Page 79 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 791 • JOI 23 AUGUST 1973
4
m
BREVIAR INTERNAŢIONAL
Cuvîntarea tovarăşului
telegrame - note • informaţii j
Iubite tovarăşe Ceauşescu, litice, la ridicarea pe o treap tăţii, car« «-a dovedit la înăl samblu de măsuri vizînd ac produselor care condiţionează partide socialiste şi social-de-
Stima(i tovarăşi. tă superioară a procesului ţimea misiunii ei istorice re celerarea dezvoltării econo realizarea cincinalului înain mocrate, cu organizaţii poli
revoluţionar i înlăturarea mo voluţionare. Prin trecerea de miei naţionale, .perfecţionarea te de termen. tice de guvernământ din noi
narhiei şi proclamarea repu la mica producţie agricolă la conducerii şi organizării vieţii O atenţie permanentă acor le state independente, cu
Sărbătorim împlinirea a 29 fronturile de eliberare naţio
de ani de la înfăptuirea In blicii, cucerirea întregii puteri cea cooperatistă, ţărănimea a economice şi sociale, adîncirea dă partidul nostru înfăptui nală, cu alte organizaţii de MANIFESTĂRI PESTE
surecţiei naţionale antifascis politice de către clasa mun devenit o clasă nouă, omoge democraţiei sooialiste, inten rii exemplare a programului mocratice, progresiste, acţio-
cum
te armate din august 1944 — citoare în alianţă cu ţărăni nă, care şi-a legat pentru tot sificarea activităţii politico- de investiţii. După şedinţă se nînd pentru unirea celor mai
recenta
a
la
ştie,
ideologice şi de educare co
socia
de
destinele
deauna
moment de însemnătate isto mea şi celelalte categorii de lism. Alianţa muncitorească- munistă a poporului. Pentru Comitetului Executiv al C.C. largi forţe antiimperialiste în
rică pentru destinele Româ oameni al muncii, naţionali ţărănească se dovedeşte fac fiecare dintre membrii parti al P.C.R., tovarăşul Nicolae lupta pentru o lume mai bu H0TART CONSACRATE
niei contemporane, care a zarea principalelor mijloace torul hotărîtor al coeziunii dului nostru constituie un Ceauşescu a adresat construc nă şi mai dreptă, pentru co
deschis poporului român ca de producţie şi crearea pro societăţii noastre, baza de înalt exemplu şi imbold tră torilor de pe şantiere, mun
lea unor adinei transformări prietăţii socialiste, trecerea la neclintit a orinduirii socialis săturile ce caracterizează în citorilor din industria con laborare şi pace. legăturile ţării ZILEI DE 23 AEGEST
S-au
lărgit
revoluţionare, a realizării as conducerea planificată a eco te din România. Integrin- treaga activitate a secretaru strucţiilor de maşini, munci noastre cu ţările afro-asiati-
piraţiilor sale seculare de li nomiei naţionale. du-se eforturilor întregului lui general al partidu torilor din industria materia ee care au păşit pe calea dez
bertate şi dreptate socială. Un rol decisiv în organiza popor, intelectualitatea îşi lui nostru — clarviziu lelor de construcţii, chema
Marea victorie de la 23 Au rea eforturilor poporului pen consacră întreaga capacitate nea, exigenţa şi princi rea de a-şi concentra efor voltării independente. Intere MOSCOVA 22 — Corespon tul Agerpres, R. Bogdan,
sul viu manifestat de popoa- B
dentul
gust 1944 s-a înscris pentru tru trecerea la înfăptuirea creatoare dezvoltării con pialitatea revoluţionară, de turile pentru ca în lunile au- rele latino-americane, decla- 1 transmite: Agerpres, N. Creţu, transmite: In cunoscuta loca
Moscova,
Le
La
totdeauna cu litere de aur în sarcinilor revoluţiei socialiste strucţiei socialiste. votamentul în slujirea inte gust-septembrie să fie recu raţiile unor oameni de stat, I ningrad şi Minsk s-a deschis litate Viareggio a fost orga
istoria patriei, ca un strălu l-a avut crearea în februarie Rezolvarea marxist-leninis- reselor naţiunii, a aspiraţiilor perate restanţele şi să se re lideri politici şi organe de nizată — din iniţiativa Aso
cit simbol al patriotismului 1943 a partidului revoluţionar tă a problemei naţionale, a- ei de progres şi bunăstare, a alizeze integral planul de I „Decada cărţii româneşti“, ciaţiei recreative culturale
presă. îndreptăţesc să se a- | manifestare
şi eroismului maselor largi unic al clasei muncitoare, pe sigurarea deplinei egalităţi in cauzei generale a socialismu investiţii şi de producţie, precieze că vizita pe care to- I consacrată Zilei italiene şi a Ambasadei Ro
populare, al spiritului revolu temelia principiilor marxism- drepturi a tuturor cetăţeni lui, patriotismul şi interna astfel îneît să-şi aducă din varăşul Nicolae Ceauşescu de 23 August. mâniei la Roma — o mani
ţionar al poporului român. leninismului. Lichidînd sciziu lor, fără deosebire de naţio ţionalismul său fierbinte. plin contribuţia la îndeplini urmează să o facă în curînd La Comitetul de stat pen festare consacrată Zilei de 23
In aceste zile, cînd evocăm nea care a slăbit mulţi ani nalitate, crearea posibilităţi Anii care au trecut de la rea angajamentului de înfăp într-un şir de ţări latino-a tru tipărituri, poligrafie şi vîn- August. Despre semnificaţia
memorabilele evenimente de forţele clasei muncitoare, u- lor de afirmare egală a tu Congresul al X-lea al P.C.R. tuire a planului cincinal îna mericane va marca un mo zări de carte din Moscova a acestui eveniment a vorbit
