Page 84 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 84
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă I Mesajul preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, adresat
participanţilor la cea de-a Vl-a
Conferinţă internaţională „Pacea
mondială prin drept“, care se deschide
la Abidjan (Coasta de Fildeş)
la 26 august 1973
îmi revine deosebita plă mici şi mijlocii, a ridicării
cere de a adresa un cordial conştiinţei Şi răspunderii şi,
salut participanţilor la cea totodată, a participării po
de-a Vl-a Conferinţă inter poarelor la salvgardarea pă
naţională „Pacea mondială cii.
prin drept" şi să-mi exprim Desigur, statornicirea unei
convingerea că eminenţii ju păci durabile, fără războaie
ANUL XXV Nr. 5 793 DUMINICĂ 26 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI rişti reuniţi la această con şi conflicte, nu poate fi con
ferinţă îşi vor aduce o con cepută decît prin instaurarea
tribuţie activă la promova unor relaţii noi între state,
rea şi aplicarea principiilor democratice, pe temeiul de
dreptului internaţional în plinei egalităţi în drepturi,
relaţiile dintre toate statele, în condiţiile respectării rigu
Pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1973, la asigurarea unei păci trai roase a legalităţii internaţio
nice şi la edifioarea unei nale, a dreptului sacru al fie
lumi mai bune în care în cărui popor de a fi stăpînul
pentru realizarea cincinalului înainte de termen crederea, respectul reciproc propriului destin, al bogăţii
şi cooperarea între popoare lor naţionale şi de a se a-
să ia în mod definitiv locul firrna în mod liber şi suve
războiului şi suferinţelor de ran • în cadrul comunităţii in
ternaţionale.
o cat omenirea. dumneavoastră nia, profund Socialistă năzuin
tot felul pe care le-a încer
Republica
Româ
Reuniunea
ataşată
de
ţelor
Pe şanffereie Trustului de consfrucfH Deva are loc în condiţiile în care colaborare pace, securitate şi
între
popoare,
au
mondială
arena
loc
pe
profunde mutaţii in direcţia promovează o politică activă
destinderii şi colaborării, a a- de aşezare a relaţiilor dintre
princi
ţările
toate
baza
pe
firmării
inde
politicii
HIIM INTENS BE lilCRU. REZULTATE de statelor piilor fundamentale ale drep
pendenţă
a
popoarelor,
a
internaţional
res
—
participării
tuturor
tului
la soluţionarea probLemelor pectarea neabătută de către
internaţionale şi, în acest ca
Sărbătorită cu sentimentul adeziunii au acumulat sensibile avansuri de timp dru, a sporirii rolului ţărilor (Continuare in pag. a 4-a)
depline la politica partidului nostru, al în marea întrecere a cincinalului. Intre MĂTURE LA IWERAREA RESTANTELOR
participării plenare la marea întrecere acestea sînt: C.S. Hunedoara, I.C. Orăş-
socialistă pentru realizarea cincinalului tie, I.M.C. Deva, F.I.L. Orăştie, I.V. Călan, şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele
înainte de termen, ziua de 23 August 1973 F.P.R. Baru, „Avicola" Mintia şi multe In microraionul 15 din De rat din restanţe ?“, am primit executat în avans zidării
a marcat şi încheierea unei mari şi im altele. va, la viitoarea fabrică de răspunsuri prin fapte. tencuieli, la lucrările cu ter
portante etapa din această amplă şi pa^ începe o nouă etapă — mai amplă, mătase, la supermagazin, la — împreună cu colegii mei men de predare în luna sep
