Page 9 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 9
întoarcerea tovarăşului
Proletari din toate tarile, uniii-vă !
Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei
Elena Ceauşescu din Crimeea
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de stat Constanţa, ai orga general al partidului a con
secretar general al Partidu nizaţiilor de masă şi obşteşti stituit, totodată, o puternică
lui Comunist Român, preşe locale. reafirmare a adeziunii depline
dintele Consiliului de Stat, Au fost de faţă V. I. Droz- la politica internă şi externă
şi tovarăşa Elena Ceauşescu denko, ambasadorul Uniunii a partidului şi statului nos
s-au înapoiat, joi după-amia- Sovietice la Bucureşti, şi tru, a voinţei unanime de a
ză, din Uniunea Sovietică, membri ai ambasadei. milita cu fermitate pentru în
unde, răspunzînd invitaţiei Secretarul general al parti făptuirea ei.
C.C. al P.C.U.S., au petrecut dului a fost salutat cu entu Aceeaşi primire entuziastă
cîteva zile de odihnă în Cri ziasm de numeroşii constăn- a fost făcută tovarăşului
meea. ţeni aflaţi pe platoul din fa Nicolae Ceauşescu şi tovară
'La sosire, pe aeroportul ţa aerogării. Ei au venit cu şei Elena Ceauşescu în ora
şul
pe
întregul
Constanţa,
ANUL XXV Nr. 5 774 VINERI 3 AUGUST 1973 4 PAGINI - 30 BANI „Mihail Kogălniceanu", tova portrete ale t o v a r ă ş u l u i traseu, pînă în staţiunea Nep-
răşul Nicolae Ceauşescu şi Nicolae Ceauşescu, cu stegu-
tovarăşa Elena Ceauşescu au leţe roşii şi tricolore, cu tun.
fost salutaţi de tovarăşii E- flori. Mulţimea scanda cu *
mil Bodnaraş, Manea Mă- însufleţire numele conducăto La plecarea din Crimeea,
După 7 luni de întrecere nescu. Paul Niculescu-Mizil, rului iubit al partidului şi pe aeroportul Simferopol, to şi
Şedinţa Comitetului Gheorghe Maxim Berghianu, statului nostru, ovaţiona simţă tovarăşa conduşi Ceauşescu au
varăşul
Nicolae
Ceauşescu
Gheorghe
Pană,
în
Elena
Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie
exprimîndu-şi
delung,
fost
tovarăşii
de
Verdeţ,
mintele de profundă dragoste
Rodnic bilanţ Lina Ciobanu, Florian Dă- şi stimă. In această vibrantă K. F. Katuşev, secretar al
C.C. al P.C.U.S., K. V. Rusa-
Emil
nălache,
Drăgănescu,
manifestaţie şi-a găsit o nouă
Janos Fazekas. Petre Lupu, şi pregnantă expresie înalta kov, membru al C.C. al
P.C.U.S., consilier al secreta
Leonte Răutu, Gheorghe Stoi
Executiv al C.C. al P.C.R. în industria ca. Vasile Vîlcu, Ştefan Voi- ţării o dau activităţii neobo rului general al K. Comitetului
preţuire pe care toţi cetăţenii
al
C.C.
al
P.C.U.S.,
Kiricenko,
N.
Cornel
tec,
Blajovici,
Petre
tovarăşului
Nicolae
site
a
prim-secretar
Burtică,
Constantines-
Miron
hunedoreană cu, Mihai Dalea, Miu Dobres- Ceauşescu consacrată progre regional Crimeea al P.C.U.S.,
al
sului
neîntrerupt
patriei,
preşedin
Cemodurov,
T.