acum 29 de ani, gîndurile nificarea P.C.R. şi P.S.D., în turor celor ce muncesc — au constituit o mărturie a inte de termen. Telegramele ment istoric în extinderea avut loc o adunare festivă, Alexandru Dragomirescu, con
făptuirea
deplinei
po-
unităţi
noastre se îndreaptă cu recu litico-organizatorice a clasei români, maghiari, germani, justeţei orientării generale adresate în aceste zile condu colaborării şi dezvoltarea re dedicată acestui eveniment. silier al Ambasadei României
noştinţă către Partidul Comu noastre muncitoare a repre sîrbi şi de alte naţionalităţi stabilite de partid, a realis cerii partidului arată că laţiilor dintre poporul român la Roma. In cuvîntu! lor,
nist Român care din primele zentat o mare victorie a for — în sfera vieţii sociale au mului programului elaborat muncitorii, tehnicienii şi in şi popoarele acestui continent. ☆ primarul oraşului Viareggio,
zile s-a ridicat împotriva dic ţelor revoluţionare din Româ contribuit la cimentarea fră de Congres, dezvoltat şi îm ginerii de pe şantierele pa Frederico Gemignani, şi ase
taturii militare fasciste şi a nia, înlesnind clasei noastre ţiei oamenilor muncii în lup bogăţit apoi de Conferinţa triei noastre, cei din indus Evoluţia evenimentelor in HAVANA 22 — Corespon sorul pentru turism al regiu
războiului antisovietic, a ini muncitoare să-şi îndeplineas ta pentru propăşirea patriei Naţională din iulie 1972, o tria construcţiilor de maşini ternaţionale relevă justeţea dentul Agerpres, Mihai Fa- nii Toscana. Lino Federigi, au
analize
de
făcute
amplei
ţiat, organizat şi condus miş că cu succes rolul de clasă socialiste comune, la întări strălucită manifestare a în şi din industria materialelor P.C.R. mutaţiilor ‘ intervenite bian, transmite : Sub auspi evidenţiat cursul mereu as
carea de rezistenţă antifascis conducătoare în opera de fău rea unităţii întregului po crederii şi entuziasmului cu de construcţii îşi fac un titlu ciile Institutului Cubanez cendent al legăturilor cultu
tă din ţara noastră. Partidul rire a orinduirii noi. socialis por în jurul partidului. care întregul popor a trecut de cinste din a răspunde che pe arena mondială, concluziei pentru Prietenie cu popoare rale dintre România şi Ita
a acţionat pentru unirea în te. Energia revoluţionară a Toate marile realizări care la înfăptuirea obiectivelor sa mării patriotice a secretaru că în prezent se deschid pers le lumii, şi ale Ambasadei lia, dorinţa de a dezvolta
•jurul său a celor mai largi maselor descătuşate a consti au schimbat fundamental în le. Chemarea Conferinţei Na lui nostru general prin con pective tot mai larji pentru României, în incinta Univer în continuare aceste contacte
forţe patriotice şi antifascis tuit izvorul nesecat al dez făţişarea ţării, viaţa oameni ţionale privind realizarea centrarea forţelor spre a asi înlocuirea politicii imperialis sităţii din Havana a fost şi legături, pentru o mai bu
te. Făurirea la 1 Mai 1944 a voltării neîntrerupte a proce lor, locul României în lume cincinalului înainte de ter gura scurtarea duratei de te de forţă şi dictat cu o inaugurată expoziţia de foto nă cunoaştere şi apropiera
Frontului Unic Muncitoresc, sului revoluţionar spre obiec constituie o ilustrare strălu men a devenit deviza unani execuţie şi punere în func politică nouă de destindere grafii „România". între cele două popoare.
pe baza înţelegerii intervenite tive mereu mai înalte ale cită a capacităţii Partidului mă a naţiunii, care îi dă via ţiune a noilor obiective de şi înţelegere, de reglementare Organizată în cadrul mani
între P.C.R. şi P.S.D., a spo progresului social, spre edifi Comunist Român de a-şi în ţă prin munca plină de elan investiţii. pe căi politice a diferende festărilor dedicate aniversării
Partidul a chemat, de ase
tuturor
fiilor
a
abnegaţie
şi
rit capacitatea de acţiune şi carea socialismului în patria deplini rolul de forţă politi ei, hotărîţi să-şi consacre în menea, lucrătorii din agricul lor, de statornicire a unor a 29 de ani de la Insurecţia
forţa de organizare a clasei noastră. că conducătoare a societăţii ; treaga energie, forţa şi capa tură să desfăşoare o susţinu relaţii între state bazate pe naţională antifascistă armată, BONN 22 — Coresponden
muncitoare, exercitînd o pu Privind în urmă drumul proba practicii sociale a ve citatea traducerii în viaţă a tă activitate în vederea re egalitate şi respect reciproc, expoziţia oferă un impresio tul Agerpres, N.S. Stănescu,
ternică influenţă asupra uni străbătut în cei 29 de ani rificat justeţea politicii parti politicii interne şi externe a coltării şi depozitării fără de asigurare a participării nant şi convingător tablou transmite: In aula Universi
rii celorlalte forţe antihitle care au trecut de la elibera dului bazată pe aplicarea partidului. pierderi a recoltei acestui tuturor statelor, mari sau al eforturilor poporului ro tăţii din Hamburg a avut loc
riste. Pe această bază au fost rea României de sub jugul creatoare a principiilor gene înalta conştiinţă revoluţio an, desfăşurării în cele mici, la soluţionarea proble mân în direcţia edificării noii o adunare festivă consacrată
ale
rale
socialismului
melor contemporaneităţii.
