- toate că pînă acum activita în continuare. cuiţi ? Răspund muncitorii şantierului II al T.C. Deva pre
9 milioane de lei, Ia preţul toresc în bună parte lipsei de tea în atelier a fost organi tenţiilor dumneavoastră ? — Iată întrebările pe care le-am
de cost înregistrîndu-se eco muncitori calificaţi, dar şi ne- zată pe două schimburi nu Ing. NICOLAE MAIORESCU pus noilor locatari din biocul 7 aflat în (tot noul) cartier
nomii în Valoare de 1,8 mi respeertării de către unii an am reuşit să înlăturăm la directorul Staţiei de utilaje şi de locuinţe al Simeriei. Contabilul şef nu trebuie să ştie ?
lioane lei. Numai pe primele gajaţi a programului de lu timp defecţiunile ivite, repa- transporturi Deva losif Ungur — tehnician la I.M.M.R. Simeria : Deţin
6 luni ale anului am realizat cru. Majoritatea absenţelor un apartament cu două camere. Sincer să fiu, sînt mulţu In lipsa preşedintelui şi a pentru contabilul şef să şl
58 la sută dih planul anual, nemotivate sîht înregistratele mit de calitatea muncii constructorului depusă în ridica inginerului şef de la C.A.P. cu exactitate, în orice m
unde Lucrările de electrificare a săi
fapt ce conferă siguranţa că secţia de prestaţii şi secun rea şi darea în foldsihţă a acestui bloc. Lăsînd ia o parte Batiz, a fost greu să ne edi ment, stadiul proceselor ec
sarcinile din 1973 vor fi rea dar industrială Deva, «faptul că prin strădaniile zidarilor, betoniştilor, ale celor ficăm asupra stadiului în ca nomiee ce au loc în unitat
lizate şi depăşite. s-au semnalat dese cazuri de lalţi muncitori de lă şantierul nr. 2 al T.C. Deva ne-am re se găseşte secerişul la a- de a cărei activitate răspu
Rezultate bune au obţinut indisciplină, întârzieri şi ple ferate Livezeci-iinfia mutat cu două luni mai devreme în noile noastre locuinţe, ceastă unitate. In ziua de 31 de. Lipsa unei evidenţe op
toate secţiile de producţie, cări nejustificate de la lucru. vreau să subliniez în mod deosebit faptul că la recepţie iulie a.c., contabilul şef El- rative şi precise a lucrării
dîndu-se peste prevederi cu Putem arăta că recrutarea n-am putut să obiectez cu nimic. vira Mitulescu nu ne-a putut ce se efectuează în C.A.
25 la sută mai mult nisip, 30 forţei de muncă nu s-a făcut (Urmare din pag. 1) lert, fapt ce a determinat ca Maria Pop — funcţionară. La început instalaţiile sani da nici o relaţie, în afară de are implicaţii nefavorabile
la slltă confecţii metalice şi 8 în cele mai bune condiţii, fi lotul nostru să fie declarat tare n-au funcţionat tocmai bine. Rămăsese pe conductă o fiţuică de hîrtie — aşa-zisa supra organizării judicioase
la sută prefabricate din be ind cazuri cînd noii angâjaţi fruntaş la semestru, munca ceva mortar. Am putut singuri remedia acest mic defect, „operativă" din 25 iulie a.c. muncii şi intervenţiei cu m
ton. La poligonul de panouri au fost primiţi cu rezerva în sei de ciment, fabrica de la putea decurge şi mai bine — fără a apela la constructor. In rest ? Locuinţa corespun — din care am notat: recol suri energice acolo unde
lnari prefabricate s-a îmbu rîndul formaţiilor de lucru. Birseşti neonorîndu-şi obliga ne spune şeful de brigadă de pretenţiilor noastre şi deşi are termen de garanţie un tat 31 ha. Cît reprezintă rea constată rămîneri în urm
nătăţit considerabil activita Creşterea muncitorilor califi ţiile cu circa 600 tone de ci Vasile Boca. Mă refer la fap an, sperăm să nu fie nevoie dc intervenţii din partea con lizarea respectivă ? Ce pro Iată de ce se impune cu acu
tea, mai ales în ceea ce pri caţi se face cu totul întîm- ment. Greutăţi am întîiîipi- tul că riumărul absenţelor şi structorului. ducţie s-a obţinut ? Iată în tate ca şi sectorul de conţi
veşte calitatea producţiei. Pî plător, fiecare maistru aştep nat şi la aprovizionarea cu învoirilor este destul de ma Nicolae îotiaş — muncitor la „Marmura". Intrînd în trebări rămase fără răspuns. bilitate din C.A.P. să-şi fa:
nă în prezent s-au realizat tând ca aceştia să vină gata agregate balastiere de la sta re. Dacă metoda scutului cir tr-un astfel de apartament am resimţit din plin ce înseam Evident, cunoaşterea exac pe deplin datoria, să Urm,
panouri pentru 320 de apar pregătiţi din afara unităţii. ţia de sortare din Brètéa cular a asigurat o creştere nă răspunderea cînd construieşti pentru semenii tăi. Nu cu- tă a situaţiei recoltărilor este rească cu maximă răspund
tamente, rămînînd de confec Angajamentul unităţii noas Stréi. substanţială a productivităţii n6sc nici un nume de constructor care a muncit la acest o problemă care interesează re, nu din birou, ci pe ti
ţionat panouri pentru încă tre este ca sarcinile de plan — La locul' nostru de mun muncii, unii din oamenii noş bloc. Aş vrea să le prezint cele mai Sincere mulţumiri. pe fiecare cooperator şi me ren, modul cum se desfăşo;
120 de apartamente cu ter pentru acest an să fie înde că, de la tunelul Băniţa, de tri n-au muncit cu toată res C. I. canizator. Cu atît mai mult ră activitatea în C.A.P. ]
men de predare în rcest an. plinite pînă la 15 decembrie. şi s-a lucrat într-un ritm a- ponsabilitatea. este o îndatorire elementară strîngerea recoltei.