N.
cu, Mihai Gere, Ion Păţan,
pe calea socialismului şi co
In ziua de 2 august a.c., a avut loc, la Man înfăptuire a planului cincinal înainte de ter Ion Stănescu. Iosif Uglar. Şte munismului, triumfului cauzei tele Comitetului Executiv al
regional
Crimeea,
Sovietului
galia, şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al men. fan Andrei, precum şi repre socialismului şi păcii în lume. precum şi de alţi reprezen
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Marea întrecere închinată Importante suplimentări se zentanţi ai organelor judeţe Intîmpinarea deosebit de căl tanţi ai organelor locale de
Ceauşescu, secretar general al Partidului Co Ceauşescu a prezentat o informare asupra în- aniversării eliberării patriei înregistrează la producţia fi ne şi municipale de partid duroasă făcută secretarului partid şi de stat.
munist Român. tîlnirii prieteneşti a conducătorilor partidelor de sub jugul fascist, pentru zică, datorită • preocupărilor
îndeplinirea exemplară a pla sporite pentru realizarea ri
Comitetul Executiv a ascultat o informare comuniste şi muncitoreşti din unele ţări so
referitoare la situaţia recoltării şi a îndepli cialiste, care a avut loc în Crimeea în zilele nului şi angajamentelor pe guroasă a planului sortimen Tovarăşul Nicolae Ceausescu
acest an şi a cincinalului îna tal. Bilanţul pe 7 luni cu
nirii hotărîrii anterioare a Comitetului Exe de 30—31 iulie a.c. De asemenea, tovarăşul inte de termen determină în prinde depăşiri totale faţă de » »
cutiv în legătură cu această problemă. Nicolae C,eauşescu a informat Comitetul Exe rîndul colectivelor hunedore- prevederi de 69 milioane si tovarăşa Elena Ceausescu
Apreciind ca pozitivă activitatea desfăşu cutiv asupra convorbirilor purtate, cu ace ne o însufleţită atmosferă de kWh energie electrică, 5100
rată pină în prezent de oamenii muncii din laşi prilej, cu secretarul general al Comite creaţie, de angajare şi mobi tone fier în minereu marfă, > * »
agricultură, de organele şi organizaţiile de tului Central al Partidului Comunist al Uniu lizare. 25 200 tone cocs, 19 700 tone au vizitat oraşul Sevastopol
partid, Comitetul Executiv a stabilit să se nii Sovietice, tovarăşul Lconid Brejnev. După încheierea cu succes fontă, 33 600 tone oţel Martin
acţioneze în continuare, cu fermitate, pentru Comitetul Executiv a aprobat în unanimi a primului semestru, în fie şi electric, 19 400 tone lami
încheierea grabnică a secerişului, concenlrînd tate şi a dat o înaltă apreciere activităţii care întreprindere s-au inten nate, 260 tone utilaj de tur Joi dimineaţa, tovarăşul mare bătălie şi ale căror nu tul navei, căpitanul de ran
nare, 120 tone mase plastice
K.
Protopopov,
gul
II
de
în acest scop mijloacele tehnice necesare în desfăşurate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sificat preocupările pentru şi pigmenţi metalici, 2 450 mo Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa me sînt încrustate pe un
Ceauşescu,
imens obelisc, în faţa căruia
judeţele care nu au încheiat această activitate. care contribuie la întărirea colaborării şi folosirea mai deplină a capa cherestea, 3 300 mc prefabri Elena pentru cîteva care s-au arde flacăra eternă, tovarăşul întregul echipaj, care fac oas
cităţilor de producţie, a for
români
călduroasă
peţilor
o
aflat
zile
la
Luînd cuvîntul în cadrul acestui punct, to unităţii ţărilor socialiste, la realizarea securi ţei de muncă şi a timpului cate din beton şi alte pro odihnă în Crimeea, la invita Nicolae Ceauşescu a depus o primire. Sînt intonate Imnul
varăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se tăţii pe continentul european, la creşterea de lucru, pentru punerea în duse. ţia C.C. al P.C.U.S., au făcut jerbă de flori la Monumentul de stat al Republicii Socia
aplice riguros măsurile stabilite de Comitetul prestigiului socialismului în lume şi a coe valoare a noi resurse de spo Rezultă din datele prezen o scuriă vizită în oraşul Se eroilor Sevastopolului. liste ■ România şi Imnul de
Executiv şi a adresat un apel comitetelor ziunii forţelor antiimperialiste şi progresiste rire a producţiei şi producti tate că în fruntea întrecerii vastopol. In continuare a fost vizi stat al Uniunii Sovietice. Se
judeţene de partid, comitetelor executive ale de pretutindeni. vităţii muncii. Ca urmare, în cinstea zilei de 23 August La sosirea în oraş, oaspeţii tat un alt obiectiv profund e- vizitează apoi instalaţiile mo
consiliilor populare judeţene, comuniştilor şi Comitetul Executiv apreciază că intilnirca luna iulie s-a încheiat cu un se situează sidepurgiştii de la români au fost salutaţi de vocator pentru istoria bogată derne ale acestei mari nave
industrial
de
presti
bilanţ
tuturor oamenilor muncii din agricultură să prietenească din Crimeea a constituit un giu, prevederile mobilizatoare Hunedoara şi Călan, energeti- L. D. Solodovnikov, secretar în fapte măreţe a acestui o- militare.