la
coalizate cele mai largi for fascist, poporul nostru est£ condiţiile specifice ale Româ nară a oamenilor munoii, mai bune condiţii a lu societăţi, al succeselor obţi zilei de 23 August. Repre
ţe sociale şi politice într-un însufleţit de o îndreptăţită niei. politică ce porneşte de hotărârea şi abnegaţia cu ca crărilor agricole de ca România contribuie pe mul nute de ţara noastră în con- zentanţi ai municipalităţii,
front larg în cadrul căruia satisfacţie pentru rezultatele la interesele supreme ale na re dau viaţă politicii parti re depinde creşterea pro tiple planuri la accelerarea trucţia socialistă. cadre didactice şi studenţi au
rolul conducător a revenit dobîndite în înaintarea sa pe ţiunii noastre socialiste, de dului sînt ilustrate grăitor ducţiei în anul următor, cursului pozitiv spre destin audiat cu interes conferinţa
clasei muncitoare în frunte calea progresului şi civiliza la cauza victoriei socialismu de rezultatele obţinute în precum şi pentru gospodări dere şi cooperare internaţio PARIS 22 — Coresponden profesorului român dr. Robert
cu Partidul Comunist Ro ţiei socialiste. lui. Activitatea perseverentă a primii doi ani ai cincinalu rea raţională a fondului fun nală care se afirmă tot mai tul Agerpres, Paul Diacones- Deutsch „România pe drumul
mân. Este meritul istoric al Trăsătura dominantă care partidului nostru, pusă în lui. După cum se ştie, ritmul ciar, intensificarea lucrărilor vădit pe toate continentele, cu, transmite : Ambasadorul deschis la 23 August 1944“.
partidului că. folosind condi defineşte România contempo slujba propăşirii patriei so creşterii producţiei industri de extindere a irigaţiilor şi la lichidarea focarelor de ten Republicii Socialiste România
ţiile favorabile create de lo rană o constituie dinamismul cialiste, i-a adus înalta pre ale a fost superior celui pre folosirea raţională a suprafe siune care mai există în di la Paris, Constantin Flitan, a V
viturile zdrobitoare date tru ţuire, deplina încredere şi văzut iniţial — 11,7 la sută ţelor irigate, îmbunătăţirea ferite colţuri ale lumii. la organizat, miercuri, o confe
pelor hitleriste de armatele puternic al întregii economii, devotament tuturor celor ce comparativ cu 10,5 la sută; structurii culturilor, dezvol soluţionarea tuturor proble rinţă de presă cu prilejul îm TEL AVIV 22 (Agerpres).
sovietice, ca şi de succesele efervescenţa creatoare şi spi muncesc, care, pe drept cu cît priveşte ramurile şi sub- tarea producţiei de plante melor litigioase pe cale paş plinirii a 29 de ani de la In — La Ambasada Republicii
ritul
revoluţio
abnegaţie
de
celorlalte forţe ale coaliţiei nară cu care oamenii muncii vânt, văd în politica marxist- ramurile cu un rol hotărîtor tehnice în vederea asigurării nică. surecţia naţională antifascistă Socialiste România din Tel
antihitleriste, a condus la bi înfăptuiesc politica partidu leninistă a partidului propria în modernizarea producţiei şi materiilor prime necesare O importanţă deosebită a- armată de la 23 August 1944. Aviv a fost organizată o con
ruinţă lupta eroică de elibe lui. Clasa muncitoare, în ali lor politică, expresia funda ridicarea calităţii produselor, industriei uşoare şi alimen cordă statul nostru securităţii El a relevat succesele înre ferinţă de presă, cu pri
rare a poporului. anţă cu ţărănimea şi intelec mentală a aspiraţiilor lor. creşterea a depăşit în unele tare. In zootehnie, partidul şi cooperării în Europa. La gistrate de poporul nostru în lejul aniversării Insurec
Insurecţia naţională anti tualitatea, oamenii muncii de „Partidul Comunist Român cazuri 20 la sută. situează în centrul preocupă pregătirea şi ţinerea conferin construcţia socialistă şi s-a ţiei naţionale antifasciste
fascistă armată a dus la răs- — spunea tovarăşul Nicolae Pe baza succeselor obţinu rilor sporirea efectivelor de ţei general-europene, ca şi la | referit pe larg la politica de armate din ţara noastră
u-
tunarea dictaturii militaro- toate în naţionalităţile, strîns au Ceauşescu —, mai ptiternic şi te în dezvoltarea economică animale, îmbunătăţirea se promovarea destinderii pe I cooperare şi colaborare pe care In cuvîntul său, ambasado
jurul
partidului.
