Page 64 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 64
Proletari din toate tarile, unifi-vă ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
va face, împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, o vizită oficială
în Republica Costa Rica
La invitaţia preşedintelui va face, împreună cu tova
Republicii Costa Rica, Jose răşa Elena Ceauşescu, o vi
Figueres Ferrer, preşedintele zită oficială în Republica
Consiliului de Stat al Repu
blicii Socialiste România, to Costa Rica, la începutul lu
varăşul Nicolae Ceauşescu, nii »eptembrie a.c.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
ANUL XXV Nr. 5 788 DUMINICA 19 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI a primit pe ministrul
egiptean Osman Badran
Şedinţa biroului în pagina a lll-a
SUCCESE DE PRESTIGIU Comitetului judeţean răşul Nicolae Ceauşescu, se evocat timpul întrevederii, s-a
In
tova
august,
Simbătă,
18
deosebi
însemnătatea
cretar
al
tă a vizitei oficiale efectuate,
general
Partidului
Ritmuri Comunist Român, de preşedin anul trecut, de tovarăşul
al
tele
Stat
Consiliului
Nicolae Ceauşescu în- Repu
ALE OAMENILOR MUNCH Hunedoara al P.C.R. Republicii Socialiste Româ blica Arabă Egipt, a convor
cu
birilor
nia, a primit pe Osman Ba
avute
preşedintele
Ieri a avut loc la Deva hunedorene dran, ministrul recuperării şi Anwar Sadat, pentru întări
M _ şedinţa biroului Comitetului punerii în valoare a terenu rea prieteniei şi colaborării
judeţean Hunedoara al P.C.R. rilor din Republica Arabă multilaterale dintre cele
două ţări. S-a relevat hotă-
Egipt.
'Vn !L# HUNEDQRENI Cu acest prilej a fost anali Singura realitate La întrevedere a participat rîrea ambelor părţi de a
u
de
munca
zată
desfăşurată
către consiliile de control (fragment de tovarăşul Barbu Popescu, şef transpune în viaţă înţelege
muncitoresc al activităţii e- al Departamentului Agri rile realizate cu acest prilej,
conomice şi sociale judeţean, roman) culturii de Stat. precum şi de a promova noi
municipale, orăşeneşti şi din O Intr-o atmosferă deosebit forme de cooperare în vede
Sprijin efectiv unităţilor productive Importante beneficii suplimentare întreprinderi, precum şi a Din istoria de cordială, a avut loc o rea valorificării tot mai de
comisiilor pe domenii de pe convorbire in cadrul căreia pline a posibilităţilor existen
lingă comitetele oamenilor Universităţii au fost discutate probleme te pentru extinderea conlu
CALAN. Realizările deose intre alte principale obiecti muncii, în lumina hotărîrii crării reciproc avantajoase.
Alături de unităţile econo Astfel, planul la aprovizionare bite obţinute de siderurgiştii ve, şi sporirea productivităţii plenarei C.C. al P.C.R. din populare din privind relaţiile de colabora In acest context, s-a apreciat
mice productive din judeţ, se a fost îndeplinit în proporţie de la „Victoria" Călan de la muncii cu 781 lei pe salari noiembrie 1972. De asemenea, re dintre Republica Socialis că dezvoltarea cooperării în
află angajată plenar in între de 107 la sută, iar la desfa începutul anului au condus la at. De asemenea, se eviden Deva tă România şi Republica A- domeniul agriculturii, inclu
cerea de realizare a cincina cere în proporţie de 105 la su realizarea unui volum de ţiază mai buna întreţinere şi a fost examinată situaţia e- rabă Egipt, relevîndu-se cu siv prin crearea de societăţi
coope
conomico-financiară
a
lului înainte de termen şi Ba tă. De asemenea, trebuie sub beneficii suplimentare de folosire a maşinilor-unelte, al O satisfacţie evoluţia lor me mixte, va contribui la am
za judeţeană de aproviziona liniate preocupările prin care peste 4,7 milioane lei. De căror indice de utilizare a rativelor agricole de produc Cartea, scena, reu ascendentă, pe măsura
re tehnico-materială Hune angajamentul asumat în cin remarcat economiile înregis crescut de la 75 la sută la ţie şi a complexelor interco- dezvoltării potenţialului e- plificarea relaţiilor economi
doara — Deva. Avînd c *br- stea zilei de 23 August a fost trate la cocsul metalurgic 82,5 la sută. operatiste pe primul semestru discul, ecranul conomic al celor două ţări. ce româno-egiptene.
