Page 69 - Drumul_socialismului_1973_08

r ™’«—«•~«iiiiiiiiiiinwiiinrM»Minn"nm—m'iiii " T *~
DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 5 789 0 MARŢI 21 AUGUST 1973

Manifestări consacrate

zilei de 23 ñugust K ACŢIUNE A iMliUII COLECTIV

ravană culturală s-a tntîlnit (Urmare din pag. 1) plata căutărilor şi a strădani­ semnat mult. In echipa pe
Caravana culturală la cătninul cultural din Bul- ei întregului colectiv. care e oonduc — relevă Hal-
lo Francisc — sînt mulţi ti­
— In această strădanie,
Una dintre condiţiile fi­ numeroşi cetăţeni şi la că­ lei minerului, cu evocarea zeştii de Sus cu locuitorii co­ aşa fel încît să ne putem în­ despre care vorbeşte tovară­ neri. Cu ei am amenajat un
reşti ale prezenţei conştien­ minele culturale din Stejă- semnificaţiilor istorico-poll- munei. In completarea dezba­ cadra lntr-un ritm de _lucru şul Mihuţ, e relevată preg­ atelier de tratamente termi­
te şi complexe a fiecărui rel (de către Emil Dose), tioe ale acestei sărbători. în mijlocul moţilor corespunzător. împreună cu nant înalta conştiinţă profe­ ce, foarte necesar pentru îm­
cetăţean la marea operă de Luncoiu de Sus (de către Toate aceste manifestări terilor a rulat filmul docu­ colectivul am eliminat defi­ sională, responsabilitatea pen­ bunătăţirea S.D.V.-urilor ce­
edificare a societăţii noastre Maria Boldura). In 14 au­ vin să completeze, de fapt, mentar „Vizita tovarăşului cienţele, am adus îmbunătă­ tru îndeplinirea exemplară a rute de secţiile fabricii, în
socialiste multilateral dezvol­ gust au fost subliniate în- informările politice pe care, Bulzeştil de Sus. La punctul Nicolae Ceauşescu în unele ţiri prototipului. Unele solu­ sarcinilor încredinţate, into­ care culegem zi de zi roade­
tate este informarea sa o- tr-o expunere complexă sem­ lunar, membrii biroului co­ forestier Valea Găinii, un ma­ ţări din Africa" ţii ne-au dat mult de gîn- leranţa faţă de indisciplină. le bogate ale muncii. Am mai
perativă şi pe larg cu toate nificaţiile întîlnirilor tovară­ mitetului comunal de partid re număr de muncitori a par­ dit, dar împreună cu ingi­ Cred — e de părere N. An­ înfiinţat un atelier în care e-
problemele politicii interne şului Nicolae Ceauşescu cu le prezintă cu ocazia adună­ ticipat la intîlnirea cu o „ca­ nerii, cu maiştrii, cu munci­ drei — că la baza întregii ac­ xecutăm diferite prototipuri
şi externe ale partidului, cu personalităţi ale vieţii poli­ rilor generale de partid. Seară de folclor torii le-am rezolvat. tivităţi din atelier se află şi produse din fier forjat,
toate aspectele noi care apar tice internaţionale, comple­ Despre aceeaşi preocupare ravană culturală“ a comitetu­ — Aici experienţa tovară­ disciplina şi calitatea muncii. mult apreciate atît de bene­
în activitatea de partid şi de tat de filme documentare. susţinută pentru informarea lui judeţean pentru cultură şi şului Mihuţ şi-a spus pe de­ Cerinţe ce merg mînă în mi­ ficiarul intern cît şi de cel
stat. Este statuată în codul Despre creşterea şi înflori­ comuniştilor, a tuturor cetă­ educaţie socialistă, formată Hărţăgani. După o acţiune plin cuvîntul, pentru că dum­ nă. extern. In aceste frumuseţi
moral al comunistului, In rea economiei naţionale au ţenilor, ne-a vorbit, la Băi- din Ionel Codreanu, lector la de cercetare a folclorului lo­ nealui e unul dintre munci­ — Şi dacă adăugăm că a- artizanale, ce ies zilnio pe
numeroase documente, dato­ ţa, Aurel Boloţ, secretarul cabinetul judeţean de partid, cal din raza comunei Băiţa, torii de bază ai atelierului proape jumătate din colecti­ poarta fabricii, e înmagazi­
ria membrilor de partid de IMLI’M »«i»» ——m comitetului comunal de par­ juristul Barbu Rovenţa, ingi­ efectuată timp de clteva zile (I. Bristan). vul atelierului o formează ti­ nată o mare cantitate de hăr­
a cunoaşte şi îmbogăţi, prin tid, primarul comunei. O nerul Miron Staicu şi profe­ de o echipă a Centrului ju­ — Cu cea mai bună pre­ neretul — completează Ana nicie, talent, disciplină, dă­
zestrea teoretică a învăţătu­ Căminul cultural primă atenţie se acordă a- sorii VIorel Arimescu şi Va- deţean de îndrumare a creaţiei gătire din tot sectorul (I. U- Munteanu — ne dăm seama ruire, într-un cuvînt — înal­
activitatea şi experienţa lor,
ta conştiinţă profesională.