niţi
faseiste, la întoarcerea arme mai unit astăzi ca oricînd, a întregii producţii materia lecţiei raselor, furajarea ra continent. România a adus o I România o promovează pe rul României în Israel. Ton
lor împotriva Germaniei na lichidat pentru totdeauna ex avînd o îndelungată şi vastă le s-au înregistrat realizări ţională şi creşterea în greu contribuţie de seamă. Ţara arena internaţională, la efor Covaci, a făcut o amplă ex
ploatarea omului de către om,
ziste şi intrarea României în au deschis drum larg avîn- experienţă revoluţionară, în de seamă în creşterea nive tate a întregului efectiv des noastră va acţiona şi în vii turile ţării noastre pentru con punere cu privire la semnifi
războiul purtat de Uniunea tului impetuos al forţelor de armat cu teoria ştiinţifică lului de trai al poporului. tinat livrărilor. tor în acelaşi spirit construc solidarea climatului de des caţia zilei de 23 August 1944
Sovietică şi celelalte forţe ale producţie, dezvoltînd şi întă despre lume şi viaţă a pro Măsurile luate pentru per In spiritul orientării trasa tiv împreună cu toate forţele tindere, înţelegere şi pace pe în istoria poporului nostru, la
coaliţiei antihitleriste pentru rind necontenit baza tehnieo- letariatului, cu un program şi fecţionarea sistemului de re te de partid, oamenii de şti iubitoare de pace, pentru ca continentul european. realizările remarcabile obţinu
zdrobirea fascismului. materială a orinduirii noi, cu o linie politică clară,, ur munerare a muncii, majora inţă, cadrele de cercetare sînt Conferinţa europeană _ pentru te de oamenii muncii- în dez
Poporul român va păstra socialiste. mat cu încredere şi dragoste rea salariilor şi, îndeosebi, a chemaţi să-şi intensifice efor securitate să răspundă aştep voltarea economică şi socială
veşnic vii sentimentele de Marile succese obţinute de neţărmurită de întreaga na salariilor mici, mărirea tutu turile pentru rezolvarea pro tărilor popoarelor, să consti ROMA 22 — Coresponden a ţării.
recunoştinţă faţă de luptăto poporul român în făurirea li ţiune socialistă, exponent fi ror categoriilor de pensii şi blemelor multiple ce Ie ri tuie un pas hotărîtor în fău
copii,
rii comunişti care în anii nei economii moderne. în del al intereselor supreme a alocaţiilor pentru sociale, dică producţia industrială şi rirea unui viitor paşnic al
fondurilor
creşterea
crinceni ai ilegalităţii. în lup care industria, bazată pe ale celor ce muncesc, trup agricultura, creşterea şi valo Europei şi al lumii.
în
agricultură
bazei
a
ta aprigă împotriva fascismu tehnică avansată, deţin'' lo din trupul poporului, este introducerea garantat care a rificarea superioară introduce Perioada ultimilor ani a a- Raportul anual al secretarului
a
minimului
de
materii
prime,
lui au adus o contribuţie de cul conducător, îşi găsesc ex pe deplin capabil să asigure dus • la sporirea - veniturilor rea într-un termen cît mai dus..o...confirmare... deplină a
cisivă la eliberarea patriei, presie sintetică în faptul că conducerea fermă a ţării' pe ţărănimii, amploarea crescîn scurt a rezultatelor cercetă aprecierilor şi concluziilor
faţă 'de toţi luptătorii ’anti in anul 1972 producţia glo calea progresului şi civilizaţi dă a construcţiei' de locuinţe, rii ştiinţifice în' procesul de Partidului Comunist Român general al OM
fascişti, patrioţii şi ostaşii ca bală industrială a ţării noas ei, edificarea" pe ' ' pămîntul îmbunătăţirea aprovizionării producţie. asupra problemelor majore
societăţii
socia
României
a
re nu au precupeţit nimic în tre a fost de 25 de ori mai liste multilateral dezvoltate, populaţiei, atestă grija deo Pornind de la faptul că în ale vieţii internaţionale. Ac NAŢIUNILE UNITE 22 (A- precum şi eforturile desfăşu
marea bătălie împotriva fas mare decît în anul naţionali întruchiparea în viaţă a visu sebită a partidului pen etapa făuririi societăţii socia tivitatea deosebit de bogată gerpres). — La sediul central rate sub egida O.N.U. în a-
cismului, pentru libertatea zării, iar ritmul anual de lui de aur al omenirii — zi tru creşterea continuă a bună liste multilateral dezvoltate, şi dinamică, plină de iniţia din New York al Naţiunilor ceste direcţii.
poporului. creştere a producţiei industri direa orinduirii comuniste". stării oamenilor muncii, ţelul conducerea vieţii social-eco- tivă şi de înaltă responsabili Unite a fost dată publicităţii
Aducem, de asemenea, un ale realizat în acest răstimp suprem al politicii partidu nomice devine un factor e- tate a partidului şi statului a introducerea la obişnuitul ra Documentul constată, pe de
fierbinte omagiu popoarelor — a fost de 14,3 la sută — Stimaţi tovarăşi, lui. senţial al progresului gene contribuit la creşterea conti port anual al secretarului ge altă parte, cursul anevoios al
sovietice care au dus pe u- situează România la nivelul In cadrul glorioasei epoci In prezent, întregul popor ral, partidul nostru înfăptu nuă a prestigiului internaţio-- neral al Organizaţiei Naţiu tratativelor de dezarmare din
merii lor greul războiului, celor mai dinamice economii deschise de actul istoric de este angajat într-o amplă ieşte, pe baza obiectivelor nai al României. Aceasta se nilor Unite privind activitatea Comitetul de la Geneva. Un
dind cele mai mari jertfe pe plan mondial. la 23 August 1944, perioada mişcare patriotică de masă stabilite de Conferinţa Na exprimă şi în înaltele apreci organizaţiei în perioada care subcapitol special este consa
materiale şi umane în lupta Industrializarea socialistă, dominată de hotărîrile Con pentru realizarea angajamen ţională, un cuprinzător pro eri la adresa orientării politicii a trecut de la ultima sesiune crat situaţiei din Orientul A-
împotriva fascismului, celor promovată consecvent de greselor IX şi X apare ca telor de depăşire a prevede gram de perfecţionare a tu noastre externe, a principalu a Adunării Generale. Docu propiat, prezentindu-se dez
lalte naţiuni ale coaliţiei an ¡partidul nostru, s-a dovedit cea mai fertilă în transfor rilor planului cincinal. Rod turor laturilor activităţii e- lui ei autor şi exponent, to mentul. pregătit pentru sesi baterile de la O.N.U. pentru
tihitleriste, milioanelor de şi se dovedeşte bază trainică mări înnoitoare, ilustrînd în nicia acestor eforturi pline conomice şi sociale. varăşul Nicolae Ceauşescu, i unea din această toamnă a găsirea unei soluţii paşnice
luptători din rezistenţă de a progresului rapid al econo mod strălucit forţa şi supe de abnegaţie este ilustrată Amploarea şi complexita al cărui aport personal la I Adunării Generale, analizează în acest conflict, în baza re
pretutindeni. miei, ştiinţei şi culturii, a ri rioritatea socialismului. Ana de faptul că în primele 7 tea fără precedent a sarcini instaurarea unui climat de I principalele domenii de acti zoluţiei Consiliului de Secu
Piatră de hotar în istoria dicării nivelului de trai al liza critică, profund realistă, luni ale anului producţia glo lor ce decurg din actuala e~ pace şi securitate în lume se I vitate a O N.U. — dezarma ritate din noiembrie 1967.