sionantă competiţie eu timpul a poporu mai dinamică — a întrecerii socialiste. blocurile 4, 5 şi 1 de pe bule de la serviciul mecanizare, tembrie. Consiliului dc Stat al Republicii Socialiste
lui nostru. Pe grafice şi pe carele alego Este, de fapt, o continuare, în ritmuri vardul Lenin, la blocul 3 — loan I David, Ioan II David' De asemenea. s-a lucrat
rice, pe pancarde şi în lozinci au fost mai înalte, a succeselor de pînă acum, Bălcescu, la C.T. 15, la blocu şi Aurel Firicel, am demontat normal, cu bune rezultate, la
ţesătoria de mătase, ne-a spus România, va Tace, împreună cu tovarăşa
raportate succesele remarcabile pe care pentru a îndeplini exemplar sarcinile rile de locuinţe din Simeria şi • remontat două schele la
colectivele de oameni ai muncii le-au anului 1973 ; etapă definitorie a devansă şi Călan, la decantorul de a- blocul 3 — Bălcescu — ne-a maistrul Alexandru Popa, ca
obţinut în acest an de boltă al întregu rii cincinalului. In fiecare unitate econo pă de la Batiz, la fermele de spus montorul Ioan Vasiu, dealtfel şi la poligrafia din Elena Ceauşescu, o vizită oficială
lui cincinal,- hotărîrea şi angajarea pen mică, in agricultură, în toate domeniile la Leşnic şi Bălata, construc creînd astfel front de lucru Deva, după cum ne-a încre
pentru echipa zidarului Con
torii de la şantierele nr. 1
tru continuarea la cote mereu mai ridi de activitate, comuniştii mobilizează ple şi nr. 2 ale T.C. Deva au lu stantin Adaseălu, care a ten- dinţat maistrul Nicolae Bota.
cate a realizărilor de pînă acum. A fost > nar întregul potenţial uman la marea crat intens în zilele de 23 şi cuit aproape 4Q0 mp. In aceste două zile de săr io Republica Chile
o dovadă elocventă a transpunerii nea bătălie pentru accelerarea dezvotărid ţării. 24 August ,cu dăruire şi răs bătoare, şantierul nr. 1 al
bătute în viaţă a prevederilor şi sarcini Se intensifică munca politică, pentru a La ferma de la Leşnic, sub T.C. Deva a realizat un vo
lor stabilite de Congresul al X-lea şi de asigura înţelegerea aprofundată de către pundere pentru a se înscrie conducerea şefului de lot Ioan lum de lucrări de aproape La invitaţia preşedintelui va face, împreună cu tovară
execuţie
în
Conferinţa Naţională ale partidului, care fiecare cetăţean a măsurilor adoptate, a în graficele de în funcţiune Ispas, a domnit febra muncii 600 000 lei, iar şantierul nr. Republicii Chile, dr. Salva şa Elena Ceauşescu, o vizită
de
caracteristice
momentelor
vederea
2 — de peste 500 000 lei. S-a
punerii
au deschis întregului popor perspective sarcinilor majore ce ne stau în faţă in în timp optim a noilor capa finalizare a lucrărilor. De re muncit intens în aceste două dor Allende Gossens, preşe oficială in Republica Chile,
largi, însufleţitoare, conturînd atît obiec acest cincinal. cităţi. marcat că la Bălata a fost dintele Consiliului de Stat al
tivele, cît şi căile de acţiune pentru rea Documentele partidului nostru, indica Ne-am aflat şi in aceste terminată în aceste două zile zile la montarea prefabricate Republicii Socialiste România, In a doua jumătate a lunii
lizarea societăţii socialiste multilateral ţiile secretarului general, tovarăşul zile, ca şi în duminicile care turnarea betoanelor în fun lor la noua fabrică de măta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, septembrie a.c.
