Page 62 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 62
oezbsbcks:r
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 787 © SIMBĂTĂ 18 AUGUST 1973
«BSSQS2
In şalelor comunei înfrumuseţară
acţiunea
tic
Cerlcju
do
a
L a r e v e d e r e Sus, cetăţenii, am sînt obţinut şt
care
antrenaţi
în
toţi
acest
sca
realizări
an
de
în
mă. Dintre obiectivele mai im
portante, pe care le-am rea
lizat cu sprijinul nemijlocit
al locuiturilor voluntar-patrlotică-
satelor
noastre
muncă
prin
tabără dragă sau : contribuţie, putem menţio
dispen
na
construirea
unui
sar uma.i în reşedinţa de co
mună. amenajarea unui fru
mos parc în satul Săcărîml).
Avem în curs de terminare şi
In cadru solemn, cu ce toare a pionierilor din Ga alte lucrări, cum ar fi, de e-
remonial pionieresc, joi in laţi. Ultimii oaspeţi ai a- xcmplti, drumul de comunal No-
împrejmuit
jag-Vărmasa,
tabăra de la Vaţa de Jos cesteia vor păstra neuitate şcoala generală f,1 n satul
au jost luminate diplome paginile „jurnalului de Bocşa Mică şi altele.
şi premii celor care s-au bord" in care alături de de Din totalul de 4 977 de zile
s-a
hotărit
cît
în
prestaţii,
remarcat la diferite con cintcce şi veselie şi-au no adunarea populară să se exe
cursuri cultural-artistice şi tat momentele emoţionante cute în acest an de către ce
sportive susţinute in cele create de inlllnirea cu locu tăţeni pentru a da comunei
un plus de frumuseţe. 3 mo de
12 zile petrecute aici. Toa zile au fost deja folosite la
te aveau loc in cadrul fes rile lui Horia, Cloşca şi Cri- amenajarea drumurilor comu
tivităţii de închidere, .cinci şan, Avram Iancu, de vizita nale din Certcj, şi Măgura, llon-
Săcărîmb.
Vărmaga
dol.
In
pionierii argeşeni au mul la Muzeul mineralogic din acest an s-au executat lu
ţumit pentru condiţiile mi Brad, de vizitarea munici crări de întreţinere pe mal
nunate create lor. După piilor Deva şi Hunedoara,
coborîrea drapelului trico ultima localitate marcind
lor de pe catarg, a urmat această mărturisire: „As-
un scurt program artistic CONTRIBUŢIA
şi dans in jurul focului de tăzi a fost cea mai plăcută
tabără. intilnire a noastră — in-
Ieri s-a închis şi tabăra tilnirea cu istoria Hune CETĂŢENILOR LA
La, Petrlla s-an construit In actualul cincinal sute de apartamente confortabile. In imagine : Noul cartier de locuinţe ridicat pentru minerii din de la Brad, gazda primi doarei socialiste".
localitate.
Foto : O. LEVEANU
ÎNFRUMUSEŢAREA
COMUNEI ESTE
Viaţa pionierească îşi po Rusu, secretar al comitetului zaţiei pionierilor Orăştie şi, dola, 31 kg flori de tei, au
tenţează, pe zi ce trece, sem executiv al consiliului popu de fapt, inexistenţa unui plan încărcat, stivuit şi aranjat. SPORNICĂ
nificaţiile, prin aportul său lar al oraşului. Ne prezenta foarte bine întocmit şi deta 4 400 sticle pentru sirop, au
la dezvoltarea complexă a cîteva dintre acţiunile celor liat privind munca pionieri transportat 1 560 lăzi cu
personalităţii pionierilor, prin mici în buna gospodărire a lor de-a lungul întregului an sticle, au săpat 150 m şanţuri
varietatea şi farmecul nenu localităţii : amenajări şi ex calendaristic. Practica de a de gardă la C.A.P. şi I.A.S. bine de 40 de km de drumuri,
măratelor chipuri pe care le tinderi de zone verzi în va- trimite pionierii acolo unde Fetele de la casa de copii s-au construit 17 podeţe şi 10
îmbracă, atît în perioada a- au recoltat 200 kg fasole şi ziduri de protecţie împotriva
nului şcolar, cît şi în vacan trei remorci de cartofi. La inundaţiilor.