La încheierea vizitei, tova
cienii de la Mintia, minerii
raş : Panoramicul care înfăţi
ia toate măsurile pentru depozitarea în cele schimb util de vederi asupra unor probleme ale acestei luni fiind înde din Poiana Ruscăi, chimiştii al Comitetului regional Cri şează, sub forma unor scene răşul Nicolae Ceauşescu, mul
meea al P.C. din R.S.S. Ucrai-
mai bune condiţiuni a întregii recolte, să se ale construcţiei socialismului şi ale dezvol plinite în proporţie de 100,8 de la Orăştie, colectivul I.M.C. niană, V. S. Makarenko, prim- cu o mare putere sugestivă, ţumind pentru primirea căl
asigure capacităţile de depozitare pentru re tării colaborării între ţările socialiste, precum la sută. Datorită acestui fapt, Deva, unităţile de industrie secretar al Comitetului oră epopeea apărării Sevastopolu duroasă făcută pe vas, a u-
colta de toamnă, să acţioneze cu toate forţele şi asupra unor probleme ale vieţii internaţio volumul producţiei industria locală Orăştie, Brad şi Petro şenesc de partid, amiral V. S. lui în vremea războiului Cri- rat echipajului. întregii flote
nale actuale.
pentru strîngerea furajelor şi a altor culturi, le realizate suplimentar pe şani, unde angajamentele a- Sîsoev, comandantul Flotei meei din anii 1854—1856. militare a Mării Negre, noi
pentru efectuarea la timp şi în bune condi Comitetul Executiv a apreciat că întîlnirea judeţ se ridică acum la 182,8 sumate în întrecere se înde maritime militare sovietice Vizitarea muzeului de la succese în pregătirea de lup
ţiuni a tuturor lucrărilor agricole. dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova milioane lei. Este un fapt re plinesc cu succes, garantînd din Marea Neagră, amiral Săpun Gora şi a Panorami tă şi politică şi şi-a exprimat
răşul Leonid Brejnev reprezintă o nouă con marcabil că întregul spor de pînă la marea sărbătoare de
In continuare, Comitetul Executiv a exa producţie peste plan s-a ob I. S. Rudnev, membru al cului din oraşul Sevastopol a convingerea că între marina
minat stadiul lucrărilor de investiţii, stabilind tribuţie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie ţinut pe scama creşterii pro la 23 August acumularea u- Consiliului militar al Flotei constituit pentru gazde un rii români şi sovietici se va
şi colaborare frăţească dintre Partidul Comunist nor noi şi însemnate realizări maritime din Marea Neagră, prilej de a evoca curajul şi dezvolta o colaborare priete
ca în lunile august şi septembrie să fie lichi Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovie ductivităţii muncii cu 2 la faţă de prevederile acestui an N. U. Abramova, vicepreşe nească tot mai strînsă.