se, au fost pregătite lucrările
dezvoltate în România. Nicolae Ceauşescu, accentuează asupra, au precedat marea sărbătoare daţie la ferma nr. 2, unde pentru începerea turnării be
In întreaga lor activitate, oamenii mun îmbunătăţirii permanente a activităţii a eliberării patriei, la cîtava şi-a adus un deosebit aport tonului la rezervorul de 10 000
cii au avut mereu în inimi indicaţiile şi economico-sociale, perfecţionării mecanis puncte de lucru ale construc brigada de dulgheri condusă mc de apă din Deva, s-au ob Consfătuirea judeţeană
recomandările t o v a r ă ş u l u i Nicolae melor şi structurilor de conducere şi torilor deveni, pentru a le de Ion Furdui. La blocurile ţinut importante avansuri la
Ceauşescu date la plenarele din noiem administrative, ridicării calităţii produse înregistra faptele. La între din Simeria şi Călan. la de ridicarea blocurilor de locuin
brie 1972 şi februarie — martie 1973, lor şi sporirii eficienţei economice, toate bările : „La ce lucraţi?“, „Ce cantorul de apă de la Batiz. ţe din municipiul Deva. Me privind cultura grîului
la întîlnirile cu colective de muncă, cu măsurile adoptate vădind preocuparea şi v-aţi propus să realizaţi în a- oamenii conduşi de Ilie Ne- rită subliniate eforturile de
specialişti din diverse domenii de activi grija continuă a partidului nostru pentru ceste zile ?", „Cît aţi recupe delcu şi Marian Firicică au puse în aceste zile de echi
tate. Aceste direcţii precise şi modalităţi om şi nevoile sale, pentru creşterea nive pele conduse de Ilie Ştirbu Ieri, la Deva, a avut loc cauzelor care au influenţat ne
concrete de acţiune au constituit premise lului de trai al celor de muncesc. — zidari, Mihai Abner şi consfătuirea judeţeană pri gativ producţia in unele uni
esenţiale ale îndeplinirii cu succes a Un cuvînt cu greutate în marea între Cu peste 20 de ziie înainte de termen Ion Furdui — dulgheri, Ion vind cultura griului, la care tăţi, evidenţiindu-se rezervele
Sarcinilor de plan şi angajamentelor asu- . cere îl au co'nstrüctorii. Şedinţa Comite Andronache — mozaicar (de au participat preşedinţii coo însemnate ce există pentru
mate în marea întrecere socialistă de tului Executiv al C.C. al P.C.R. din 2 la şantierul nr. 2), de echipe perativelor agricole de pro sporirea recoltei în viitorul
realizare a cincinalului înainte de ter august a.c., unde s-au discutat probleme  fost străpunsă o nouă le de zidari ale lui Szabo Si- ducţie, inginerii şefi din an al cincinalului. Dezbate
au reliefat necesitatea
rile
men. de proiectare şi investiţii, a subliniat cu gismund şi loan Ghenea, cele C.A.P., directorii S.M.A. şi pregătirii temeinice a campa
Tabloul realizărilor prezentate la marea de zidari conduse de Mihai T.A.S., şefi de ferme, secre
demonstraţie din ziua de 23 August con acuitate o serie de neajunsuri în acest galerie fa mina Muncel Ilie şi Dumitru Ghilase, echi tarii comitetelor comunale de niei însămînţărilor şi recoltă
culturilor
toamnă
în
rii
de
al
noastre,
economiei
domeniu
important
firmă pe deplin hărnicia şi abnegaţia a făcut recomandări preţioase privind pa de zugravi a lui Covaci partid, cadre de specialişti epoca optimă şi la un nivel
oamenilor, modul responsabil de înfăptui-' „In zorii zilei dc 23 Au rii în valoare a noi zăcă Nicolae,' celé' de instalatori de la organele agricole jude calitativ superior. ’ In acest
re exemplară a prevederilor partidului, asigurarea la timp a amplasamentelor gust. brigada de mineri con minte. ale lui Vasile Smeu şi Şte ţene, activişti de partid şi context, au fost subliniate