In timpul care ne mai des
Plimbările k la ei Sec de muncă la alte! să fie ze formative ale pionieriei, VIAŢA PIONIEREASCĂ generală bilanţul de parte de de sfîrşitul ic folosim
ţă. Una dintre aceste iposta
şcoala
anului,
ne-am propus ca restul do zi
pînă acum al verii e mai di
le
prestaţii
să
primordială în definirea rolu
terminarea
maga
unei
banului, 80 kg păpădie, în
zii
lui său creator, o reprezintă versificat : 120 kg traista cio pentru anexă la căminul cultural
la
munca. Cu un an în urmă, la treţinerea păşunilor, plivit din Săcărîmb, căminului extinderea şi
curente, fiecare să aibă ceva k lucru concret! Forumul iniţiativa copiilor pionie sfeclă şi porumb la C.A.P., din Nojag. contribuţie în mun
repararea
cultural
naţional
al
afara
Desigur
recoltatul a 250 kg fasole şi
de
în
zilelor
rilor,
din
Valea Jiului „In fiecare zi nta oe coordonatele 6 000 kg cartofi la grădina că pentru înfrumuseţarea au co e-
cetăţenii
noştri
munei,
din viaţa de pionier, o faptă C.A.P., nivelarea bazei spor xecutat şi un număr aprecia
muncă
Punerea de către biroul ducţia 6tă. Cele două strun trale, pentru 400 piese, tre demnă de un viitor comu tive, lucru la construirea ate- bil de zile de Lucrările volun-
tar-patriotică.
rea
organizaţiei de partid a guri de la întreţinere sînt de buie să arăt că livrarea lor, nist“ Q ra apreciată şi prelua lierului-şcoală. Majoritatea a- lizate de comuniştii din comu
schimbului D din cadrul sec vreo 20 de ani, uzate atît pe primul semestru al anu tă de purtătorii cravatelor ro CS 3 fi cestor realizări aparţin pri nă, de tinerii utecişti, de elevi
ţiei alimentare a O.S.M. moral, cît mai ales fizic. Nu lui, nu s-a făcut. In această şii cu tricolor din întreaga mei perioade de vacanţă. A- şi ceilalţi cetăţeni în zilele de
duminică
cadrul
în
acţiunilor
(C.S. Hunedoara) în dezbate se poate lucra cu ele, de e- situaţie secţia s-a descurcat ţară sub deviza : „In fiecare si recream cum centrul de greutate al de muncă voluntar-patriotică
rea comuniştilor a problemei xemplu, la supape pentru singură. Am cerut anularea zi din viaţa de pionier, cît activităţii s-a transferat la... sînt şi ele mulţumitoare. S-au
folosirii eficiente a forţei de prese care cer precizie, în sau schimbarea comenzii pen mai multe fapte demne de ştrand. Poate n-ar strica, a- construit şi reamenajat 4 km
drumuri,
şi
s-au
de
amenajat
muncă şi implicit a fondului trucît dau toleranţe mari". tru piesele care n-au sosit viitori comunişti". Sub acest vînd în vedere această reali extins 0,25 ha de spaţii verzi,
de timp a fost reclamată de Alexandru Negrea : „De la timp, cînd am avut cu generio înregistrăm prezenţe tate, coordonarea şi aici a u- s-au plantat 8 000 de arbori şi
acţiuni
vîrstei,
nor
specifice
situaţia concretă existentă. multe ori te trezeşti că d in adevărat nevoie de ele. Nu ale pionierilor în cele mai loare de 140 000 lei, plantări se iveşte nevoia nu e şi cea care să confere mai multă arbuşti, s-au făcut îndiguiri
de pîraie şi rîuri pe o supra
Au trecut cinci luni de la tr-o echipă de şapte oameni s-a făcut nimic în această neaşteptate situaţii, caracteri- de flori în valoare de 18 000 mai'utilă în direcţia cultivării frumuseţe zilelor de vacanţă. faţă de 2,5 km.