ce loc ocupă munca desfăşu­
drea).
fişării la zi a decupajelor
rii marxist-leniniste. Largul din presă cuprinzînd aspecte sile Găinaru. Dezbaterea a cu­ populare şi a mişcării artisti­ — Nu e vorba de mine, ci rată de organizaţia de partid La Fabrica de industrie
democratism, participarea în viaţa satului ale activităţii partidului, cu- prins teme ca : aspecte ale po­ ce de masă, la căminul cultu­ de produsele noastre. Pentru şi organizaţia de tineret pe locală Orăştie, înalta conşti­
plenară a maselor la elabo­ vîntări, hotărîri, legi ş.a.. In liticii Interne şi externe a ral din Hărţăgani s-a organizat că, dacă la începutul anului linia educaţiei. Am vrut ca inţă profesională a devenit
rarea şi îmbogăţirea tezelor adunările de partid, în adu­ partidului şi statului nostru, o „seară de folclor", în cadrul se vorbea despre curajul co­ disciplina muncii să fie che­ — aşa cum aprecia secreta­
partidului nostru, îşi au o nările populare, membrii bi­ căreia profesorii Ioan Mun- lectivului nostru de a încer­ ia succeselor. Iar azi, dacă ar rul comitetului de partid —
bază puternică tocmai în a- vorbit în 17 august, pe baza roului prezintă sinteze, in­ momente din trecutul de luptă teanu, Vasile Bota şi maes­ ca producerea strungurilor trebui să dau exemple de ti­ deviza de muncă a întregului
ceastă informare continuă a celor mai recente documente formări cu problemele des­ al muncitorimii hunedorene, trul coregraf Vasile Chevere- „şcoală", astăzi parte din a- neri muncitori, mi-ar fi foar­ colectiv. Emulaţia întîlnită în
cetăţenilor, în conştientiza­ de partid, profesorii Con­ probleme privind respectarea şan din Deva au prezentat nu­ ceste produse sînt livrate la te greu să aleg din mulţi­ fiecare secţie, în fiecare ate­
rea locului pe care-1 ocupă stanţa Antonescu şi Nicolae prinse din diferite hotărîri. legalităţii socialiste, acţiunile merosului auditoriu aspecte Oradea, la I.C. Orăştie, la mea cu care ne mîndrim. lier, în fiecare echipă, disci­
în marele angrenaj al pro­ Rişcuţa. In expunerea cu te­ Informări despre politica oamenilor muncii hunedoreni F.I.L. Deva ; trebuie să ex­ — Ei s-au integrat foarte plina ce tronează munca, do­
gresului ţării. ma „Organizare temeinică partidului sînt prezentate caracteristice şl Inedite din pediem urgent 4 strunguri la repede în normele de condui­ rinţa de autodepăşire a mun­
şi randament maxim la re­ sistematic şi la staţia de pentru îndeplinirea cincinalu­ muzica, dansul şi creaţia lite­ Inspectoratul şcolar judeţean, tă profesională şi morală a citorilor tineri şi vîrstnici,
Pornind de la asemenea celor vîrstnici (N. Bristan). sînt argumente viabile ale în­
premise, programul de ac­ coltarea cerealelor“, Nicolae radioficare. Pe raza comu­ lui înainte de termen ş.a. rară populară a Munţilor A- avom cerinţe foarte mari şi — Pentru că exemplul per­ suşirii de către aceştia a tră­
tivităţi al căminului cultu­ Vasiu, vicepreşedinte al Con­ nei, 60 de comunişti sînt Duminică seara, aceeaşi ca­ pusenl. asta e mîndria noastră, răs- săturilor înaintate pe care
ral din comuna Luncoiu de siliului popular al comunei abonaţi^ la „Munca de par­ sonal al acelora care s-au
Jos este orientat spre lăr­ Luncoiu de Jos, sublinia tid". Sînt folosite cele mal simţit că au datoria să fie programul educaţional al
girea orizontului politic al semnificaţiile politice ale diferite prilejuri pentru dascăli la locul de muncă — partidului le cere omului so­