României moderne, victoria poporului, izvorul dezvoltării a drumului parcurs, releva bală industrială înregistrează tapă de făurire a societăţii bucură de o înaltă preţuire | rea, întărirea securităţii, men Un loc însemnat este acor
Insurecţiei naţionale antifas multilaterale a societăţii, ga rea atît a ceea ce a fost po o creştere de 14,6 la sută socialiste multilateral dezvol pe toate meridianele globului. | ţinerea păcii şi soluţionarea dat problemelor colonialis
ciste armate a avut şi o pro ranţia asigurării independen zitiv, cît şi negativ în expe faţă de perioada corespunză tate impun intensificarea ac conflictelor internaţionale, li mului şi rasismului, care pre
fundă semnificaţie internaţio ţei şi suveranităţii naţionale. rienţa acumulată, strădania toare a anului trecut, ceea ce tivităţii de formare a omului Stimaţi tovarăşi, chidarea colonialismului şi a ocupă comunitatea internaţio
nală. Alăturarea României^ la Una din marile victorii ale de a înlătura tot ce s-a do în valoare absolută repre nou, înaintat, cu o înaltă discriminărilor rasiale, pro nală şi care au fost amplu
coaliţia antihitleristă a grăbit politicii partidului a fost coo vedit perimat şi nu mai co zintă 30,6 miliarde lei, de conştiinţă socialistă. Pornind La temelia tuturor succese movarea progresului economic examinate în ultima perioadă
perativizarea
agriculturii,
ac
prăbuşirea frontului german ţiune revoluţionară care a respunde cerinţelor a fost păşind cu circa 855 milioa de la aceste cerinţe obricti- lor obţinute în făurirea noii şi social al naţiunilor. de către diferite organisme
în sud-estul Europei, contri schimbat din temelii întreaga însoţită de promovarea con ne lei prevederile planului ve de o mare importanţă orînduiri sociale se află In legătură cu problemele ale O.N.U. In introducerea la
buind la dejucarea tentative viaţă a satului, ca urmare a secventă a principiilor socia pentru această primă parte a pentru viitorul patriei, din munca harnică, creatoare a dezarmării şi întăririi securi raport sînt amintite rezoluţi
lor de a prelungi rezistenţa făuririi marii proprietăţi a- lismului în toate comparti anului. In agricultură se iniţiativa tovarăşului Nicolae clasei muncitoare, ţărănimii, tăţii, în raport se arată că a- ile Adunării Generale a
trupelor naziste în această zo gricole socialiste, precum şi mentele societăţii. Efortul de munceşte intens şi cu spor Ceauşescu a fost elaborat intelectualităţii, a tuturor fii ceastea au deţinut un loc în O.N.U., care cheamă toate
noilor
fenomene,
studiere
a
nă, cea ce a dus la scurtarea datorită sprijinului mate de cunoaştere a legilor obiec pentru asigurarea unor recol programul ideologic al parti lor patriei, fără deosebire de semnat în preocupările O.N.U., statele să sprijine măsurile
te pe măsura condiţiilor cre
războiului şi apropierea vic rial acordat de stat ţărăni tive şi a cerinţelor imperioa ate. pentru creşterea conti dului, pentru organizarea u- naţionalitate, tăria de ne remareîndu-se noul curs spre adoptate împotriva politicii
nitară a întregului proces de
toriei. mii, au fost create condiţiile se ale dezvoltării sociale, ac nuă a producţiei vegetale şi educare marxist-leninistă a zdruncinat pe care o dă so destindere, care îşi croieşte rasiste a Africii de Sud şi
România a pus toate resur materiale pentru creşterea ţiunea perseverentă pentru a animale. Realizările obţinute cietăţii noastre unitatea şi drum în viaţa internaţională. Rhodesiei
sele ei materiale Şi umane, producţiei agricole, schimba deschide pretutindeni cale în. îndeplinirea obiectivelor oamenilor muncii, de dezvol coeziunea întregului popor în
întregul potenţial economic şi rea condiţiilor de viaţă şi largă noului socialist au de acestui an hotărîtor al cinci tare a conştiinţei socialiste a jurul Partidului Comunist Ro
militar în slujba războiului ridicarea bunăstării oameni venit trăsături definitorii ale nalului demonstrează imensa maselor. Aplicarea riguroasă mân, eroica avangardă revo nes („Popular") ; BRAD : Al- !