a
cină principală — după cum depăşit cu aproape 4 milioa clasic (de 17,5 kg/tonă), pre al anului.
îi este şi numele — aprovi ne lei — dovadă a hărniciei cum şi la cocsul total — in Colectivul I.V. Călan este La ambele puncte ale or
zionarea tehnico-materială a şi hotărîrii întregului colectiv clusiv cocsul brichete — (de hotărît să-şi amplifice efortu dinii de zi, în problemele
unităţilor economice, B.A.T. de a întîmpina marea sărbă 4,5 kg/tonă). rile pentru continuarea aces analizate, au fost adoptate
Deva (fostă I.T.A. Deva) şi-a toare a eliberării patriei cu Depăşirea planului de pro tor rezultate bune in întîm- măsuri care să ducă la în-
realizat de la începutul anu succese deosebite, de a spriji ducţie şi a angajamentelor pinarea zilei de 23 August, bunătăţirea activităţii în pe
lui planul la toţi indicatorii, ni efectiv unităţile economice asumate în cinstea zilei de să-şi aducă din plin contri rioada următoare. I N I Ţ / A T I
obţinînd chiar unele depăşiri. productive din judeţ. 23 August — care au fost buţia la realizarea cincina
suplimentate — are la bază, lului înainte de termen.
Concursul : „Cel mai colectivităţilor de muncă—
Economii de vaiuiă bun metalurgist“
La clubul muncitoresc
Concomitent cu efortul de a livra pe pieţele externe din Călan s-a desfăşurat puternică forţă mobilizatoare
un volum sporit de produse, colectivele hunedorenc se faza pe uzină a concursu
preocupă intens de economisirea valutei prin diminuarea lui gen „Cine ştie, cîşti-
importului. gă“, pe tema „Cel mai bun
Cele mai notabile realizări în acest domeniu se înre metalurgist" în meseriile „NICI UN VAGONET DE MINEREU REBUTAT"
de furnalist, cocsar şi for-
gistrează la unităţile Centralei minereurilor Deva. Prin
mator-turnător.
asimilarea în producţie proprie a unor tipuri de utilaje
Iniţiat de Ministerul In
miniere şl piese de schimb, intre care pompe speciale pen dustriei Metalurgice, con Sporuri mereu mai mari de
tru uzinele de preparare şi perforatoare grele, în prima cursul po meserii a găsit
jumătate a anului importul a fost redus cu 200 000 lei un larg ecou în rîndul
muncitorilor de la I.V. Că minereu şi de calitate mai bună
valută.