locuitorilor comunei — ne acţionării cu toate forţele popularizarea legilor, a pre­ A I b u m d e v a c a n ţ ă şi nu numai acolo — a în­ cietăţii noastre.
mărturiseşte directorul că­ în campania agricolă de va­ vederilor diferitelor hotă­
ră.
minului, prof. Teodor Mag- rîri, a celor mai diferite as­
dalina, locţiitorul secretaru­ Un loc important In acti­ pecte ale politicii partidu­
lui comitetului comunal de vitatea de educare a cetă­ lui ; aceasta şi în microgru- Z b o r d e c o c o r i f&ÉÍpúittdém la Inti^to
partid. ţenilor îl ocupă populariza­ puri, la căminul cultural
rea legilor, reamintirea pe­ înaintea Începerii filmului,
Spre exemplu, printre ac­
tivităţile programului lu­ riodică a conţinutului unor ori de ci te ori se consideră — Priviţi, cît de mulţi tămînă, pe calea undelor, a pioniereşti, nici cintecele şt
nii iulie figura expunerea legi, a unor hotărîri ale necesar. Un spaţiu larg se sînt! — spunea cineva, a- ziarului sau a revistei, fac voia bună nici jocurile cu Astăzi despre: Concedii
„P.C.R. — conducătorul şi Consiliului de Miniştri. Spre acordă, în acelaşi timp, dez­ tunci cînd au apărut în cunoscute întregii ţări as­ caracter aplicativ militar,
făuritorul revoluţiei cultu­ exemplu, în 7 august, a baterii aspectelor politice curtea taberei. pecte deosebite ale pionieriei. completate de exerciţii de loan Dumitresc — Şerel. rior. La întrebarea a doua
rale din patria noastră", fost prezentată Legea nr. prezentate, informării cu Erau din toate colţurile In excursiile făcute la cunoaştere a armei de tir, Angajaţii au dreptul, în fie­ vă comunicăm că unitatea nu
prezentarea vizitelor tovară­ 5/1970 cu privire la eviden­ stadiul realizărilor în func­ ţării: din Deva, Hunedoa­ Braşov, Brun şi Rîşnov, în a echipamentului antichimic. care an calendaristic, la un este obligată să vă acorde
şului Nlcolae Ceauşescu, se­ ţa populaţiei, iar pentru 10 ţie de principalele hotărîri. ra, Bucureşti, din Iaşi şi drumeţiile făcute la Timişul nu a lipsit nici marşul de concediu de odihnă plă­ concediu fără plată. Totuşi,
cretar general ol partidului, august a fost programată Este o activitate dinamică Piatra Neamţ. Ne-am întîl- de Sus şi Tamina, micii zia­ noapte. tit cu o durată de 15—24 apreciind motivele arătate de
în R.S.F. Iugoslavia şi în prezentarea H.C.M. 2940/1969 şi necesară ce vine să dea nit pentru pruna dată şi rişti au cules materiale nu­ Şi aşa, timp de două săp- zile lucrătoare, în ra­ dv. în scrisoare, pe care le
R.F.G., expunerea cu tema cu privire la contravenţii, un plus de vitalitate popu­ totuşi ne cunoşteam, fiecare meroase, s-au făcut desene tămîni — au învăţat asemeni port cu vechimea lor în considerăm întemeiate, con­
„Noul cincinal, etapă de în­ la normele privind ampla­ larizării politicii creatoare, dintre noi ne mai întîlni- şi fotografii, s-au luat in­ cocorilor grăbiţi să plece muncă. Pînă la 5 ani vechi­ ducerea întreprinderii vă va
semnătate excepţională pen­ sarea şi autorizarea construc­ clarvăzătoare a partidului sem, auzisem unul de celă­ terviuri, pentru ca, întorşi spre ţările calde, tainele me, durata concediului de o- putea acorda concediul fără
tru progresul şi prosperita­ ţiilor. Un spaţiu amplu a nostru. lalt. la secretariatul redacţiei, să zborului spre paginile revis­ dihnă este de 15 zile lucră­ plată solicitat.
