Page 82 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 82
BgaamraBMgHB3BaHgg^ESEEBgnBBgg bo .
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 792 © SIMBĂTÂ 25 AUGUST 1973
A C E L E A Ş I GiNDURI, S E N T I M E N T E Ş I F A P T E
A POLITICII PARTIDULU
Valea liului in haine de lucru Zilele dăruirii in muncă
Bărbăteasca angajare la la pregătiri — brigada lui ză de frumuseţea vorbelor. La întreprinderea chimică, de mine lucrează Doehia
muncă a oamenilor Văii Jiu Kovacs Ferencz. Acum îşi In marea hală a turnătoriei In jurul mesei de lucru ii Magdaş, Lucreţia Cîrnăţulea,.
lui din ziua In care ţara îşi petrec, au pentru ce, pentru de oţel, pe o tablă, cineva a întîlnim pe inginerii Edith Ana Chemper, precum şi Mi-
aniversa cea mai scumpă săr că In schimbul de diminea scris ou creta : „Noi lucrăm Matyas, Ioan Socaciu, Cor hai Frank, Indrei Pop, Ni-
bătoare naţională — a făcut ţă au fost Oameni. azi normal, în toate trei nel Trifu, alături de tovară colae Suciu, Ion Crăciun,
încă o dată (pentru a cita — Merge bine şi la noi, schimburile". Ce frumos ne şul Carol Grunwaid, ingine Mariana Samonit“. Socotim
oară ? !) dovada marilor dis aşa cum ne-am propus, cum mîngîia privirea şi sufletul rul şef al unităţii, discutând, împreună valoarea produc
ponibilităţi umane de care a hotărît întregul colectiv — acest „noi". Maistrul şef Va propunînd soluţii de ridicare ţiei dată într-un schimb de
e capabil acest înaintat de ne întîmpină tovarăşul Va sile Căpraru şi maistrul Tu- a calităţii unor repere la interlocutoare. Ea se ridică
taşament al clasei noastre sile Ion, inginer-şef cu dez dor Rusu ne întîmpină : „Pî autoturismul românesc „Da la 4 000 lei.
muncitoare. Pentru toate u- voltarea la E.M. Lonea. Da nă la ora 13,00 schimbul I cia 13U0". „Ţinînd eoni de Harnicul colectiv al Fabri
nităţile industriale şi de con că vom continua aşa şi mîi- şi-a depăşit norma cu 22 la marile solicitări ale lunii în cii „Vidra“ a lucrat în între
strucţii din Valea Jiului au ne, vom recupera mai mult sută. Cuptoarele sînt pregăti curs, declarată luna investi gime. „In aceste două zile,
fost — In 23 şi 24 August — de jumătate din rămînerea te pentru schimbul II. Sînt ţiilor (întreprinderea amin am recuperat aproape în to
zile normale de lucru, în în urmă pe care o avem, Oa minunaţi oamenii noştri". tită produce fitinguri din talitate restanţele pe care le
soţite de roadele hărniciei — menii se află la datorie şi Vorbele maistrului ne-au p.v.c., necesare în construc înregistrasem la unele sorti
şi, totuşi, poienile şi parcu ştiu să şi-o facă. însoţit peste tot, în locurile ţii), de solicitările pentru mente, informează secretarul
rile au cunoscut veselia cîn- In toate secţiile întreprin unde oamenii au sărbătorit „Dacia 1300" şi cele de am comitetului de partid pe fa
tului şi jocului. Ieşiţi din derii de utilaj minier din Pe ziua prin muncă. Ne-au în balaje pentru medicamente, brică, Benedict Roşu. Oame
schimburile de muncă, oa troşani e zumzet de muncă. soţit la Vulcan, acolo unde ca şi de capacitatea limitată nii noştri au înţeles situaţia,
menii au ţinut să se bucure — Colectivul nostru şi-a minerii din brigăzile lui Mi- pentru aceste produse, rela ţin la prestigiul unităţii. De
de sărbătoarea ţării, iar onorat cum se cuvine sarci hai Dudescu, Florea Petrişan, tează inginerul şef Griin- fapt, au hotărît şi au lucrat
bucuria le-a fost nimbată de nile de plan pe perioada ca Vespasian Cătană, Ioan Si wald, în aceste zile au hotă şi duminica trecută". „Numai
mulţumirea cîştigată In aba re a trecut din acest an, a- ma, Nicu Enache, Nicolac rît să lucreze în întregime secţia prelucrare piei ovine,
taje, In hale şi-n ateliere vem depăşiri frumoase la Stoian şi ale multor altora, secţiile mase plastice şi scu- relatează, în continuare,
prin participarea angajantă majoritatea indicatorilor. To au făcut ca sectoarele I, II, lăric şi, parţial, secţia I. Ne maistrul Petru Argint, a dat
la efortul colectiv. tuşi, oamenii au venit la lu III şi IV să scoată la ziuă, gindim la un spor de plan în cele două zile o produc
cru. Slnt constructori, şi pre în cele patru schimburi, în pe această lună în valoare de
— Ita noi, prezenţa mine ţie de aproximativ 600 000
rilor In schimburile I şi II zenţa de azi e răspunsul lor tre 800—1000 tone de cărbu 800 milioane lei". lei“.