lan, faza pe secţii cuprin-
Demnă de evidenţiat din acest punct dc vedere este şi zînd un număr însemnat de
Fabrica „Vidra" Orăştle unde, prin confecţionarea unor participanţi. Cei mai buni, Mina Teliuc. Locul de un să ajungă la 83 la sută. Mi tea celei dc-a 29-a aniversări
maşini de concepţie originală, importul a fost diminuat cu care au ocupat primele de cu un an în urmă a por nereul de .calitate mai bună a a eliberării României, mine
locuri în competiţia pe sec făcut, de asemenea, să creas rii de aici au în vedere, pe
22 000 lei valută. nit una din valoroasele ini
ţii — organizată dc comi ţiative hunedorene, sub gene că conţinutul în fier al con lîngă realizarea exemplară a
tetul oamenilor muncii, co ricul „Nici un vagonet de mi centratului cu 1,5 la sută. sarcinilor de plan, reducerea
mitetul sindicatului, comi nereu rebutat''. Iniţiativa a Pentru a doua oară la Te
Laminate peste plan tetul U.T.C. şi clubul din fost repede preluată şi de al liuc, în acest an şi luna au D. CORNEL
localitate — s-au confrun te colective de muncă, unde, gust a fost declarată „luna
i
tat la faza pe uzină, în de asemenea, s-a bucurat de calităţii producţiei". In cins (Continuare tn pag. a 2-a)
faţa a peste 120 de mun o largă participare. La Teliuc
HUNEDOARA. Marea între cuparea susţinută a oamenilor citori şi a unui juriu com-
adevărată
o
cere socialistă ce se desfă pentru întreţinerea şi repara j petent, al cărui preşedin ea a declanşat minereu de
pentru
bătălie
şoară în cinstea zilei de 23 rea de c°litate a utilajelor şi te a fost ales însuşi direc „150 OOP km fără reparaţii capitale"
August a atins cele mai înalte instalaţiilor, precum şî func bună calitate, uzina de prepa
cote în rîndul laminatorilor ţionarea acestora la parametrii torul I.V. Călan, tovarăşul rare primind numai minereu
bogat în conţinut. Sînt bri
hunedorenîl Hotărîţi unanim optimi, alimentarea corespun ing. Dumitru Bucur. Nume noi pe panoul fruntaşilor
să sporească volumul produ zătoare a cajelor cu lingou Aşii în meserie — cei găzi care nu au rebutat nici
un vagonet de minereu. Prin
selor laminate, îmbunătăţind cald, respectarea termenelor trei de pe locurile I, şi a- tre cei evidenţiaţi în acest La Autobaza T.A. nr. 7 Ha parcului de autobuze.
totodată calitatea acestora, contractuale, calitatea la li j nume : furnalistul Gheor- sens îi amintim pe minerii ţeg, iniţiativa colegilor de In aceste zile, cînd toate
laminatorii de la blumingul niile de bluming şi semifabri ghe Cioară, cocsarul Nico Gheorghe Cocioabă, Octavian la autobaza din Brad a fost colectivele de muncă hunedo
de 1300 mm au realizat supli cate, întărirea disciplinei de lae Beica şi formatorul- Ciubăncan, Ştefan Ivăşcău, preluată încă din anul trecut. rene se află in întrecere pen
mentar, de la începutul anu producţie. In acelaşi timp s-au turnător Ion Gagiu vor re Gheorghe lacob şi mulţi alţii. In acest răstimp, mulţi din tru obţinerea unor realizări
lui, 8300 tone de blumuri prezenta întreprinderea tre şoferii care muncesc aici de prestigiu în cinstea zilei de
plus ţagle, depăşind astfel obţinut reduceri apreciabile „Victoria“ Călan la faza — Nu ne este totuna dacă au parcurs pe arterele de 23 August, şi şoferii de la
substanţial angajamentul de ale consumului de metal, ma pe ţară a concursului „Cel uzina prelucrează minereu circulaţie ale ţării peste Haţeg caută să înregistreze
5 000 tone asumat in cinstea teriale directe, cărămizi re Rectificatorul fosif Jurca de la întreprinderea chimică Orăş- mai bun metalurgist", ce bun sau rău. Din abataj, noi 150 000 km fără reparaţii ca succese deosebite în muncă.
tie este un meseriaş cu o înaltă calificare. Execută lucrări de va avea Ioc, în luna sep trebuie să avem grijă să tri
zilei de 23 August. fractare, combustibili şi ener hună calitate, preocupîndu-se permanent de calificarea celor mal tembrie, Ia Bucureşti. mitem minereu de bună ca pitale. Printre aceştia îi a- Şoferi ca Ioan Sinulescu, Do-
rel Vlăiconi şi Marcel Cure-
Succesul are la bază preo gie electrică. tineri. Foto : VIRGIL ONOIU VIOREL VASIU litate — ne spunea minerul mintim pe Dumitru Păulescu, laru, intreţinînd mai bine ma
Petru Jurconi şi Carol Ken-
corespondent şef de brigadă Gheorghe Ia- dreanu. şinile pe care lucrează, ac-
cob.