date rămîncrile în urmă de pe unele şantiere, sută peste plan. hotărâtor al cincinalului. vitejia ostaşilor şi marinari
tice, dintre Republica Socialistă România şi dinte al Comitetului Executiv lor, ale poporului sovietic, în La amiază, t o v a r ă ş u l
să se asigure un ritm mai intens de lucru. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, că al sovietului regiunii Crimeea. lupta pentru apărarea patriei. Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa
In legătură cu aceste probleme, tovarăşul aceasta serveşte atît celor două popoare, cît însoţiţi de gazde, tovarăşul Numeroşi vizitatori aflaţi Elena Ceauşescu au partici
Nicolae Ceauşescu a adresat constructorilor şi cauzei generale a socialismului şi păcii. Nicolae Ceauşescu şi tovară în incinta clădirii în care se pat la dejunul oferit în onoa
de pe şantiere, muncitorilor din industria Comitetul Executiv a stabilit să se acţio în pagina a ll-a şa Elena Ceauşescu au vizi afla panoramicul oraşului au rea lor, la încheierea vizitei,
tat Muzeul istoric de la Să salutat cu căldură pe tova de primul secretar al Comi
construcţiilor de maşini, muncitorilor din in neze cu hotărîre pentru transpunerea în viaţă pun Gora, unde o dioramă răşul Nicolae Ceauşescu şi to tetului orăşenesc de partid
dustria materialelor de construcţii chemarea a celor convenite în cadrul întîlnirii dintre lirait niiciM mici mirau de mari dimensiuni redă lup varăşa Elena Ceauşescu. Sevastopol.
de a-şi concentra eforturile în perioada care secretarii generali ai celor două partide, să ta plină de eroism a ostaşilor La invitaţia gazdelor a fost In timpul trecerii' prin Se
urmează spre recuperarea restanţelor şi rea se ia măsuri in continuare pentru lărgirea şi marinarilor sovietici desfă vizitată, apoi, o modernă na vastopol, tovarăşul Nicolae
şurată în timpul celui de-al
T o v a r ă ş u l
militară.
vă
lizarea integrală a planului de investiţii şi colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, iu la nu ui mm doilea război mondial pentru Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Ceauşescu şi tovarăşa Elenă
Ceauşescu au fost salutaţi c.u
şi de producţie, să participe cu toate forţele precum şi in alte domenii între România şi eliberarea oraşului Sevasto
pol. Cinstind memoria celor Elena Ceauşescu sînt întâm cordialitate prietenească de
la îndeplinirea angajamentului naţional de U.R.S.S.
care s-au jertfit în această pinaţi la bord de comandan cetăţenii oraşului.
Campania agricolă de vară
Proiectanţi, constructori, beneficiari!
I N V E S T I Ţ I I L E Păioasele grabnic recoltate!
de calitate ireproşabilă, Prin competenţă, responsabilitate şi măiestrie, La ordinea de zi în agri găsit zeci de cooperatori. E- tive se recoltează zilnic între
cultură un prim punct îl o-
arsenal întreg de unelte, pen
combine şi la transportul re-
cupă recoltatul griului şi al rau veniţi în cîmp cu un 35 000 şi 40 000 kg grîu. Pe
puse ia termen în funcţiune secarei. In unele cooperative tru strîngerea griului : cînta- N. PANAITESCU
colectivul de ia „Vidra" Orăştie demonstrează agricole, această lucrare s-a re. saci, remorci etc. M. FILCEA
terminat cu bine, în altele se — Cu doi-trei cooperatori
munceşte intens pentru a nu am putea face faţă ritmu (Continuare In pag. a 2-a)
repede,
mai
cît
strînge
cu
lui alert de lucru pe care me
La construcţia obiectivelor Dublarea exportului pierderi minime, plinea aces canizatorii şi l-au impus — ...................................................................... |
tui an.
ne-a spus inginerul şef al u-
Gheorghiu.