e mult mai bună decît ieri dat confraţilor de la Bucu ne, ne-au însoţit la minele Operatoarea Ana Botici In dimineţile zilelor de 23
— mărturisea, In ziua sărbă reşti. Am zis să vină numai Uricani şi Lupeni unde cu- lucrează la produsul roată şi 24 August, s-au prezentat
torii, Franciso Donin, şeful cei de la punctele cheie ale vîntul minerilor a fost faptă. pivotantă. „De-cîţiva ani am la lucru toţi salariaţii F.I.L.
biroului programarea şi ur producţiei şi au venit cu Fapte ale curajului, ale dă venit în fiecare 23 şi 24 Au Nu era om care să nu ne
angajării
mărirea producţiei de la E.M. vreo 70 mai mulţi. Lucrează ruirii şi Văii Jiului cu care gust la fabrică. Sînt mulţu mărturisească hotărîrea una
minerii
ştiu,
de
Petrila. In sectorul IV, care In acest schiimb peste 520 fiecare dată, să-şi onoreze mită că pot, în felul acesta, nimă de a îndeplini cu cin
a lntîmpinat ziua de 23 Au de muncitori — ne spune vorbele. să dau produse mai multe, ste angajamentul luat —■ rea
gust cu un plus de 6 000 tone ing. Gheorghe Olariu, directo LUCIA LICIU atît de necesare economiei lizarea cincinalului cu 15
de cărbune, brigăzile de mi rul I.U.M. Petroşani, însoţin- în această perioadă. Alături luni mai devreme. De acest
neri conduse de Panait Dinu, du-ne prin halele uzinei. La lucru erau conştienţi Eugen
Alexandru Ghişan, Ioan Pop, secţia reparaţii generale, ur Chirilă, Fritz Neubauer, Pe
Vasile Crică s-au Întrecut pe mărim „mersul" muncii oa tru Stoica, Gheorghe Radu,
ele Insele, iar la sectorul I, menilor din echipele conduse Schimbai evid Gheorghe Dărăbanţ, Ion Pri-
oamenii din brigăzile condu de comuniştii Gheorghe Te- căjan de la confecţii metali
se de Gheorghe Zaharia, Va feleş, Ioan Fănică, Horsch ce, Nicolae Sicoe şi Dorel
sile Avarvarei, Marin Dizdă- Ludovic, Petru Farcaş. Mais Şi clocotul surd al furnalelor, şi flăcările deasupra Balaş, de la tîmplărie, Şt'fşin
rescu au fost şi de astă dată trul Petru Voina ţine să ne uzinei, şi zbîrnîitul telefonului în biroul dispecerului sînt Iovan, Francisc Hallo, Ioan
In frunte. împărtăşească: „Avem gîn- deopotrivă viaţă şi muncă. In ziua de 23 August, pe Popa de la sculărie. In a-
duri mari. Vrem să termi ceastă ultimă secţie, la ma
— Şi In sectorul nostru năm pînă la' sfîrşitul schim platformele do la I.V. Călan a vegheat la zbuciumul
vor spori cele 550 tone de bului o locomotivă Diesel fontei schimbul autor al chemării la întrecere pe între şina de lucru l-am găsit pe
Iulian
strungarul
Mic
utecist
cărbune pe care le avem In pentru mina Uricani, o loco prindere, schimbul declarat evidenţiat pe primul semes
mărturisit
plus pînă azi — adaugă ing. motivă electrică pentru mina tru al anului. care ne-a organizaţiei că toţi
membrii
de
ti
Ion Vasile din sectorul III. Aninoasa, un compresor de E mai multă linişte ca In zilele obişnuite. Dar se.