Verificarea zilnică a fiecă ţionînd prompt ori de cite ori
Şi acest lucru s-a reflec rui autovehicul, remedierea o- e nevoie pentru înlăturarea
In munca politică de masă nu există tat din plin în acest an. In perativă a tuturor deficienţe defecţiunilor, au reuşit să în
ianuarie se înregistra 26,4 la
lor semnalate au condus ca
sută fier în minereul de ali in ultimul timp un număr în treacă „bariera" celor 150 000
km parcurşi cu autovehiculele
pauze şi nici forme imuabile Pentru noul an şcolar a început numărătoarea Inversă I mentare, în luna iunie acest semnat de conducători auto fără reparaţii capitale, li ur
indicator a atins 28,45 la su
de aici să atingă această ci mează, în ordine — şi mai
tă. Faptul în sine a condus fră sau chiar să o depăşeas au puţini kilometri de realizat
că. De asemenea, a existat o
Vă prezentăm preocupări le ce stadiu se află lucrările pregătitoare? ca, printr-o de îmbunătăţire in a preocupare majoră pentru u- pînă să atingă această cifră—
Petru Simedroni, Costache Ple-
preparare,
tehnologiei
tilizarea cit mai intensivă a
şa şi Luca Popa.
dicele de extracţie In metal
A inai rămas o lună pînă meria se prezintă „bun pen vine a crede. Cu un aseme
din Valea Jiului şcolar. Din experienţa anilor tru începerea anului şcolar“, nea ritm de lucru, e greu să
la
deschiderea
an
noului
în ceea ce priveşte ateliere-
crezi că mai pot fi recupera
trecuţi, cînd momentul fes
le-şcoală lucrurile stau exact
tiv al deschiderii anului şco invers. Construcţia noilor a- te rămînerile în urmă.
La Şcoala generală din Si-
lar a găsit unităţi şcolare ce teliere în antrepriza meria, lucrările de reparaţii
Pînă la începerea în- mie politică şi construcţie e- nu-şi terminaseră încă lu E.G.C.L. Simerin — trebuia
conomică, ştiinţa conducerii curente au fost terminate în
curente
reparaţii
văţămîntului de partid societăţii, filozofie şi educaţie crările de zugrăvit, curăţe să .fie încheiată în preajma că în 10 iulie. Şcoala şi ca-
(amenajări,
materialist-ştiinţifică, despre nie ş.a.) încă din această sărbătoririi centenarului şco ■ drul natura] în care se află
— Perioada dintre închide insurecţia naţională antifas primăvară factorii răspunză lii, adică anul trecut. Dar.de amplasată arată ca un mo
pînă
lucrările
acum
atunci
rea invăţămîntului de partid cistă armată, normele vieţii tori au întocmit un minuţios au fost abandonate aproape del pozitiv de felul cum se
şi deschiderea noului an de şi muncii comuniştilor, pro- plan de măsuri privind pre total (intre timp a fost mon gospodăreşte o construcţie
studiu, adică, practic, tri blejne ale situaţiei interna gătirea inaugurării în cele tat acoperişul din prefabri de acest gen.
mestrul III, nu înseamnă o ţionale. mai bune condiţii a anului cate din beton). Cu sprijinul Prin convenţie, elevii aces
stagnare in munca politică ...Temele expunerilor stabi şcolar 1973-1974. elevilor, al cadrelor didacti tei şcoli vor face ore de a-
de masă, în activitatea de in lite de Comitetul municipal ce, pe plan local au fost în teller la liceu. Numai că la
formare a oamenilor — ară de partid Petroşani repre Am extras două alineate din cheiate lucrările de instala liceu...