tea României“, prelucrarea fost afectat sărbătoririi Zi­ ILEANA LASCU Priviţi, ea este Gabriela înceapă munca de redactare telor şi ale ziarelor, spre ru­ toare. Pentru cei nou anga­
Legii nr. 6 ş.a. -• Blebea din Braşov, cea de a revistei bricile eţnisiunilor de radio. jaţi, primul concediu va pu­ IOAN VASILIE
Luna august cunoaşte un ; îndrumător şcolar colo Ada Popovici din Pia­ Pe mese au apărut tot fe­ Şi-au spus apoi la despăr­ tea fi programat numai pen­ VASILE AVRAM
program de educaţie politi- j tra Neamţ, el este tehnicia­ lul de cartoane şi foi, pensu­ ţire un călduros „La reve­ tru perioada ulterioară îm­ de la Direcţia judeţeană
co-ideologică mai complex ; nul Stejărel Giurgiu din De­ le, fotografii. dere" dorindu-şi o cît mai plinirii unei vechimi neîntre­ pentru probleme de muncă
şi diferenţiat. La 1 august, I In reţeaua de difuzare a şi obiectele la care vor fi va. Pe el cred că-1 cunoaş­ In'că de la primele mate­ grabnică întîlnire în pagini­ rupte în muncă de 11 luni. şi ocrotiri sociale
cu sprijinul profesorilor | presei a apărut „îndrumă­ examinaţi candidaţii. Se teţi : Răzvan Mihăescu din riale au început şi primele le revistelor sau pe calea In cazul în care cele 11 luni
Constanţa Antonescu şi Teo- ; torul pentru admiterea in precizează că admiterea Bucureşti, iar noi., noi sîn- discuţii, primele întrebări. undelor, o întîlnire acolo sînt împlinite în anul calen­
dor Magdallna, a avut loc I şcolile de specializare post- pentru cele trei forme de tem cei .care aşternem aceste In întîlnirile cu tovarăşii unde pionierii prin acţiunile daristic în care angajatul s-a j Programul unităţilor i
simpozionul „Rolul educaţiei j liceală“, elaborat de Minis­ învăţămînt — de zi, seral rînduri şi facem parte din­ redactori ai revistelor pio­ lor răspund mereu „prezent" cuprins între data încadrării ; comerciale din jude- j
tineretului în slujba constru- | terul Educaţiei şi Invăţă- şi fără frecvenţă — se va tre cocori, da. noi am fost niereşti am învăţat alfabe­ fiind conştienţi că munca şi sfîrşitul acelui an calen­
irii socialismului*. In 5 au- i mîntulul. îndrumătorul pre­ desfăşura între 10 şi 15 cocorii de la Dîmbu Morii. tul de muncă al unui ziarist, lor constituie o părticică din daristic, iar dacă cete 11 luni j ţul nostru în perioa-
gust a fost prezentată o ex- j zintă reţeaua şi profilul u- septembrie, pentru toate Au fost aici membri ai am învăţat ce este o anche­ munca întregii ţări şi că sînt împlinite în anul calen­ I da 21-26 august
punere pe marginea preve- ; nităţilor şcolare respective, locurile planificate. înscrie­ subredacţiilor „Tot înainte" tă, cum se face un reportaj, astfel traduc prin fapte re­ daristic următor, primul con­
derilor Hotărîrii Plenarei ! la care se va ţine concurs rile pentru concurs se pri­ şi ai cluburilor presei pio­ cum se ia un interviu, sau cunoştinţa lor faţă de partid. cediu va fi acordat în acest