tuturor
aces
prevederilor
a
antifascist. însufleţită de fier lor muncii de la sate. Este activităţii partidului şi sta capacitate creatoare a oame tui program reprezintă un luţionară care l-a călăuzit în I fred cel Mare („Steaua ro- i
şie“) ; GURABARZA : Gentle- \
binte patriotism şi de ură semnificativ faptul că în ul tului în această perioadă. O nilor muncii, marea forţă or factor esenţial în accelerarea lupta de eliberare socială şi | Cirieiria menii norocului („Minerul“) ; i
înverşunată împotriva cotro timul sfert de veac produc preocupare deosebită a mani ganizatorică a partidului care mersului înainte al societăţii naţională, conducătorul încer- I ILIA : Directorul — seriile I şi \
pitorilor hitlerişti, armata ro ţia agricolă a crescut de 3,3 festat partidul pentru dezvol polarizează toate energiile noastre, în organizarea între cat al naţiunii pe calea celei | II („Lumina“). j i
mână a săvîrşit fapte de e- ori. tarea democraţiei socialiste, naţiunii noastre' socialiste gii vieţi sociale pe baza mai înalte civilizaţii — civi- I JOI, 23 AUGUST i
roism legendar în lupta du In anii socialismului s-a participarea largă a maselor pentru accelerarea progresu principiilor eticii şi echită lizaţia comunistă. Televiziune
să. cot la cot, cu armata so amplificat considerabil acce la conducerea ţării, pentru lui economic al patriei. ţii socialiste în educarea în Sărbătorim împlinirea a 29 I DEVA: Dragostea începe vi
neri („Patria“); Lupul mărilor
vietică, pentru eliberarea în sul oamenilor muncii la co aplicarea în viaţă a princi înfăptuirea obiectivelor de tregului popor în spiritul de ani de la victoria insurec- 1 — seria I şi Răzbunarea — se
tregului teritoriu naţional, ca morile culturii şi ştiinţei. In piilor eticii şi echităţii socia importanţă istorică stabilite înaltelor idealuri ale socia ţiei naţionale antifasciste ar- S ria a Il-a („Arta“); SIMERIA: JOI, 23 AUGUST
Bamby
HUNE
şi în bătăliile purtate împotri prezent, peste o cincime din liste. de Congresul al X-lea al lismului şi comunismului. mate, în condiţii în care în- g DOARA: („Mureşul“); („Siderur-
Conspiraţia
va h'itleriştilor de pe teritoriul populaţia ţării este cuprinsă O însemnătate epocală a oartidului şi de Conferinţa treaga naţiune socialistă, în gistul“); Creierul („Arta“); CĂ- 8,00 la Transmisiune directă şi de ■; :
parada
de-
militară
Ungariei, Cehoslovaciei, Aus în învăţămîntul de toate gra avut adoptarea de către Con Naţională, de plenarele C.C. Stimaţi tovarăşi, tr-o impresionantă manifes LAN: Tinerii („11 Iunie“); monstraţia oamenilor mun- •
triei pină la încheierea victori dele. Dintr-o ţară cu multe gresul al X-lea al P.C.R. a al P.C.R. ' din anji 1972 şi tare de dăruire patriotică, re GHELAR: Explozia („Minerul“); cii cu prilejul celei de-a I
Ciprian
PETROŞANI:
Porum-
insurec-
oasă a războiului. Este un milioane de analfabeţi, în programului făuririi societăţii 1973 pune în faţa organiza Intre politica internă şi ex voluţionară, înfăptuieşte obi bescu — seriile I-II („7 Noiem- 29-a aniversări a antifasciste i
ţiel
naţionale
e
Bel
motiv de îndreptăţită min- mai puţin de trei decenii socialiste multilateral dez ţiilor de partid sarcini de o ternă a României există o ectivele programului de fău brie“J; ! Dacă e marţi, DUPENI: armate ;
gia
(„Republica“);
drie patriotică pentru poporul România a ajuns să poată a- voltate incluzînd, într-o con înaltă responsabilitate privind deplină concordanţă şi uni rire a societăţii socialiste Copiii căpitanului Grant („Cul 11.30 „Ţara-ntreagă în sărbă- :
nostru faptul că — prin efec sigura cetăţenilor ei învăţă- cepţie unitară, creşterea in mobilizarea întregului popor tate dialectică. Imbinînd în multilateral dezvoltate în pa tural“); LONEA: Lumea ani toare“. Cîntece şi dansuri ;
populare de pe întreg cu
tivul militar de peste 500 000 mîntul general gratuit de 10 tensă a forţelor de produc în vederea valorificării inte mod armonios îndeplinirea tria noastră. înalta răspun- | malelor („Muncitoresc“); ANI- prinsul ţării ;
NOASA:
Micul om mare
oameni, din care circa 170 000 clase. A sporit în măsură în ţie, crearea unei economii grale a rezervelor şi resurse sarcinilor naţionale de edifi dere comunistă cu care mun- I („Muncitoresc“); PETRII.A: A 12.30 In sunetul fanfarei — mu
zică de promenadă ;
şi-au pierdut viaţa pe front, semnată potenţialul ştiinţific avansate, perfecţionarea con lor de care dispunem pentru care a noii orînduiri sociale citorii, ţăranii, intelectualii. I venit un soldat de pe front 13.00 Album distractiv ;
prin sacrificiile făcute de ma al României, s-a dezvoltat tinuă a relaţiilor de produc sporirea continuă a produc cu îndeplinirea riguroasă a femeile, tineretul patriei, toţi I („Muncitoresc“); VULCAN: Fu 16.50 Film seria) : „Arthur“. E- :
sănătoasă
(„Muncitoresc“):
e
ga
sele populare pentru spriji baza materială a ştiinţei, ţie, dezvoltarea susţinută- a ţiei şi ridicarea eficienţei îndatoririlor de solidaritate cei ce muncesc, fără deosebi- I URICANI: Inimă de mamă pisodul V — „Darul vie- :
:
ţii“ ;
nirea frontului, ca şi prin e- s-au format cadre ştiinţifice ştiinţei, învăţămîntului şi activităţii -economice. Partidul internaţionalistă cu toate for re de naţionalitate, dau viaţă 11 („7 Noiembrie“); ORAŞTIE: A- 17.15 „E tinereţea patriei şi a :
(„Pa
fortul masiv al economiei na devotate poporului şi patri culturii ; în ridicarea bună a tra-nt sarcina de a se ac ţele care luptă pentru pro politicii interne şi externe a H venturile O lui Babuşcă grădi mea“.., : j
şi
doi
floare
tria“);
ţionale — ţara noastră a a- ei, cercetarea ştiinţifică adu- stării materiale şi spirituale a ţiona neobosit pentru utiliza gres social, cu activitatea partidului, chezăşuieşte tri- I nari — seriile I-II („Flacăra“); 18.15 Patrie, mîndria mea.