ta tovarăşul Ioan Badea, ac zintă, prin problemele care acest plan de măsuri („con ţii electrice, acum desfăşu- Intr-un stadiu avansat sînt
tivist al Comitetului munici le abordează, o continuare a tractarea pînă la 20 mai a rîndu-se cele de instalare a lucrările de reparaţii la Şcoa
pal dc partid Petroşani. Dim programului Invăţămîntului tuturor lucrărilor dc repa sistemului de încălzire. O e- la generală din Rapoltu Ma
potrivă. tocmai acum infor de partid care s-a încheiat, raţii curente şi terminarea chipă de specialişti E.G.C.L. re. „In trei-patru zile, şcoa
marea politică trebuie să fie o întregire a lor. Merită rele acestora pînă la data de 23 reuşeşte în ritm de melc să la va fi pusă la punct“ ne
mai activă. vat faptul că prezentarea lor August“ şi „terminarea şi acopere cîtiva metri pătraţi declară directorul. Gheorghe
Medrea, pe care l-am gă
darea Sn folosinţă, pînă la
La nivelul comitetului mu în faţa comuniştilor, a oa data de 15 iulie, a ateliere de zid cu tencuială în trei sit lucrînd aici. O situaţie
nicipal de partid s-a întoc menilor muncii este făcută lor şcolare aflate în con zile. Directorul liceului. Tra- mai anemică prezintă atelie-
mit, in acest scop, un plan de cei mai competenţi lectori ian Gro/a, îşi exprimă to rul-şcoală rezervat fetelor.
de acţiune special. Potrivit în frunte cu primul secretar strucţie sau în curs de ame tuşi speranţa că pînă la în
prevederilor lui, toţi lectorii al comitetului municipal şi najare“) şi am pornit prin ceperea anului şcolar atelie C. DROZD
sint repartizaţi, pe bază de alţi membri ai biroului mu cîteva şcoli. rul va putea primi elevii la
grafic, pentru a face infor nicipal de partid. Fiecare Dacă în privinţa repara orele de practică, Sîntem N. STANCIU Sub privirea atentă a maistrului electromecanic Nicolae M oldovan cei doi muncitori Petru
mări şi ţine expuneri în a- are obligaţia să ţină lunar Drăgănescu şl Alexandru Barta din cadrul sectorului VII trans port al E.M. Anlnoasa execută
dunările generale, la cluburi, cel puţin o expunere din ţiilor curente Liceul din Si- optimişti, dar parcă nu ne (Continuare In pag. a 2-a) lucrări de reparaţii şl revizii a unui motor care va echipa o locomotivă electrică.
în întreprinderi. In centrul planul tematic. Foto : IOAN ILINESCU
informărilor politice de pînă
acum au stat documentele Evenimentele interne şi
plenarei C.C. al P.C.R. din r
18-19 iunie a.c. şi ale şedin internaţionale la zi
sindicatului
Judeţean
Spitalul
de
tetul
medicală
al
un
ţei comune din 13 iulie a 2 800 HECTARE E.M. Dîlja. Au fost de la Consiliului muncii de na al omologat obţinut pigment de din Brad de se la deplasează unitate, care a şi dat pri
în
faţa
spectacole
oamenilor
mele
bastru,
din
Comitetului Central al parti In sala de apel de la E.M. ÎMPĂDURITE cernate, cu acest prilej, ţionalitate maghiară. şeuri metalice, produs la Tomeşti. cooperatorilor din sectiib
de
dului, a Consiliului Suprem Vulcan şi la clubul muncito- Pe zi ce trece, revitali- numeroase premii frunta LIBRĂRIA Şl mult căutat de fabricile ÎNCEPE campionatul gram, producţie. Noul pro
şilor
cinstea
In
minei.