Un
aplicarea Decretului Consiliu rămîn doi. Restul ?... Sînt direcţie". zîndu-se prin hărnicie, abne lei, întreţinerea parcului răspunderii pentru un anu Ce folos că pe clădirea zarea merit deosebit, la caro reali
ni
obiectivelor
pe
lui de Stat, ort. 162, privind mulţi cane nu ştim unde lu gaţie, eroism şi cutezanţă. mare al oraşului — 15 ha — mit compartiment sau zonă Casei pionierilor din Orăştie le-am propus pentru înfrumu
Gheorghe Fanca : „Verifica
satelor
stabilirea normelor unitara crează. Ii vedem numai pe rea foarte amănunţită de că Dar nu numai ceea ce pa (157 000 lei valoare), plantări a oraşului. De fapt, în urma scrie mare şi frumos: „Cen seţarea secretarului comunei, re
vine
organizaţiei
de structură a unităţilor e- pontaj. Legat tot de mai bu tre toţi şefii de echipe, maiş re ieşit din comun merită în de arbuşti, pomi ş.a. Nu sînt cîlorva telefoane, tovarăşul tru de vacanţă" dacă majo de partid, Ştefan Compodi, din
conomice. Cu acest prilej, na folosire a forţei de mun tri a modului în care lu semnul acestei devize de nişte valori ieşite din co Ioan Popovici, preşedintele ritatea copiilor sînt la ştrand? satul Măgura, Nicolae Doda II,
organizaţiei
secretarul
aici au fost transferaţi în că se mai ridică o situaţie. cinste. Dimpotrivă, conştiinţa mun, dar valoarea propriu- Consiliului orăşenesc al Or Să ne mutăm şi noi cu jocu partid din satul Ccrteju de
de
sectorul direct productiv o S-au repartizat pentru a lu crează fiecare om este o con unor practici cotidiene, des zisă răsare tocmai în conşti ganizaţiei pionierilor, era în rile şi acţiunile dedicate lor Sus, precum şi deputaţilor Ion
parte din foştii funcţionari cra la foarfecă muncitori cu diţie de bază în mai buna făşurate sub titlul de onoare inţa de cetăţean activ al ora măsură să ne prezinte un ta acolo, unde e mai sănătos şi Moga din satul Nojag, Emanoll
Du
Vărmaga,
administrativi, realizîndu-se, categoria a V-a de calificare, folosire a forţei de muncă şi al muncii este de natură să şului, formată odată cu mun blou al prezenţei prin muncă mai potrivit pentru reconfor- Blaj din satul din satul Hon-
Bîrsăian
mitru
în aceeaşi timp, şi o mal rea ca să st>ea pur şi simplu implicit a fondului de timp. confere cele mai profunde ca la înfrumuseţarea şi pros a pionierilor Orăştiei în va tarea şi educarea lor. Fiind dol şl alţii.
Se întîmplă însă ca tocmai
calităţi
lă apropiere între conducă lîngă ea, şi noi, aici, ne des pionieriei. şi virtuţi înaripate peritatea acestuia. canţa mare. Cei de la liceul că pentru educaţie nu se ia
torii procesului de producţie curcăm cu absolvenţi veniţi aceşti factori, printr-o slabă Ne-a mirat inexistenţa u- „Aurel Vlaicu“ au colectat şi vacanţă nicicînd I REMUS VINDUŢ
şi salariaţi. Se simte, însă, din şcoala profesională. Oa organizare a muncii, să nu-i Discutam, zilele trecute, la nei asemenea centralizări la predat Întreprinder i de plan primarul comunei Certeju
necesitatea luării în conti re randamentul lor, la foar repartizeze pe oameni cu sar Orăştie, cu tovarăşul Petre Consiliul orăşenesc al organi- te medicinale 207 kg golen- I. MUREŞANU de Sus
nuare de măsuri In vederea fecă, se verifică ?". cini concrete pe agregat. Un
creşterii asistenţei tehnice la bun conducător de formaţie
lucrările de întreţinere şi Pavel Murg: „O dată pe trebuie să ştie dinainte ce are
reparaţii, utilizarea mai efi săptămînă sau la două săp- de făcut, cînd e vorba de
cientă a fondului de timp tămîni e necesar ca condu aprovizionarea cu materiale, F@ şantierul de la Chişcidaga-Deva
înăcrim 'disponibil- -întrucît in cerea să stea de vorbă cu de întreţinerea şi' 'repararea
dicele realizat pînă în pre noi despre modul în care' se utilajelor, de producerea şi
zent este doar de 93,5 la su lucrează, despre starea agre recondiţionarea pieselor de (Urmare din pag. 1) fructe nr. 14, tutelat, vorba Vom mai adăuga un amă
tă. Legat de aceste aspecte gatelor, întrucît în organiza schimb. vine, de C.L.F. Deva şi ges nunt, care sperăm să placă
dată ce au evidenţiat în cu- rea muncii se mai perpetu Mult timp se pierde din tionat de Mariana lovan. şi conducerii C.L.F. Deva.