Oamenii din grupele lui Flo- 45 mc pentru mina Petrila. ascunde îndărătul ei, în zilele de ieri şi alaltăieri, în neret se află la lucru. „Lu
crăm cu acelaşi spor, cu a-
rea Mionici, Eugen Voicu şi Şi le vom termina. E cuvîn- lunile de pînă acum ale anului, explozia unor rezultate ceeaşi dragoste, ca şi în ce
ale celorlalte brigăzi din sec tul nostru şi cred că se ştie semnificative : in 21 şi 22 august — producţie de vîrf ; lelalte zile, iar după amiază
tor au mers bărbăteşte şi ce cuvînt avem". pe aproape 8 luni — 5 480 tone fontă peste plan ; 2 mi avem timo şi n<?ntru... iar’ ă
azi. In atelierele de construcţii lioane lei beneficii ; un spor la productivitatea muncii verde“. Un răspuns venit
de 4 procente ; 5,7 kg/tonă cocs economisit. Aşa se ex
— Nu l-aţi „prins" pe Ka- metalice, jerbe de seîntei, ro primă, prin ariditatea cifrelor, dragostea faţă de muncă, din partea tînărului membru
dar să vă spună cum a fost pot de ciocane. Oamenii din dăruirea şi abnegaţia oamenilor, ce străjuiesc neostenit al unei organizaţii de tine
azi la investiţii ? — ne în brigada lui Constantin Vi- la perpetua flacără a creşterii ţării. I-am întîlnit, în ceas ret puternice, de unde a por-
treabă Ioan Cherecheş, se şan lucrează la un culbutor de sărbătoare, la bandă ori la staţia de concasare, la n t iniţiativa „Oglinda mun
;
cretarul comitetului de par de mare capacitate, ce va caupere ori pe platformă, pe oamenii focului continuu. cii noastre — conştiinţa so
tid pe mină. Cum a ieşit din porni, în curînd, spre mina Furnaliştii Victor Biriş şi Dumitru Marin, maistrul Io- cială demnă".
şut a mers cu oamenii din Uricani. Sus, pe marele sche naşcu Munteanu, dozatorii Traian Barbu şi Busuioc He- In timp co coloanele ilo
prin
demonstranţi
schimb la chermeză, în parc. let de metal un steguleţ ro gheduş, fraţii Vasile şi Nicolae Hagiu, macaragii de şar- M. BODEA l’aţa tribunelor, treceau pre
cel
Brigada lui Kadar, care e şu : „Să ştim că-i sărbătoa jare, electricianul Ştefan Tamaş, lăcătuşul Stelian Ştefă- zenţi raportînd succesele
fruntaşa noastră la investiţii, re“, se ..scuză“ brigadierul, nescu.. Spuneau Andrei Ilie, secretarul comitetului de dobindite in întrecere, pe
s-a întâlnit acolo cu fruntaşa şi faţa cănită i se luminea- partid pe secţie şi Simion Stănculea, secretarul organi şantiere, pe şl platformele
furnalelor
oţelăriilor,
alţi
zaţiei de bază pe schimbul II, în vorbe simple: Mitingul de la mii de desfăşurau oameni in ai
o
muncii
„Ir două zile, am recuperat — Aici, pe platformă, e sărbătoarea noastră. tensă de activitate, care fo
s-a
spo-„-.
cu
importanto
soldat
In
producţie.
ruri
stingă
sus,
din
Petroşani tografia complexă condusă
brigada
Balaş,
de
Matbyus
pe
de
mult din restante“ 150 000 lei — ment şi în Fabricii Chlşcădaga,
şantierul
de
ci
var
aflată
plină
activitate.