C.C. al P.C.R. din 18-19 iu- I pentru anul de învăţămînt mesc pînă la 8 septembrie niereşti din întreaga ţară. cum se transmite un mate­ an, la durata lui adăugîn- j Incepind de astăzi şi pi- j
nie 1973. Aceeaşi hotărîre a | superior 1973—1974, precum inclusiv. Şi-au dat întîlnire aici, rial prin telefon. MARGARETA SOS du-se, pe lîngă concediul in­ : nă duminică, 20 august, în ;
fost prezentată în faţa a i. în tabăra micilor ziarişti, Nu au lipsit însă din pro­ Clubul presei pioniereşti tegral din acel an şi zilele I judeţul Hunedoara, magazi- j
cei care, săptămînă de săp- gramul taberei nici jocurile Hunedoara de concediu corespunzătoare I nele şi celelalte unităţi co- j
timpului lucrat în anul ante- j merciale vor avea un pro- ;
I gram special, pentru a pu-
I tea servi în cele mai bune
Proiectanţi, constructori j tor. Astfel, în zilele de 21
condiţii
;
consuma-'
publicul
I şi 22 august, toate magazi-
j nele industriale, alimenta-
j re, de Icgume-fructe, care
; nu funcţionează în două
| schimburi, vor avea progra-
j mul prelungit cu 1-2 orc
: (21 august) şi 2 ore (22 au-
j gust). In ziua de 23 August
| v.or fi deschise pînă Ia ora
de calitate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune ; 10 toate magazinele de des-
j facere pentru pîine, lapte,
1 j legume-fructe şi unităţile
; „Gospodina". In 24 august,
I magazinele vor funcţiona
DUMINICA PE ŞANTIERELE HUNEDORENE ! unei zile de duminică, iar
; după programul normal al
! în 25 august — după pro-
obişnuit
unei
gramul
j
al
j zile lucrătoare. La 26 august
I — orar normal de dumini-
i că.
(Urmare din pag. 1) termen de predare 12 sep­ chiar termenele de punere şi Ion Marx. Blocurile la ca­ : In toată această perioadă,
tembrie. Noi credem însă în funcţiune a obiectivelor. re lucrăm şi grădiniţa au ră- j unităţile de alimentaţie pu-
că-1 vom termina mai repe­ j blică vor funcţiona după
— Este un rezultat bun — de, dacă vom merge în rit­ Alături de constructorii de mîneri în urmă. Vrem să le | un program obişnuit de lu-
• a apreciat inginerul Nicolae mul de acum. Adică, trebuie aici merită remarcată şi ac­ recuperăm şi să le dăm In fo­ j cru, asigurînd totodată ieşi-
Olaru. Puteam însă face mult să glisăm cam 1,20 m în 24 tivitatea conducătorilor auto losinţă la termen. | rile la serbările eîmpeneşti
Ia
Hu­
C.S.
de
nr.
5
cu
furnalului
In
mai mult, chiar cu acelaşi de ore (aici se lucrează în care au transportat dumini­ — Blocul 11 va avea 11 ni­ nedoara, lupta aport clipele pentru finalizarea reparaţiei capitale a Vanyoczkl şi termotehniclcnii Dumi­ j Şi pe traseele coloanelor de
l-au
Ştefan
adus
maistrul
deosebit
un
şi
număr de oameni. N-am avut două schimburi de cîte 12 veluri. Datorită faptului că tru Calancea, loan f’erţa, Ludovic SOesi şi Alexandru Tolnay — pe care-1 vedeţi surprinşi fn | demonstranţi.