Vîntul lor comuniştii : ează unele deficienţe. Nu o cauza concediilor medicale lui a fost înfiinjată şi o uni De fapt, noi am fost no Cantina de alături, de lîngă Se rade şi... atenţia strucţia Deva, a fost văzut
Remus Gostian: „Cu toate dată, dimineaţa, sîntem puşi pentru accidente inevitabile. tate de gogoşerio-răcoritoare, rocoşi. Am nimerit într-o zi chioşcul dumnealor, îşi pro faţă de clienţi ? zilele trecute circulînd în
că colectivul secţiei noastre în situaţia de a umbla după Trebuie să arăt că şoseaua tot cu un orar anapoda. „plină". Avea nişte cartofi cură zarzavaturi de la... De mare grabă spre comuna Ve
este relativ restrîns, lună de materiale în loc să le avem — Ce răcoritoare serviţi ? ea nucile şi ceva roşii, pe va. O femeie vine zi de zi cu ţel.
lună am contribuit la darea asigurate din ziua preceden din combinat nu este prac — o întrebăm pe vînzătoarea trei sferturi stricate. plasele şi duce cele necesare Seara, orele 20. Unitatea — încotro?, l-a întrebat un
— Sînt zile în şir cînd în
întotdeauna,
fiind
peste plan a mii de tone de tă. E bine, de asemenea, ca ticabilă blocată cu materiale. Paulina Balaure, deoarece această unitate nu găsim ab pentru masa constructorilor. de frizerie de la parterul lucrător de miliţie.
Victoria
Vodă
deseori
gestionara
oţel. S-a muncit. Există în mecanicii de la prese să fie n-a venit de la Deva (Pe lîn solut nimic — ne spuneau Ce să cumpere de la specia blocului turn din Deva este — La Deva.
deservită de trei lucrători.
să unii care se plimbă ne- recrutaţi din rîndul lăcătuşi Pe calea ferată nu se poate gă faptul că orarul nu-i sta mai mulţi muncitori. lizatul chioşc, în care bate Dacă eşti un client grăbit ai — Bine, dar Deva nu e în
stingheriţi de la o şarjare la merge. Zone verzi nici nu bilit în funcţie de cerinţele — Da — recunoaşte gestio vîntul neglijenţei zilnice şi ocazia să vezi următoarea direcţia asta !
alta, de ia un agregat la al lor pentru că actualmente mai există. O recomandare şi oamenilor, cele două nave nara. Sînt mereu în gol total intolerabile ? scenă : Ioan Crlşan, după un — Serios! —a răspuns şo
tul fără a se preocupa de ele sînt deservite de oameni pentru responsabilii gazete tiste nici nu-1 prea respe-otăl). de marfă. Este o unitate ne Să nu ne despărţim de şan tuns-ras, pleacă împreună cu ferul. Zău că n-am ştiut.