(Urmare din pag. 1)
Dreapta,
imagine
sus,
o
din munca constructorilor
Tâmplarii de pe întregul obişnuit. I-o luaseră înainte 3 400 case individuale, 31 de utilaj I.a minier din nr. Pe 2
troşani.
oţelăria
flux tehnologic, lustruitoare doar conducătorii a 7 auto producţie suplimentara de cămine pentru stu a C.S.H. so pregăteşte o
le şi tapiţerii Fabricii de in camioane, plecate în ţară du denţi şi muncitori nefami- nouă şarjă (mijloc). In
dustrie locală din Haţeg au pă materie primă, înainte ca Colectivul de salariaţi de timp mai Îndelungat, mulţi lişti, 38 de şcoli de toate mijlocul constructorilor de
la I.C.S.II. a venit şi bri
îmbrăcat joi şi vineri salo schimbul I să fi păşit pe la întreprinderea mecanică muncitori au dorit să vină gradele“. După ce a stăruit gada artistică de agitaţie
peta de muncă. poarta fabricii spre a prelua de material rulant Simeria la lucru în zilele de 23 şi 24 asupra nivelului de trai al (jos).
La capătul celor două zile, ştafeta de la cel de noapte. şi-a realizat pînă acum lu August. Dintre cei pe care minerilor (salariile acestora
l-am avut interlocutor pe Si- Aseară eram de faţă oînd nă de lună sarcinile de plan i-am văzut muncind am no au crescut de peste 5 ori fa
minic Ştefoni, maistru la „statul major“ al fabricii (A- încredinţate. La unii indi tat pe strungarii Vasile Su ţă de 1950), vorbitorul a sub
secţia de producţie mixtă, lexe Lazo, director, Traian catori au obţinut chiar şi rugiu, Gheorghe Crişan, Pe liniat maturitatea cu care
care ne-a relatat: „Din cau Părău, secretarul organizaţiei depăşiri substanţiale. Cu tru Tot, Simion Moţa, Octa oamenii muncii din Valea
za materiei prime am rămas de partid, ing. tehnolog toate aceste rezultate meri vian Pandrea, Liviu Mihuţ, Jiului s-au angajat în între
sub plan. Muncitorii ne-au Gheorghe Mihalcea, Nicolac torii, strungurile, ciocanele Petru Eber, pe montatorii cerea închinată zilei de 23
întrecut aşteptările în înţele Stoica, şeful compartimentu pneumatice, celelalte utilaje Petru Hălălai, Gavrilă Vin- August, cînd planul produc
gerea acestei situaţii şi pen lui horticol, şi Ion Ionescu, n-au stat în zilele de 23 ţiei globale industriale a fost
tru noi 23 şi 24 August au şeful compartimentului plan), şi 24 August. ţe, Traian Irimie, Nistor îndeplinit în proporţie de
însemnat executarea şi livra făcea bilanţul hărniciei celor In ateliere au lucrat în Irinca, pe tîmplarul Petru 101 la sută, cu un spor de
rea ca produs finit a 24 gar peste 950 muncitoare care au Silvestru. Cei care-i cunosc 16,1 milioane lei, iar la pro
nituri de mobilă — cameră lucrat neîntrerupt pe cîte 3 aceste zile de mare însem i-au căutat .probabil cu pri ducţia marfă s-a înregistrat
combinată tip „Haţeg", 15 schimburi In zilele de săr nătate pentru poporul ro virea să-i vadă In coloanele o depăşire de 24,9 milioane
canapele „Carpaţi", 15 somie bătoare : 2Ş tone de marme mân — ne spunea inginerul demonstranţilor. Ei au ră lei. Relevînd contribuţia
re „Elegant“, 20 recamiere, ladă, 6 tone de muştar, 38 Rudolf Veress, şeful birou mas Insă la locurile lor de multor sectoare şi brigăzi de
15 dormeze diferite, 20 salte tone conserve fructe sterili lui organizarea producţiei muncă. Şi munca depusă de mineri la succesele raportate
le, tapiţeria a 230 scaune, 5 zate, 40 tone conserve legu şi a muncii — circa 300 de ei in aceste două zile la sărbătorii, vorbitorul a elo
dulapuri „Bucura". Am cin me sterilizate. Valoarea pro salariaţi. De ce au ţinut să strunguri ori la banda de giat angajarea şi dăruirea cu
stit prin muncă marea săr ducţiei globale realizată In sărbătorească prin muncă montaj a fost rodnică. In care oamenii muncii din Va
bătoare si am muncit pen cele două zile este de 700 marea sărbătoare ? Pentru a ginerul Ovidiu Mureşan, şe lea Jiului au răspuns che
tru ca ea să fie mai rodni mii lei. îndeplini înainte de termen ful atelierului mecanic, şi mării partidului pentru în
că. Avantajele sînt ale noas De pe rampa staţiei C.F.R. sarcinile de plan asumate maistrul Dumitru Irinca, şe făptuirea înainte de termen
tre, pentru că am recuperat Haţeg, joi şi vineri au pornit în actualul cincinal! ful secţiei I, unde se a actualului cincinal.