însă ajutorul promis. Din 14 ore — n.n.), dar realizăm că zeci de maşini de beton imagine, în timp ce montau un traductor de debit. Foto: N. NliGRU
autobasculante n-am primit 1,30 m şi chiar 1,40 m. Pri­ de la staţia de betoane din lucrăm astăzi la pregătirea L..........................................
decît două. Transportul agre­ viţi cum lucrează oamenii. incinta I.V. Călan în corpul armăturilor şi cofrajelor me­
gatelor la staţia de betoane Gheorghe Tudorache, Elisabe- de oţel al silozului fabricii de talice, vom putea începe gli­
se desfăşoară anevoios, frî- ta Noghi, Marioara Bălăcea- ipsos. sarea cel tîrziu miercuri. Lu- curării unor foreze care per­
nînd ritmul turnării betoane- nu, Vasile Stan — fierari-be­ mit forarea orizontală pe
lor. Este o deficienţă care tonişti, Grigore Bîrleanu — — Parcă trece ziua mai re­ crînd un nivel pe săptămînă, lungimi de 150-200 m la
trebuie înlăturată imediat, lăcătuş, Ion Tîrvulea — dul­ pede cînd munceşti — ne cît ne-am propus, vom re­ noile fronturi de lucru şi
altfel sîntem puşi în situa­ gher, toţi ceilalţi. spune tînărul şofer Arghir cupera şi întîrzierea şi vom care au o eficienţă supe­
ţia să nu respectăm progra­ Intr-adevăr, se lucrează in­ preda blocul la 28 decembrie rioară.
mul de recuperare a restan­ tens, ou randament înalt, si­ Linguraru —, de aceea am
telor. răspuns prezent, ca şi prie­ — ne-a declarat maistrul Io­ La rfndu-i, inginerul Şte­
! lozul la înălţime văzînd cu tenul meu Mihai Zamoştea- sif Fazekas. fan Cristea, responsabil cu
ochii. nu, la chemarea de a lucra — Eu şi cei 8 oameni ai problemele de investiţii la
Concentrare pere, pe două schimburi — azi aici, de a-i ajuta pe co­ mei facem aceleaşi pregătiri, Ghelar, a relevat că se im­
Vom lucra fără întreru­
—
pune
impulsionarea
livrării
şi în 23 şi 24 August şi du­ legii noştri constructori. dar la blocul 7 care, de ase­ de către furnizor a utilaje­
minică, 26 august — pînă Aşadar, duminică plină pe menea, are întîr2iere faţă de Impulsionarea extracţia de minereu impune lor în vederea montării.
fie forte vom termina silozul, întregul şantierul Fabricii de ipsos grafic — a spus dulgherul In acest semestru şi In
->. obiectiv — ne încredinţează din Călan, unde asaltul fi­ 1974 se vor deschide orizon­
tînărul maistru Viorel Far- Ilie Cunţan. Astăzi, lucrăm turile XI şi XII. Este bine
la Fabrica caş. Cu rezultate bune lu­ nal se intensifică cu fiecare 6 ore, iar peste săptămînă Mobilitate sporită în asigurarea locurilor să se insiste mai mult pen­
crează şi echipa de lăcătuşi
de
instalaţiei
rezolvarea
tru
mergem pe 2 schimburi.
zi.