Pînă la urmă lucrurile s-au
slab pregătiţi şi cazurile de
buna lui funcţionare. E ne defectare a lor se repetă“. lor de perete: să critice as — Apă minerală, citric — glijată. Ardei gras am primit tier şi de oamenii lui înainte clientul său în apropiere, la lămurit. Şoferul făcea pe na
cesar să ducem, de asemenea, pru întotdeauna pe cei care ne răspunde. o dată, de două ori, fructe, de a mai pune cîteva'între „Transilvania" pentru o be ivul crezînd că scapă... neo
o muncă susţinută cu cei Alexandru Ilrişcu: „In a- întîrzie de la serviciu, pleacă — Dar sînt răcoritoare ? A- varză, ceapă, vinete, aseme bări : S-a gîndit cineva de re, Se reîntoarce după sfertul norat. Intenţia lui era însă
care absentează sau care, tri tenţia noastră stă în cel mai mai devreme, se plimbă de dică sînt reci sau nu ? nea. unde îşi cumpără constructo academic. Al doilea lucrător, de a-şi duce un coleg acasă.
mişi să repare un agregat, înalt grad pregătirea pieselor la un loc de muncă la altul, — Nu-s reci. N-am condiţii Nu se potriveşte nici aici rii un ac şi o aţă, nasturi, şi losîf Jud, îşi face de lucru Pentru „dezorientare“ i s-a
nu se interesează ca el să de schimb. Avem însă ma- pierd timp preţios care ar pentru a ţine gheaţă. orarul. De ia orele 11,00 la returi, o lamă, un săpun etc. cu nişte sticluţe şi nu vede aplicat pe loc un stimulent
meargă bine şi pentru schim şini-unelte puţine. Oţelăria putea fi folosit în favoarea — Dar aveţi frigider — in 19,00 este deschis. Dar con etc. ? Dar unde se tund şi se clienţii care aşteaptă. Cînd material după care i s-a dat
bul următor, ci numai pen nu poate să meargă fără pie producţiei, execută lucrări sistăm. structorii abia pe înserate la bărbieresc aceşti oameni ? îl Intră o cunoştinţă, o la în „capul compas" pentru a şti
tru perioada cît stă el acolo. sele executate sau recondi de slabă calitate. Dealtfel, — Abia încap mititeii şi să lucrul. Cînd şi-ar cumpăra Unde îşi repară un pantof ? lucru peste rind... cum să-şi păstreze în viitor
Sîntem vitregiţi la piesele ţionate de noi. In acest sens e necesară o activizare a în cîrnăciorii. N-avem spaţiu ca cele trebuitoare magazinul se Sînt oîteva întrebări la ca Un singur lucrător îşi ve itinerarul stabilit în foaia de
de schimb. Nu se respectă putem fi ajutaţi mai mult tregii munci politico-educati- lumea. Dar să nu mă treceţi închide. re se aşteaptă un răspuns de conştiincios de meserie : parcurs.
planificarea făcută cu două de direcţia mecanică din com ve la care să-şi aducă con la ziar. Puneţi-o pe gestio — In schimb, între orele faptic de la cei care au ui Victor Moisin, dealtfel foar
vile înainte. Un agregat nu binat. Referitor la una din tribuţia şi sindicatul şi or nară — adaugă supărată vîn 14,00-18,00 nu am nici un tat că şi pe şantierul de la te atent cu cetăţenii care Anunţ important
se poate repara cu piesele pe tre comenzile noastre făcute ganizaţia U.T.C. zătoarea. cumpărător. Vin seara. Eu Chişcădaga au — sau ar tre calcă pragul unităţii. In con
care nu le ai. La noi, dacă la I.M, Aiud, care face par Dar problema problemelor trebuie să închid — arăta bui să aibă 1 — unităţi la cluzie, unul din trei. Cam pu După aproape 4 luni de
presele nu funcţionează, pro te din cadrul aceleiaşi cen- M. BODEA este chioşcul de legume şi gestionara dispoziţia oamenilor. ţin pentru renumele urmaşi zile de promisiuni, conduce
lor lui Figaro... rea secţiei de drumuri na
ţionale şi poduri Deva a
ţ „Banii nu se fac aşa“ reuşit să trimită o echipă de
Căminul cultural în viaţa satului \ In urmă cu cîteva săptă- meşteri care să desfunde ca
nalul ce trece pe sub şosea
Vă răspundem \ peni s-a prezentat la restau tului Cristur. După cum se
ua naţională in dreptul sa
mîni, cintăreaţa Luci din Lu
rezolvă promisiunile la aceas
La Veţel, „pe rafturile“ muncii prumutată de ospătari cu tă unitate înseamnă că ur
rantul „Perla Crişului" din
Brad şl a solicitat să fie îm
mătoarea lucrare ce va fi
la întrebare diverse sume de bani, pen rezolvată la cererea solici
tanţilor se va termina cu si
tru a-şi aduce trupa de mu
cu cartea s a aşternut praful zicanţi la local. Cei la care guranţă în primul trimestru
al anului 1974. Aşa mai da
a apelat, oameni de bună
operativitate !