mult din restanţă !". Înspre Făgăraş, Blaj, Petro De la interlocutor am a- montează, revizuiesc, repară Mitingul de la Petroşani
Constantin Petrescu, secre şani, Deva şi Hunedoara 6 flat că nu demult în între şi remontează vagoanele — caldă manifestare a ata
tarul comitetului de partid, vagoane încărcate cu gem, prindere în locul locomoti cisternă, ne-au spus că în şamentului profund faţă de
şi Cornel Ionescu, inginerul compot, conserve diferite, si velor se repară vagoane cele două zile muncitorii de politica internă şi externă a
şef al fabricii, au confirmat rop, dulceaţă etc. Era confir cisternă şi că planul s-a în la I.M.M.R. Simeria au Partidului Comunist Român
pe deplin rezultatele şi en marea că şi muncitorii de la deplinit exemplar chiar şi realizat o producţie supli şi faţă de patria noastră so
tuziasmul cu care oamenii magazie, ca şi cei ai resortu în luna cînd a avut loc re mentară în valoare de a- cialistă — s-a încheiat în a-
au muncit pentru ca ele să lui transporturi au spus In profilarea, Pentru că unele proape 150 000 lei. cordurile înălţătoare ale im
fie obţinute. aceste zile un rodnic „pre din piesele ce se confecţio nului de luptă al proletaria
Joi dimineaţa, la fabrica zent". nează se realizează Intr-un N. PANAITESCU tului de pretutindeni — „In
de conserve, sirena a sunat PETRE FARCAŞIU ternaţionala".
r ’ “
»
In zilele de 23 şi 24 Au Mecanizatorii din secţia
gust, activitatea pe ogoare de la Gunasada au consem
nu a contenit. Cooperatorii Cîntecul neîntrerupt nat realizări de seamă în
şi mecanizatorii, dovedind bilanţul zilei de 23 August.
o înaltă răspundere faţă de S-au arat 20 de hectare, s-a
soarta producţiei agricole, recoltat inul de pe 4 hec
şi-au concentrat eforturile al muncii pe ogoare tare'cu combina „Gloria"
la strîngerea recoltei de la I.A.S. şi s-au balotat pa
sfeclă şi furaje, la fertili iele de pe 20 de hectare la
zarea terenului, efectuarea ferma intercooperatistă. Au
arăturilor, discuit — să a- împreună cu cooperatorii 20 tone şi la C.A.P. Bretea destinate însămînţărilor de torii succesului amintit sînt
mintim doar cîteva din ac Adam Vasiu, Miron Farcaş Mureşană. Şoferul Viorel toamnă. Pe un front larg tractoriştii Romulus Bolea,
ţiunile aflate la ordinea zi şi Iosif Joancă au însilo- Căceu şi cooperatorii Ion de lucru s-au desfăşurat ac Remus Bolea, Simion Biriş,
lei. De asemenea, în ferme zat 40 tone nutreţ, acţiunea Bulz, Simion Sonoc, Petru ţiunile şi la C.A.P. Prieaz, Vicenţiu înger, Traian To-
le agricole de stat s-a înre respectivă fiind continuată Popa, Gheorghe Tomuţa şi unde mecanizatorii Acs dea, Tiberiu Stăniş, Viorel
gistrat un ritm susţinut de şi ieri. In întrecerea pentru Petru Rău merită laude Francisc, Ion Bălosu, Ro- Circi şi Ion Mariş. Direc
muncă la recoltatul inului, a asigura temelii solide vii pentru conştiinciozitatea cu mulus Toader, Nicolae Stan- torul S.M.A. Ilia, ing. Va
balotatul paielor, arături şi toarei recolte, s-au aflat la care au lucrat la asigura ciu, Ştefan Creţu şi Nicolae lentin Cruceru, ne-a făcut
la însilozarea furajelor. datorie şi mecanizatorii de rea bazei furajere. Tovară Badu au balotat paiele de cunoscute şi alte fapte de
atestă
hărnicia
care
muncă
Din multitudinea aspectelor la C.A.P. Ilia. Ion Dimpe- şul Alexe Mariş, vicepre pe ultimele 20 de hectare mecanizatorilor. La C.A.P.