nou
„Seriale
Autorul
întitulat
li
al Dezvoltării Economice şi zarea parchetelor fores lor a fost prezentat un COFETĂRIA' DIN DE LA de coloranţi. este inginera JUDEŢEAN DE FOTBAL brigadă" — care oglindeş
lui
produs
Sociale şi a Consiliului de I. MIRZA tiere defrişate, precum şl frumos program artistic, GEOAGIU IN chimistă Rodica Muntea- Azi începe şi campiona te aspecte din activitatea
Miniştri. a dealurilor neîmpădurite, susţinut de formaţiile ex LOCALURI NOI nu, o tînără cu multă tul judeţean de fotbal. In cooperatorilor privind hu
o-
ploatării.
de
o
chestiune
devine
preocupare conceptlvă.
na
populaţiei
deservire
a
S-a prevăzut şi un ciclu de noare pentru lucrătorii La Geoagiu s-au termi In prezent se fac pre această va ediţie, competiţia şi creşterea răspunderii
se
desfăşura
într-o
expuneri cu teme de econo (Continuare în pag o 2-a) Inspectoratului silvic. Pî EXPUNERE nat şi dat de curînd în O ZI gătiri pentru o produc formulă nouă : o singură faţă dc realizarea sarci
nă în prezent, aceştia au folosinţă primele două ţie in serie a pigmentu serie de 16 echipe. Cu a- nilor de producţie — se
împădurit 2 800 de hecta bucură dc o caldă apre
La căminul cultural din blocuri construite din fon lui albastru, realizat la cest prilej, notăm debu
re — cu 100 hectare mai Deva, cartierul Ceangăi, durile statului pentru F.I.L. Orăştie din deşeuri tul ca antrenor al cunos ciere.
PAG'iNA A ll-A mult decît plănui anual prof. Maria Mitrofan a salariaţii din comună. A- metalice. cutului fotbalist Achim, VREMEA
— ponderea cea mai susţinut expunerea „Rea ceşte blocuri sînt. prevă care va conduce echipa
mare în această realizare lizări ale poporului în cei zute cu spaţii comerciale PENTRU SANATATEA Dacia Deva. Toate meciu Pentru 24 ore
deţinînd-o ocoalele silvi 29 de ani de la eliberarea la parter. Librăria şl co SĂTENILOR rile primei etape vor în Vremea va fi uşor in
ce Haţeg, Lupeni, Pul şl patriei de sub jugul fas fetăria s-au şi mutatifyW cepe la orele 9,30 — ju stabilă, cu cerul variabil;
Orăştie. cist". noile spaţii, fiind dotate Azi, caravana sanitară niori ; 11,00 — seniori. temporar noros. Local, se
cu mobilier modern. Â- alcătuită din cadre medi vor semnala averse de
Manifestarea, înscrisă în cale de la Spitalul din „SERIALE LA ploaie însoţite dc descăr
se
loca
„ZIUA BRIGADIERULUI" cadrul numeroaselor acţi cum destinat amenajează maga Hunedoara se deplasează cări electrice. Vlntul va
pentru
lul
uni de întîmpinare a zi zinul de mobilă. in satul Vadu Dobrii BRIGADA" sufla slab piuă Ia potri
La Casa de cultură a lei de 23 August, a fost ALTA pentru a da consultaţii, a Cu sprijinul comisiei dc vit din nord-vest şi nord.
sindicatelor din Petro organizată de Comitetul ALBASTRU DE... realiza mici tratamente, a femei de Ia cooperativa Minimele vor fi cuprinse
şani s-a desfăşurat, ieri, municipal Deva pentru ORĂŞTIE prescrie medicamente, a „Progresul“ din Deva a între 9 şi l<t grade. iar
„Ziua brigadierului“, ac cultură şi educaţie socia da indicaţii de igienă. fost reorganizată brigada maximele intre 18 şi 23
ţiune organizată de comi listă In colaborare cu La F.I.L. Orăştie a fost V* Tot azi, o altă caravană artistică de agitaţie din grade.