Stanciu P. Ion — Cigmău.
„dvw certitudinea fermi că tem realiza Cooperatorii au dreptul la credinţă, au ajutat-o să strîn- Atenţie Ia pasaj
gă aproape 500 de lei. Cin
La biblioteca din Veţel în mai potrivit în raport cu Marin Iovescu, „Pe drumuri pensie de bătrineţe începînd tăreaţa n-a mal dat nici un
semn de viaţă intre timp. A
ultima vreme s-au schimbat timpul liber al locuitorilor". de munte“ de Calistrat Ho ou prima zi a lunii următoa lăsat atestatul de instru-
teste obiectivele de investiţii“ trei bibliotecare. Cea actua punctele de împrumut şi la gaş, dimineţi de basme. Cît re în care au împlinit vîrsta .1 mentist la conducerea Intre- primul pionier al aviaţiei ro
Satul în care s-a născut
deplasărilor
la
In
privinţa
cartea
social-politi-
priveşte
lă — Raliţa Bedescu — îm
de 65 de ani bărbaţii şi 60
plineşte în luna septembrie bibliotecile filiale, în afară că, în—fam prezentării docu de ani femeile, cu condiţia ţ prinderii comerciale locale mâneşti — Aurel Vlaicu, este
(Urmare din pag 1) mai prin muncă patriotică un an de cînd a venit în de Leşnic, unde se desfăşoa mentelor Plenarei C.C. al esenţială să realizeze mini j mixte Brad şi de atunci... vizitat mai ales vara de un
/ Radu o cheamă.
număr mare de turişti. Nimic
şi măsura ca viitorii benefi Veţel. Mersese vestea că a ră o parte din programul P.C.R. din 18-19 iunie, hu mum de norme stabilite in 1 Dacă o vede cineva prin de obiectat în privinţa locu
ciari ai locuinţelor pe care sosit, In sfîrşit, bibliotecară zilnic, şi Mintia, în celelal întîlnim nici o altă acţiune tr-o perioadă de cel puţin 5 l Lupeni să-î spună cîntăreţei lui unde a trăit inginerul
riaţi, 20 de zidari !... Acum le construim să efectueze cu pregătire de specialitate, te sate se ajunge foarte rar. şi nici un colţ special, un ani. i Luci că... „Banii nu se f.ac Vlaicu. Ar fi însă ceva de
«m obligat centrala să pună 50-100 ore de muncă la di cu peste 20 de ani vechime Spre exemplu, la Muncelu: punct de informare şi docu J aşa !" obiectat pentru ceferiştii de
la dispoziţie oameni, nu jus ferite lucrări care nu cer ca în această muncă. Ne aştep Mic a fost o singură dată, mentare complet. Aflăm că Gh. Duma — Crişcior. Cer la halta de acolo. La intra
tificări. Am atras apoi aten lificare : curăţenie, amenajări tam, deci, să găsim la biblio iar la Muncelu Mare deloc, una dintre cele mai solicita turile dintre vecini nu cad ţ ...Şi ce s-au mai re în sat, mai precis peste
ţia conducerilor exploatărilor pe verticală etc. teca din Veţel un punct func deşi tot dînsa recunoaşte că te cărţi este „Biografia tova în competenţa noastră de a pasajul de cale ferată, nu se
şi asupra extinderii insufici Biroul şi secretariatul Co ţional de difuzare a cărţii, săptămînal pleacă acolo două- răşului Nicolae Ceauş-escu" fi rezolvate Dacă între dum ţ grăbit meşterii poate trece cu orice tip de
ente a acordului global la mitetului municipal de partid atractiv, în care o asemenea trei maşini. de Michel P. Hamelet, dar neavoastră nu aveţi tăria de autoturism. Evident, din cau
lucrările miniere şi de mon nu dau însă numai indicaţii experienţă de muncă cu încercăm şi un alf'sonHĂUt nu există decît un exemplar a pune punct discuţiilor in | In urmă cu aproape un an za porţiunii degradate in lo
taje subterane. Au fost, de sau stabilesc numai măsuri. cartea să răzbată din plin. numărul de cititori şi dd’ în fondul bibliotecii. > Consiliul popular al comunei cul respectiv. Cantonierii care