a lui Gheorghe Hertz şi o săpat suitori. In momentul
parte din echipa de dulgheri Am fi dorit să discutăm cu de faţă, volumul de suitori
de ipsos Cilan a lui Dumitru Cioclei, repar­ Timpul pierdut mai mulţi constructori. N-am esbe mare şi se lucrează
tizată aici să întărească for­
mai avut cu cine. La ora 10
ţele. dimineaţa pe şantierul din muncă ca piese ie schimb şi utilaje mai mult manual analizate mai
Problemele
— Cum se stă cu montarea
Activitate febrilă îndeo­ micro 7 activitatea era a- vizează maşina de extracţie
Relativ bine — vine nu se
sebi la siloz, la staţia de utilajelor ? proape nulă. 11 macarale nr. 3 de la puţul orb, com-
concasare, la buncărele de — turn stăteau inerte, în ciuda Volumul sporit de extrac­ De lipsa pieselor dc schimb mis la Lelese, utilaj în sta­ presoarcle de mare capaci­
depozitare a gipsului, la ame­ răspunsul din partea mais­ ţie prevăzut să-l realizeze suferă şi unele utilaje de la re de oboseală accentuată, tate, procurarea a două bas­
najarea drumurilor. Terme­ trului Farcaş. Beneficiarul faptului că era foarte mult minerii din bazinul Poiana Uzina de preparare din Te- care după puţin timp de la culante şi altele.
nul scadent se apropie cu paşi să ni le pună la timp la de lucru pentru ele. Numai Ruscăi in semestrul II a.c. liuc. Şeful de echipă de la primire a solicitat reparaţii In legătură cu îmbunătă­
repezi. Constructorii ştiu a- dispoziţie şi noi nu vom Sn- pierzind timpul la blocul 8, panourile mari şi in anul. viitor necesită întreţinere, Petre Boji, sesi­ cărora cu mari eforturi le-am ţirea stării de aprovizionare
cest lucru şi se străduiesc tîrzia cu montarea lor. prefabricate pentru cel pu­ concentrarea eforturilor în zează faptul că 10 la sută putut face faţă. Or, este les­ a tuturor locurilor de mun­
să-l respecte întocmai, ba — Credeţi că veţi preda o- direcţia îmbunătăţirii apro­ din timpul planificat îl con­ ne de înţeles că noi avem că, adunarea oamenilor
chiar să-l devanseze. biectivul la data prevăzută ţin un nivel puteau fi mon­ vizionării tehnico-materiale stituie opririle, Iar munci­ nevoie de utilaje în bună muncii de la I.M. Hunedoa­
— Ne-am mai uşurat după (25 decembrie a.c.) ? Situaţia construcţiei de lo­ tate, dar nu avea cine să o toarea Georgeta Bondarenco ra a stabilit măsuri care vor
terminarea lucrărilor la ba­ — Sperăm că mal repede. cuinţe la Hunedoara este, facă. Şi acesta nu este singu­ a tuturor locurilor de mun­ este de părere că aceasta se stare de funcţionare, care să conduce la asigurarea con­
rajul de pe Strei, la bateria Toţi oamenii sînt hotărîţi. cum se ştie, critică. După 7 rul caz. că Aceasta cu atît mai mult datoreşte în bună parte lip­ uşureze eforturile fizice ale diţiilor optime realizării
muncitorilor şi nicidecum de
de cocs brichete şi centrala Această hotărîre am des­ luni şi jumătate din acest an — De ce nu se lucrează in­ cu cît, la unele orizonturi maşini degradate. Nu de planului pe acest an şi pe
prins-o şi din discuţia cu şe­ nu s-au predat nici 50 la su­ tens peste tot ? — i-am în­ din subteran şi de la „zi" sei de piese de schimb din 1974. Hotărîrea minerilor de
termoelectrică de la I.V. Că- tă din apartamentele plani­ care cauză oamenii sînt alta, dar noi mai avem la
ful de echipă Krech Andrei trebat pe muncitorii pre­ se înregistrează goluri în a- a ridica activitatea la cote
lan şi am concentrat un ma­ („ne vom îndeplini integral ficate. Era firesc, deci, ca zenţi pe şantier. provizionarea cu lemn de nevoiţi să recurgă la impror Runcu Mare un autovehicul tot mai înalte este reliefată