a obiectivelor asumate în întrecere, con pentru noile' obiective, a documentaţiilor dusă de Mihai Ciobanu, de Mihai Ciobanu ne-a de fan Buchman (de la şantie de stat. sarcinile ce revin organizaţi
firmă posibilităţile materiale şi umane şi studiilor tehnico-economice, a proiec la mina Muncel, a străpuns clarat : rul nr. 1), precum şi multe La lucrările consfătuirii au ilor de partid, consiliilor
de care dispun colectivele de muncă pen telor de execuţie, aplicarea unor soluţii galeria — în lungime de — Acesta-i prinosul nos altele. luat parte tovarăşii loachim populare comunale, cadrelor
tru a continua în ritm viguros întrece moderne în proiectare, industrializarea si peste 3 km — ce face le tru adus sărbătorii de astăzi. Rezultatele deosebite obţi Moga, prim-secretar al Comi tehnice, cooperatorilor şi me
rea pentru realizarea cincinalului înainte modernizarea lucrărilor de execuţie, co gătura dintre zona Silişte şi Nu a spus nici un cuvînt nute de constructorii T.C. De tetului judeţean Hunedoara canizatorilor, tuturor lucrăto
de termen — devenit obiectiv naţional laborarea mai strinsă intre proiectant- orizontul Mnria“... despre munca de zi şi noap va, în zilele de 23 şi 24 Au al P.C.R., preşedintele Comi rilor din agricultura judeţu
al poporului nostru. constructor-industrie. Aceste indicaţii vor te depusă în cei doi ani cît gust, vor fi întregite astăzi, tetului executiv al Consiliului lui.
trebui să stea în continuare în atenţia ...Vestea a venit la . redac popular judeţean, Constantin
Succesele remarcabile raportate de oa ţie fulgerător. a durat săparea galeriei. prin activitatea rodnică pe Consfătuirea a adoptat un
menii muncii hunedoreni cu prilejul zilei proiectanţilor şi constructorilor, care răs Cu toate acestea, n-am ră Evenimentul — la realiza care o vor depune construc Dumitrescu, secretar al Comi cuprinzător program de mă
de 23 August sînt o garanţie că obiecti pund acum cu însufleţire chemării secre mas surprinşi. Cunoşteam rea căruia un aport deose torii celor două şantiere la tetului judeţean de partid, suri privind tehnologiile ce
vul propus — cincinalul înainte de ter tarului general al partidului, tovarăşul „isprăvi" asemănătoare de-a- bit şi-au adus şi minerii toate punctele de lucru amin Vichente Bălan. prim-vice- trebuie aplicate pentru strin-
men — va fi înfăptuit. Multe colective Nicolae Ceauşescu, de a recupera în lu le lui Ciobanu şi oamenilor Marin Manda, Vasile Soare tite. unde s-a lucrat cu spor preşedinte al Comitetului e- gerea recoltei şi pregătirea Ur
de muncă şi-au îndeplinit, in cinstea nile august şi septembrie toate rămîneri- săi, mineri obişnuiţi cu gre şi Gheorghe Cuzic — s- a în cale două zile de sărbă xecutiv al Consiliului popu . nor baze temeinice viitoarei
zilei de 23 August, angajamentele anuale, le în urmă, de a devansa termenele de înscris ca un fapt deosebit toare, obţinîndu-se sporuri lar judeţean. producţii de grîu şi orz.
au înregistrat apreciabile sporuri de execuţie la unele obiective, de a apropia ul în apriga bătălie cu a- în activitatea de investiţii importante în marea întrecere Consfătuirea a prilejuit un In încheierea lucrărilor
producţie peste sarcinile de plan la zi, cît mai mult finalizarea cincinalului. dîncurile, în vederea pune a minei Muncel. de realizare a cincinalului fructuos schimb de experien consfătuirii a luat cuvîntul
înainte de termen. ţă şi a făcut o analiză critică a tovarăşul loachim Moga.