asemenea, cazuri cînd în zi Cînd este cazul că tovarăşii Ne pregăteam, să întîlnim cărţi raportate- la plan pe — De ce nu aţi mai solici terminabile. iscate din te \ Baia de Criş a solicitat coo- fac de serviciu se amuză ori
lele de repaus au fost mobi din conducerile şantierelor nu şi să împărtăşim soluţii noi, acest an. In primul semestru tat ? miri ce, nu vă rămîne de 1 perativei meşteşugăreşti „Mo- de cîte ori văd şi aud tros
lizaţi muncitori, dar unor se pot descurca, întîmpină ingenioase şi instructive, pli au fost înscrişi 334 cititori — Păi, e epuizată! — vine făcut altceva decît să vă a- I ţul" din Brad să-i confecţio- nind caroseriile autoturisme
echipe constructorul nu le-a greutăţi, intervenim. ne de inedit şi farmec, pe în raport cu planul de 850 răspunsul prompt, dar nu şi dresaţi comisiei de judecată \ neze două sobe metalice lor ce trec pe la bariera
asigurat condiţii. Şi acest lu — Repet: Avem certitudi măsura acelor adevărate co şi împrumutate 3 800 cărţi la fel de documentat. l mari pentru a încălzi sala de dumnealor. Dar decit să ridă
cru trebuia pus la punct. La nea fermă că vom realiza mori spirituale adăpostite în Tot dezinteres vădit răz care va decide în consecinţă. / spectacole a căminului cul- mai bine ar fi să pună mina
fel şi organizaţiei U.T.C. era toate obiectivele de investiţii tăcere de cărţi. faţă de 9 000 cît sînt plani bate şi din menţinerea pe ţ tural. „Le vrem repede" — să repare pavajul dintre li
j
necesar să i se arate că nu şi chiar le vom devansa. Bi Am găsit, în schimb, o bi ficate pe întreg anul. Se va pereţii clubului a unor liste Ilie Constantin — Hunedoa l au zis clienţii. Meşterii de la nii, că doar e treaba lor !
depune o preocupare stărui neînţeles nu la toate se pot bliotecă sub nivelul mediu, putea oare recupera această bibliografice de recomandări ra. Persoana pe care ne spu , cooperativa mai sus-aminti-
toare pentru a sprijini şan scurta termenele, fiindcă în care interesul biblioteca rămînere în urmă ? Ne inte moştenite de la bibliotecara neţi că vreţi s-o luaţi la dv, 1 tă din dorinţa de a-şi servi Scrisoare deschisă ţ
tierele cu echipe de tineret. sînt şi situaţii mai dificile rei pentru culturalizarea co resăm care sînt acţiunile, precedentă, cu semnătura a- va beneficia şi în continuare ţ clientela şi-au pus în apli-
Analize şi discuţii se vor cum ar fi cea a asigurării munei este destul de vag. metodele de lucru cu citito celeia. Ce interes mai pot i caţie toată priceperea ca lu- Numitul Miron Tomuţa, fost V
1 crarea să fie terminată în-
mai face şi e necesar: în utilajelor pentru lucrările de Ne-am convins de aceasta rii, manifestările cu cartea stîrni cititorilor, după mai de pensie de la C.A.P. Pen l tr-un timp scurt. Dar cul- salariat la întreprinderea \
şedinţe de comandamente (cu la preparaţia Lupeni. Pentru din discuţia purtată cu bi destinate reducerii acestui de bine de un an, aceleaşi coli tru ca drepturile băneşti să-i i mea, că deşi sobele au fost pentru îmbunătăţiri funciare
participarea constructorului, construcţiile şcolare, care au bliotecara. „O bună vreme, calaj şi, în ultimă instanţă, albe dactilografiate, plasate parvină la adresa unde se I confecţionate în cîteva zile, şi pajişti Deva, ne roagă să
dialogul cu cetăţenii s-a în