Concert-spectacol susţinut
la
dus o importantă contribuţie cînd o valoroasă contribuţie oamenilor muncii, ridicarea rea intensivă a tuturor ca multilaterală pentru instau umful operei de edificare a I GEO AGIU-B Al: Aventuri I-II; de Ansamblul „Doina" a!
—
Marea
Neagră
seriile
Armatei ;
la victoria epocală asupra la dezvoltarea multilaterală a României în rîndul ţărilor cu pacităţilor şi suprafeţelor de rarea unui climat de înţele socialismului şi comunismului HAŢEG: Eliberarea lui L. B. 19.15 1001 de seri ;
fascismului. patriei socialiste. economie avansată. crearea producţie. încărcarea cores gere şi colaborare între toate pe pămîntul României. Jones („Popular“); BRAD: Po 19.30 Telejurnal ;
Moment crucial în istoria In centrul atenţiei partidu unei înalte civilizaţii socia punzătoare a utilajelor, per popoarele. Partidul Comunist Comitetul Central al Parti loneza de Oghinschi („Steaua 20,10 August în sărbătoare — :
GURABARZA:
Gentle
roşie“);
emisiune de versuri ;
României. încununare a ero lui şi statului a stat perma liste. fecţionarea organizării pro Român îşi aduce contribuţia dului Comunist Român, perso menii norocului („Minerul“) ; 20.30 „Vă rog să ne-acordaţi“...; !
icei lupte revoluţionare pur nent crearea condiţiilor pen O contribuţie esenţială la ducţiei şi a muncii. la cauza triumfului socialis nal tovarăşul Nicolae Ceauşescu ILIA: Directorul — seriile I-II Emisiune muzical-distrac- •
nivelului
tru
de
creşterea
Conducerea partidului a in
tate de forţele progresiste ale trai al poporului de la oraşe elaborarea strategiei şi tacti dicat ca organele de condu mului şi păcii în lume. — secretar general al parti („Lumina“). tivă cu Stela Popcscu şi :
cii partidului în condiţiile ac
Ştefan Bănică :
societăţii în frunte cu Parti şi sate, satisfacerea crescîndă tuale, la fundamentarea şi cere economică să acorde o Partidul şi statul nostru a- dului nostru — adresează cu o- VINERI, 24 AUGUST 21,35 „Frumuseţii tale“ — film i
dul Comunist Homân pentru a cerinţelor materiale şi spi înfăptuirea politicii interne mai mare atenţie probleme cordă cea mai mare atenţie cazia acestei sărbători tutu realizat cu tineri solişti :
eliberarea socială şi naţiona rituale, acesta fiind obiecti şi externe a partidului, a lor legate de îmbunătăţirea intensificării relaţiilor de ror oamenilor muncii, români, DEVA : Dragostea începe vi de muzică uşoară ;
lă, 23 August 1944 a marcat vul central al politicii parti programului de făurire a so aprovizionării tehnieo-mate- prietenie, solidaritate şi cola maghiari, germani şi de alte neri („Patria“) ; Lupul mărilor 22,25 Telejurnal.