MUNCÁ RODNICĂ, REZULTATE DE PRESTIGIU şi 24 august, ţăranii din 4 ţ
Numai în zilele de 22, 23
Carate ale I Densuş au cosit aproape /
100 de hectare cu finaţuri ţ
hărniciei naturale montane şi au 4 I
transportat altele de pe mai
in spriiinul constructorilor la Consiliul intercooperatist Toteşti mult de 30 de hectare. In 1
Mal mulţi salariaţi de Ia j fruntea acţiunii s-a aflat, ţ
I.M.M.R. Simeria au cerut să, ; cum era şi firesc, preşedin- i
lucreze in zilele de 23 şi 24 ; In incinta întreprinderii ria Prăştean, Traian Burci, Muncă asiduă pentru tele cooperativei agricole de ,
August, pentru a spori rea- : pentru extragerea, prelucra Nicolae Vanvacos, Gheorghe producţie, Viorel Niculescu. I
lizările obţinute pînă acum. I rea şi montarea marmurii Roşu, Iosif Kander, Alexan Printre celelalte succese în J
Ei au raportat ieri că au de- ; Simeria, în zilele de 23 şi dru Ben-ţa, Iosif Boieru şi finalizarea tuturor lucrărilor muncă amintim încheierea ţ
păşit planul la zi la repara- \ 24 August a fost mai liniş alţii. arăturilor de vară, cositul 4
ţii de locomotive cu peste 13 ; te ca de obicei. In interiorul S-a muncit cu răspundere, miriştei pe aproape 15 ha, ?
la sută, la reparaţii vagoane j ca intr-o zi obişnuită de de sezon transportarea şi depozitarea 1
cu 4,5 la sutq, inregistrind j halelor spaţioase construi lucru. „Ne-am hotărît să baloţilor de paie de pe su- 4
un indice de creştere a pro- ; te din beton şi sticlă însă, lucrăm în aceste două zile prefaţa de 113 ha. !
ductivităţii muncii de 1,4 la ; ecoul muncii a fost pre de sărbătoare din dorinţa Zilele de sărbătoare ale ascunsă. S-a terminat cosi Zorii zilelor de sărbătoa- J
sută. Printre autorii acestor j zent şi în aceste zile de de a ne aduce şi noi pri acestui fierbinte şi rodnic tul fînaţurilor naturale pe re i-au prins în cimp şi pe ţ
succese -s-au aflat şefii de f sărbătoare. S-au polizat nosul la punerea în func August ’73 au fost cinstite cele 265 hectare şi coasa a mecanizatorii Ioan Oroi, .
secţie Dumitru Irinca, şeful j mai mult de 200 mp de da ţiune a noilor obiective in prin rezultate deosebite în doua la cele 75 ha cu tri Augustin Dănescu, Lauren- »
de echipă Nistor Irinca, ; le mozaicate şi s-au tăiat dustriale ce se construiesc muncă şi de lucrătorii o- foi. Au fost transportate şi ţiu Blendea, Ion Dănescu, ţ
montatorul Irimie Traran ş.a, j aproape 600 mp de placaje goarelor judeţului nostru. depozitate peste 400 tone de Romulus Cojoc, Traian Bir- 1
de marmură. Dintre cei ca in judeţ şi în ţară. Ştim Conştienţi de importanţa furaje. tărescu, Ştefan Dănescu, )
re au sărbătorit prin mun cu toţii că luna august este activităţii lor, de soarta Nici cooperatorii din Os Viorel Bugariu şi Dumitru )
că ziua Insurecţiei naţiona luna de vîrf în activitatea producţiei agricole, ţăranii trov nu s-au lăsat mai pre Obrejoiu, care au executat 4
Beneficii le antifasciste armate, ingi de construcţii-montaj" ne-a cooperatori şi de mecanizatorii jos. Au ţinut să întîmpine arături pe mai mult de 50 ?
spus
Dumitru
A-
maistrul
nerul tehnolog Mircea Ha-
mecanizare
unităţile
din
ţegan ne-a vorbit de mais dam, unul dintre entuziaş au fost la datorie, desfăşu- cel de-al 29-lea August li de hectare. 1 \
Cooperatorii din Peşteana
ber, cu fapte semnificative :
j suplimentare trul Dumitru Avram, de tii cu care se mîndreşte rînd o activitate intensă. terminarea transportatului au terminat recoltatul fina- ?