re număr de forţe aici, la fa­ sarcinile de plan şi angaja­ duminică să fi însemnat o a- — Nu cunoaştem — a ve­ mină, ciment, piese de vizaţii, ceea ce prelungeşte care are la activul lui mai sintetic in angajamentul re­
brica de ipsos — ne spune mentele"), cu fierar-betonis- devărată zi de bătălie la nit răspunsul. întrebaţi con­ schimb pentru autobascu­ timpul de staţionare a uti­ bine de 400 000 km parcurşi înnoit de curînd de a ob­
blocurile aflate în construc­ lante, locomotive şi pompe lajelor. şi deci e foarte obosit. Cu
maistrul Dionisie Kiss. Se tul Vasile Stan („avem ma­ ţie. De fapt, conducerea şan­ ducerea ! de diferite tipuri, laminate — Cei ce se ocupă cu pro­ greu putem efectua trans­ ţine pînă la finele anului,
Am căutat cu insistenţă să
lucrează intens, se face lucru terial, tot ce ne trebuie, aşa tierului aşa a şi promis. intrăm în vorbă cu cineva şi alte materiale. blemele de aprovizionare şi portul materialelor şi al peste prevederi, 6 milioane
lei la producţia marfă, spo­
de calitate, există hotărîrea că n-avem decît să ne facem Sînt mulţi constructori din conducerea şantierului — La Exploatarea minieră mecanizare a producţiei de muncitorilor în starea în ca­ rirea productivităţii muncii
unanimă de a recupera res­ datoria"), cu Marin Grigoriţă, care s-au ţinut de cuvînt. In IV al I.C.S.H. N-am reuşit. Ghelar, spunea maistrul Ni­ la I.M. Hunedoara nu-şi fac re acesta se aflâ. cu 1 000 lei pe salariat şi
tanţele şi a devansa cît mai preşedintele comitetului de micro 7, la blocul 11, o echi­ Nu erau nici la punctele de colae Lăscuţolu, avem ma­ totdeauna datoria cu răspun­ In adunarea reprezentan­ înregistrarea unei economii
dere sporită — relevă mi­
şini de încărcat care înre­
mult posibil termenul de pu­ sindicat al şantierului nr. 3 pă de 18 fierari-betonişti pre­ lucru, nici la birouri. Ni s-a gistrează Staţionări, deoare­ nerul Miron Sălăjan, de la ţilor oamenilor muncii, care de 4 milioane lei la capito­
lul „preţ de cost“. Pentru
de
a avut loc nu demult, mine­
dimineaţă
spus
că
mai
nere în funcţiune. din cadrul I.C.S. Hunedoara: găteau armăturile pentru tur­ inginerii Banu şi Varatli au ce nu li s-au asigurat piese­ Lelese. Numai aşa se expli­ rii au acordat atenţie spo­ realizarea acestui mobilizator
Şefii de echipă Ion Mitu „Vom răspunde prin fapte narea celor 132 de aparta­ trecut pe acolo şi au plecat. le de schimb. La acest nea­ că faptul că ni se „pasea­ rită problemelor legate de angajament, aprovizionarea
(fierari-betonişti) şi Krcch chemării conducerii de partid, mente. Unde ? juns se adaugă aproviziona­ ză’ piese de schimb pe care aprovizionarea cu utilaje. tehnico-materială trebuie
Andrei (dulgheri) dirijează a- personal a tovarăşului Nicolae — Noi — spunea şeful de Vom reveni cu un ră'punS rea nesatisfăcătoare cu lu- alţii le refuză din motive Inginerul Francisc Hegheduş, să-şi spună cuvîntul în mod
provizionarea cu materiale, Ceauşescu, de a recupera in brigadă Petru Riştei — am în următoarele zile de săr­ brifianţi şi, în mod deose­ economice, de productivitate. şeful raionului II Teliuc, prompt şi eficient
bit, cu ulei necesar utilaje­
venit la lucru la 7 fără un
Aşa a fost cazul unui bul­
întreaga muncă a oamenilor. Umile august şi septembrie sfert şi lucrăm pînă la ora bătoare cînd nădăjduim să lor din dotare. dozer refuzat de alţii şi tri­ sublinia oportunitatea pro­ V. DRAGAN
— Dăm marea bătălie la toate rămînerile în urmă, de 13. împreună cu mine sînt şi găsim toate forţele pe şan­
glisarea silozului, care are a ne încadra şi a devansa echipele lui Vasile Gherman tier. In frunte cu conducerea. V