începutul revoluţiei populare, dului, al însăşi construcţiei cialismului multilateral dez riale, folosirea judicioasă a borare, pe multiple planuri, naţionalităţi, înregului nostru — seria I şi Răzbunarea — se VINERI, 24 AUGUST
a deschis calea unor profun socialiste în patria noastră. voltat revine tovarăşului fondurilor de producţie : re cu toate ţările socialiste. In popor cele mai călduroase fe ria a Il-a („Arta“) ; SIMERIA :
HUNE
Bamby („Mureşul“) :
de transformări revoluţionare Pe baza creşterii de circa 13 Nicolae Ceauşescu. In conşti ducerea cheltuielilor materia amplificarea şi adîncirea a- licitări, un fierbinte salut to DOARA : Conspiraţia („Side- 10.00 Matineu pentru copii ;
11,40 Invitaţie la vals ;
în societatea noastră, calea ori a venitului naţional în inţa partidului, a întregului le pe unitate de produs, spo cestei colaborări un rol de o vărăşesc şi urări de noi suc rurgistul“) ; Eliberarea — se 12.00 Documentar TV : „Satul ;
nostru ca o floare“ ;
victoriei revoluţiei şi construc ultimul sfert de veac, salari nostru popor marile succese rirea valorii produselor ob importanţă deosebită l-au a- cese în lupta şi munca pen riile IV şi V („Constructorul“); 12.23 Avanpremieră ; j
Creierul („Arta“) ; CALAN : Ce
ţiei socialiste în ţara noastră. ul mediu lunar a crescut obţinute în ultimii ani în ţinute dintr-o tonă de mate vut contactele directe, întîl- tru edificarea societăţii socia se întîmplă doctore („11 Iu 12.30 La izvorul cîntulul. Film i
Poporul român şi-a luat soar faţă de anul 1948 de toate sferele vieţii economi- rial, realizarea unor produse nirile şi convorbirile tovară liste multilateral dezvoltate, nie“) ; TELIUC : Aventurile u- realizat cu tineri solişti j
curtea
la
germane
prinţese
nei
ta în propriile mîin: şi a pă la 300 lei pînă la 1500 co-sociale sînt indisolubil le cu caracteristici tehnico-eco- şului Nicolae Ceauşescu cu pentru înflorirea scumpei regelui Soare („Minerul“) ; de muzică populară ;
şit pentru prima cară la or lei, cheltuielile social-cultura- gate de rolul decisiv al se nomice şi valori de întrebu conducătorii de partid şi de noastre patrii — Republica PETROŞANI : Ciprian Porum- 13.00 Album de august ;
16.30 Magazin sportiv ;
ganizarea vieţii economice şi le. pe locuitor au sporit de cretarului general al partidu inţare ridicate, creşterea ca stat din aceste ţări. Socialistă România. bescu („7 Noiembrie“) ; Dacă 18.00 Sub flamura Partidului, j
e marţi, e Belgia ! („Republi
sociale potrivit propriilor sale peste 10 ori, iar volumul vîn- lui în rezolvarea problemelor lităţii produselor, întărirea Conştient de răspunderile Trăiască poporul român — ca") ; LUPENI : Copiii căpita Cîntece patriotice, révolu- j
in-
interese şi năzuinţe. zărilor de mărfuri de circa 13 ridicate de mersul înainte al ordinii şi disciplinei în pro care îi revin ca detaşament constructor eroic al socialis- I nului Grant („Cultural“) ; Fe ţionare şi de muncitoreşti co- i ;
terpretate
formaţii
Noua etapă istorică de du ori. societăţii ca şi în promova ducţie. folosirea integrală a activ al mişcării comuniste mului ! te în soare („Muncitoresc“) ; raie promovate în etapa |
LONEA : Adio arme — seriile
pă eliberare s-a caracterizat In anii noii orînduiri, Româ rea unui spirit dinamic, no timpului de lucru. O impor mondiale, partidul nostru Trăiască scumpa noastră I I şi II („Munc'toresc) ; ANI- finală a concursului „C’în- I
tare patriei“ ;
prin amoloaren fără prece nia a căpătat o structură so vator caracterizat prin stu tanţă deosebită are îndepli dezvoltă continuu legăturile patrie Republica Socialistă I NOASA : Micul om mare 19.00 Emisiune pentru copil ; ;
dent a bătăliilor de clasă con cială nouă, fiind alcătuită diul ştiinţific al realităţilor nirea, în toate ramurile eco de solidaritate internaţiona România ! („Muncitoresc“) : PETRILA : A 1.9.30 Telejurnal :
venit
front
de
pe
un
soldat
duse de Partidul Comunist, din clase şi categorii sociale şi gîndire cutezătoare, ferti nomiei naţionale, a sarcinilor listă cu toate partidele comu Trăiască Partidul Comunist R („Muncitoresc“) ; VULCAN: Fu 20.00 Reportaj TV : „Ancore !
albe" :
prin mari acţiuni de masă care îşi întemeiază existenţa lizată prin confruntarea teo de export, urmărindu-se cu niste şi muncitoreşti pe baza Român în frunte cu secreta- j ga e sănătoasă („Muncitoresc“); 20 20 ’’nblieitale :
URICANI : .Toe Hill („7 Noiem
care au dus la înfăptuirea pe proprietatea socialistă a- riei cu practica, prin perma precădere asigurarea fondu egalităţii depline şi respec rul său general — tovarăşul I brie“) : ORAŞTIE : Aventurile 20.23 Film arPst.ie : „Băiatul de
sarcinilor desăvîrşirii revolu supra mijloacelor de produc nentul dialog cu poporul. Din lui de marfă şi a ritmicităţii tării dreptului fiecărui partid Nicolae Ceauşescu ! lui Babuscă '„Patria") ; O floa mingi“ (Premieră pe ţa
ră) :
re si doi grădinari — seriile I
ţiei burghezo-democratice, la ţie. In aceşti ani s-a dezvol iniţiativa şi sub îndrumarea livrărilor, reducerea la stric de a-şi elabora de sine stă Trăiască unitatea luptei I şi II („Flacăra“) ; GEO AGTU- 22.00 Telejurnal ;
înfrîngerea rezistenţei înver tat considerabil eroica noas nemijlocită a tovarăşului tul necesar a importurilor cît tător linia politică. Totodată, pentru socialism, pentru pro- I BAI : Bulevardul romului: HA 22,10 Stih şi melodie. Emisiune
şunate a claselor exploata tră clasă muncitoare, forţa Nicolae Ceauşescu, partidul a şi asigurarea cu contracte de partidul nostru dezvoltă rela greş social şi pace în întrea- I ŢEG : Eliberarea lui L. B. Jo- de romanţe.
toare şi a grupărilor lor po socială conducătoare a socie adoptat în ultimii ani un an import, în primul rînd, a ţiile ou un mare număr de ga lume! 9
— —-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1— ---------------- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■ ■■ ---------------———------------- ---------------------------------- ----------------
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petra Groza, nr. 85. Telefoane: 72138 (economic). 11588 (viata satului). 12138 (soclal-audiente-scrisori). 12317 (cuIturS-sDort) — Tiparul L P. Deva.