muncitorii Doina Ghiura, întreprinderea. Ne-am aflat în aceste zile şi depozitatului baloţilor de ţurilor naturale pe cele 540 1
Ana Tudoran, Valerica de sărbătoare în cîteva din de hectare şi arăturile de ţ
j Colectivul întreprinderii „A- N. PALTIN unităţile agricole ce apar paie de pe cele 234 ha, în
| vicoia" Mintia a raportat în Burci, Maria Voineag, Ma- cheierea arăturilor de vară vară pe 113. i
• cinstea zilei de 23 August ţin consiliului intercoopera pe terenurile planificate de Şi la C.A.P. Sarmizegetu- i
tist Toteşti. Am putut ve
: succese remarcabile. dea strădania ţăranilor coo 120 ha, terminarea coasei a sa, zilele de 23 şi 24 Au- ţ
I Sporurile înregistrate la Şi-au onorat integral obligaţiile peratori de a-şi întregi rod doua la trifoliene pe cele gust au fost zile pline de i
producţia globală, marfă, nicul bilanţ de pînă acum 75 ha şi coasa întîi pe 217 rodnicie. La cositul fînaţu- .*
marfă vindută şi încasată, cu alte fapte de prestigiu. ha cu finaţuri naturale, rilor naturale montane, au 4 \
participat
zilnic
aproape
; incorporate în realizarea pe contractuale La C.A.P. Toteşti au fost, transportarea şi depozitarea
reparaţii
secţia
In
generale
de
utilaj
minier
a
întreprinderii
ste sarcinile de plan a 2,5 din Petroşani, în zilele de 23 şi 24 August au fost prezente la încheiate arăturile de ' vară,' a circa 500 tone furaje. De 300 de cooperatori. recol- /
tind peste 100 de hectare. \
milioane ouă şi 28 tone car Ţăranii cooperatori din muncă toate echipele de hază. iar baloţii de pe 370 ha cu Prin aceste fapte de mim- 4
ne de pasăre, i-au permis Şoimuş şi-au onorat inte s-a transportat şi predat o Membrii echipei conduse de Gheorghe Tefelcş s-au angajat asemenea, ei au transportat
înregistrarea unor beneficii cantitate de peste 96 000 kg să încheie, în aceste două zile, lucrările de finisare a compre păioase au fost depozitaţi. şi împrăştiat în cimp peste că. cifra de recoltare a fu- .
sorului
; suplimentare în valoare de gral obligaţiile contractua grîu şi orz, cu 1 000 kg mai răspundere. de 45 mc pentru mina Petrila. Angajament onorat cu S-a recoltat miriştea de pe 30 tone de îngrăşăminte rajelor s-a ridicat la peste i
100 de hectare şi de pe 30
le la fondul de stat de ce
4
1 350 hectare.
peste 5 milioane lei. Foto: ION LICIU
reale. La baza de recepţie mult faţă de prevederi. hectare trifoiul în cultură chimice. M. FILCEA
CONCURS CU TEMA industriale şi portrete. ierea din Craiova — la brutării săteşti. De cu- producerea in serie a co (Lupcni), Geta Boamfă
„DIMITRIE CANTEMIR- Lucrările expuse şl rea orele IB.00, cu sosire la rînd s-au terminat de pertelor din folii P.V.C. (Deva), Emil Fichman (De
IN INTERIORUL ZIARULUI lizate de copii, sub di Hunedoara, ia orele 22,40. montat toate utilajele şi pentru caiete, cărţi, car va). Pe echipe, „Cupa E-
La căminul cultural din recta îndrumare a in agregatele cu care este nete şi buletine. Peste liberării“ a revenit Pro
Peşteana, comuna Densuş, structorului Emilian Mo- TRATAMENTE dotată şi acum se fac 20 000 de coperte, intr-o gresului Deva, formaţia
a avut loc un concurs ţescu, au fost apreciate FITOSANITARE probele tehnologice la variată paletă coloristică. Liceului „Dccebal“.