de muncă întîlnite, consem riu, Ionel Joldea şi Sabin şedintele consiliului popular şi au realizat arături pe Veţel, Burjue, Leşnic, Bră-
năm cîteva fapte semnifica Crişan au continuat cu re comunal, a ţinut să eviden aproape 10 hectare. Pe o- nişca şi în alte unităţi, în
tive. Pe ogoarele cooperati zultate bune efectuarea a- ţieze răspunderea deosebi goarele cooperativei agrico zilele de 23 şi 24 August,
velor agricole din comuna răturilor de vară, apropiind tă cu care cooperatorii şi le din Foit s-a continuat activitatea pe ogoare s-a
Ilia s-a lucrat ca In zilele acţiunea de cota finală. Nu mecanizatorii au întregit, in acţiunea de fertilizare a te desfăşurat în ritm susţinut
obişnuite. Conform progra s-au lăsat mai prejos nici zilele de 23 şi 24 August, renului, tractoriştii Nicolae — la efectuarea arăturilor
mului stabilit, dimineaţa mecanizatorii Visalon Po- bilanţul realizărilor. Bălţatu, Ion Filimon, Iosif şi însilozaţul furajelor.
zilei de 23 August i-a găsit povici şi Marxius Voicu, de 23 August a fost sărbă Buda şi Nicolae Gligor a- O atmosferă însufleţiţoa-
pe tractoriştii Roman Ola la cooperativa agricolă din torit prin muncă şi de că dueîndu-şi o contribuţie de re de muncă s-a întîlnit şi
rii, Ion Stănilă şi Aron La- Bretea Mureşană. O parte tre mecanizatorii din secţia seamă la finalizarea lucră în raza celorlalte consilii
zăr brăzdînd tarlalele coo din forţe au fost mobiliza de mecanizare de la C.A.P. rii amintite. Inginerul şef intereooperatiste, ceea ce
perativei agricole din Sîrbi te la transportul şi depo Sîntandrei. In primele ore al S.M.A. Simeria, Francisc denotă hotărîrea fermă a
pentru a pregăti baze te zitarea furajelor. Coopera ale dimineţii, în tarlaua nu Muneanu, ne spunea că s-a lucrătorilor ogoarelor de a
meinice recoltei anului vii torii Ion Toma, Petru Tă- mită „Copaci", tractoriştii lucrat cu mult spor şi în strînge fără pierderi recol
tor. In vederea consolidării maş, Petru Lunca, Ion Mi au început bătălia pentru celelalte secţii de mecani ta acestui an şi a pregăti
succeselor înregistrate în ca, Ionel Vădan, Petru Lă recuperarea restanţelor la zare. Ca urmare, la C.A.P. baze trainice producţiei vii
sectorul zootehnic — unita cătuş şi şoferul Tiberiu Ne- arături. Aici se aflau Ion Rapoltu Mare, Simeria şi toare, de a-şi aduce o con
tea se prezintă cu o depă grilă au depozitat la ferma Băluşe, Ilie Giura, Nicolae Băcia, s-au efectuat ogoa tribuţie tot mai de seamă
şire de peste 7 800 1 lapte zootehnică a C.A.P. Ilia nu Nicolaescu, Ion Fitichiu şi rele de vară pe toate su la îndeplinirea exemplară
la producţia marfă —, o treţurile de pe cinci hec Nicolae Tiliban. Mecaniza prafeţele prevăzute şi s-a a obiectivelor stabilite în
deosebită atenţie s-a acor tare. Stocul de furaje de torii de la această secţie au început pregătirea terenului actualul cincinal.
dat însilozării furajelor. pozitate a crescut în ulti arat pînă acum mai mult destinat însămînţării griu Grup de dansatori populari prin faţa tribunei oficíalo — rrîmpcl din Impresionanta de-
Tractoristul Viorel Crişan, mele două zile cu aproape de 170 hectare, din care 50 sînt lui. N. TIRCOB moustraţic a artiştilor amatori liunedoreni.
J
________