beneficiarului, proiectantului), termene de punere în func popularizării cărţilor. In pla pe. aceiaşi pereţi ? Se poate va muta cu domiciliul, vă l ele nici acum nu au mai fost le comunicăm funcţionarilor
în deplasările la obiective — ţiune foarte apropiate, s-au firipat greoi din cauza reţi nurile de muncă pe trimes să nu fi apărut în atîta vre sfătuim să înaintaţi o cerere ! duse acolo unde le este lo- de la sus-amintita unitate,
nerii şi suspiciunilor din am
membrii biroului municipal luat măsuri speciale. bele părţi. Mi-a fost foarte trul II şi pe luna iulie figu m-o nici o noutate în nici un 1 cui, deşi pentru ele s-au nlă- că dumnealui e bine, sănă
de partid şi membrii Comi Aş dori să se consemneze greu să intru în vorbă cu rează pe loc de frunte înscri domeniu din cele afişate? la filiala casei de pensii şi ^ tit aproximativ 5 000 lei. Da- tos şi nu şi-a pierdut incă
tetului executiv al Consiliu că pe oamenii muncii din oamenii, nu le cunoşteam o- erea a noi cititori, împrumu Evident, nu. Şi, fapt confir asigurări sociale de pe lîn i că vor mai rămîne încă o răbdarea nici după aproape
lui popular municipal sînt Valea Jiului îi bucură fap biceiurile, ar fi fost bine tarea unui anumit număr de mat, dealtfel. în discuţia pur gă Uniunea judeţeană a co l iarnă sub cerul liber, u si- un an şi ceva aşteptind să-şi
c
repartizaţi pe obiective —, tul că s-a aprobat începerea, dacă. pentru început m-ar cărţi, deplasare la Mun tată la Consiliul popular co operativelor agricole de pro \ guranţă că nu vor mai avea primească suma de bani la
în plenara Comitetului muni anul viitor, a construcţiei u-. fi însoţit şi prezentat cineva celu Mare — toate nereali munal Veţel cu primarul co ducţie Deva. i ce duce. De plătit însă se care avea dreptul pentru
cipal de partid programată nui spital modern cu 700 de la consiliul popular. Ar zate, deşi sînt treburi de munei. Viorel Oncoş, tot atît | va găsi cine s-o facă. compensarea concediului. Ci
titorul se întreabă însă cu în
pentru 6 septembrie. paturi la Petroşani, a unei fi fost o punte mai directă, serviciu care ar fi necesar de evident răzbate, din tot Virgil Ştirb — Orăştie. Ca grijorare dacă nu cumva
— Ce măsuri mai deosebite noi şcoli spaţioase şi a altor o bază de încredere pentru să îşi găsească împlinirea ceea ce am întîinit la biblio | Dezorientare funcţionarii in cauză s-au
s-au luat în urma analizelor ? obiective. Ele constituie o locuitorii comunei. Cu fe chiar şi fără înscrierea lor teca din Veţel, rutina şi zul semnalat de dv. a fost plictisit aminindu-l. Drept
— Dintre cele organizato dovadă a grijii partidului şi meile am intrat mai repede în programul de activităţi. plictisul în mijlocul unui u- adus la cunoştinţa celor în j Autocamionul 33-B-9281, pentru care aşteaptă de la
rice aş menţiona două mai statului pentru îmbunătăţirea în vorbă, dar în rest... Ele Dintre manifestările de masă nivers fremătînd de cunoaş drept cu rugămintea de a \ condus de şoferul Ştefan dumnealor un răspuns. Dar
importante: săparea canalu ocrotirii sănătăţii populaţiei, mă înţeleg. Apoi programul nu putem desprinde decît tere şi frumuseţe. soluţiona doleanţa exprimată. (| Kertesz de la Energocon- nu peste un an I
lui colector ai aducţiunii de a instrucţiei şcolare, a condi care mi-a fost impus (orele nişte prezentări de cărţi :
apă Vulcan—Petroşani nu ţiilor sociale în general. 11,30—21) nu mi se pare cel „Nuntă cu bucluc“ de Ion ILEANA LASCU N. PALTIN