gen „Cine ştie, răspunde“ de către publicul specta toate instalaţiile. Noua au şi fost livrate librării
cu tema „Activitatea ma tor prezent în număr In livezile de pomi con brutărie, care are o capa lor, pentru a fi puse la VREMEA
relui nostru cărturar şi mare, încă de la deschi tinuă să se desfăşoare citate de 5 000 ltg/24 de dispoziţia elevilor. Pentru 24 ore
23 August 1973 în imagini om politic Dimitrie Can- derea expoziţiei. acţiunilt de combatere a ore, va asigura o mai bu
temir“. A urmat un bogat bolilor şi dăunătorilor. nă aprovizionare a mun CUPA ELIBERĂRII Vreme relativ frumoasă
program artistic pregătit AUTOBUZ Astfel, stropirile de vară citorilor forestieri, meca cu cerul variabil, tempo
de către elevii şcolii şi ti împotriva păduchelui din nizatorilor de la S.M.A., S-au încheiat întrecerile rar noros. Local vor că
nerii din sat. HUNEDOARA — San Jose s-au aplicat la de la atelierul de tîmplă- celei de a patra ediţii a dea averse slabe de ploa
din
slab
iar
„HUNEDOARA CRAIOVA Şl RETUR peste 300 000 pomi, s-a rie al I.J.E.COOP şi de „Cupei Eliberării“ Ia te ie. Vînt Temperatura sectorul
nis de cimp, la care au
Ia alte unităţi de produc
mi
sud-est.
combaterea
rapănului
copii
58
dc
Pe meleaguri VĂZUTĂ DE COPII" şi pictură August a.c., pe dc 23 efectuai la mai mult O- ţie şi prestaţii din comu participat calificaţi în Menţi şi nimă între oscila şi între de
va
ifi
Inccpînd
de
cu data
juniori,
urma
nă, precum şi din raza al
intitulează
700 000 meri şi peri. In
şi 13 grade, iar cea ma
expo
Aşa
se
traseul
dc
tor comune din jur.
masă.
etapelor
bazinele
de
24
ziţia
ximă
21
grafică
pomicole
din
realizată de membrii cer Hunedoara — Craiova şi răştie, Haţeg şi Ilia tra onăm prezenţa tinerilor grade.
retur a fost pus la dis
cului dc arte plastice de poziţia călătorilor — deo tamentele fitosanitare s-au COPERTE DIN FOLII sportivi de Ia Liceul Ilia.
pe lingă clubul „Con camdată experimental — efectuat la majoritatea P.V.C. După trei zile de dispute Pentru următoarele
nivel
dîrze,
structorul". s-a deschis un autobuz. — Plecarea orele pomilor fructiferi. tativ, de bun locurile cali două zile
din
pe
întîi,
hunedorene recent cultură incinta Casei 4,50, la Simeria face legă BRUTĂRIE NOUA locală din Orăştie s-a re pe categorii de virstă, generai frumoasă cu ce
Expoziţia
Hunedoara
la
industrie
dc
Fabrica
La
în
Vremea se menţine in
Ion Miheţ
s-au clasat :
şi
de
Hunedoara
Deva
tura
autobuzul
cu
cuprinde lucrări reprezen- — Cluj, ajunge la Craio La Dobra s-a terminat luat — pentru această pe (Deva), Sorin Sabo (De rul temporar noros. Vint
precede
deschi
rioadă
ce
slab din sectorul sud-est.
tlnd peisaj. din natură, va la orele 11,30. înapo construcţia unei moderne derea no'Tlui an şcolar — va), Rădiţa Popovici (Pe Temperaiura staţionară.
troşani), Mircea Ciriperu