miniere din Valea Jiului nităţii, Gheorghe relatat că Uite cooperative j
intr-un singur an Oamenii satului sînt în mecanizatorii Marin Crişan
Interlocutorul
ne-a
cîmp şi Iosif Daj îşi realizează zil agricole au
Organizarea riguroasă a muncii blemele care privesc activi ne de atenţia şi interesul tu Golea, Remus Izdrea, Mircea podar din satul reşedinţă de nic norma de lucru. Nu se
La oricare poartă de gos
înainte de a aborda pro
iroseşte nici o clipă din tim
Dan,
Victoria
Elena
Naghi,
turor unităţilor care au obli
tatea de comerţ exterior a gaţiuni la export şi, de aceea, Paşca, Benedic Roşu şi mulţi comună Rîu de Mori ai ba pul prielnic, se munceşte in terminat secerişul j
renunţă
odihnă,
la
tens,
se
te, în aceste zile, nu-ţi vor
colectivului, directorul Fabri merită a fi redate aici. alţii, se afirmă mereu prin răspunde decât copiii. Cei la fumatul unei ţigări. Lu In cursul zilei de ieri — \
să deferire accelerarea cii „Vidra“ Orăştie, inginerul dacă voi arăta că, pentru a măiestrie, inventivitate, fan- maturi sînt în cîmp la recol crări de calitate execută cu ne-a comunicat Hodorog, \
— Nu descopăr nimic nou
telefonic
Ioan Probsdorfer, a ţinut să
combinele ce le au în pri
tat de grîu, la strîns de fu
;
tovarăşul
Ionel
LAURENJIU VISK1
precizeze :
Iulian Crăciun şi Ion Tudo-
pe
— In ’72 am realizat cel te infiltra şi ciştiga poziţii raje. La o distanţă apreciabi mire şi tinerii mecanizatori secretarul Comitetului oră- ;
solide
piaţa
lă de sat, intr-un teren situat
occidentală,
şenesc de partid Călan — I
mai mare volum de export
trebuie să ai o firmă cu re
ritmului de execuţie din istoria fabricii. Ei bine, nume, să te bucuri de repu (Continuare In pag. a 2-a) pe malul Rîului Mare, am ran. Prin eforturile lor colec- au terminat secerişul grîu- {
lui primele patru coopera- i
numai In primele 7 luni din
taţie şi aprecierea tuturor —
> acest an noi am livrat pe afirma directorul fabricii. Fă tive agricole din raza ora- [
şului şi anume: Nădăştia i
pieţele externe mai mult de- ră’’•să ne lăudăm gratuit, pu J de Jos, Strei, Nădăştia de ;
Chemat să contribuie în- ză efectiv în fiecare obiectiv. cît în întreg anul trecut. A- tem spune că noi am realizat Programul de recuperare a restantelor Sus şi Strei-Săcel. La {
tr-o măsură hotărîtoare la De regulă, valorile de plan vem posibilitatea — şi o vom acest lucru. Produsele noas strîngerea la timp şi fără (
dezvoltarea şi modernizarea sînt mult mai mari, ceea ce fructifica neapărat — ca pî tre sînt foarte bine cotate. pierderi a recoltei şi-au :
capacităţilor productive din a creat „descoperiri" de nă la finele lui ’73 să dăm Avem relaţii cu zeci de fir adus contribuţia mecaniza- \
bazinul carbonifer al Văii 300 000 lei la lucrările din la export o producţie dublă me occidentale. Concurăm cu va fi îndeplinit In întregime torii Cornel Podaru, Du- i
Jiului, colectivul şantierului depoul de tranzit de la Lo- faţă de anul trecut. succes pe piaţă şi ne-am for mitru Ciorogaru, Cornel i
T.C.M.M. Petroşani se con nea, de 450 000 lei la Cen Poate că o astfel de afir mat deja o situaţie bună în Surdu, Dumitru Cioareac, ■
fruntă în acest an cu multi trala termoelectrică Petrila maţie n-ar merita să fie con exterior. In perioada care a trecut tivă, indicînd totodată şi mă permit urgentarea lucrărilor Cornel Costea şi coopera- [
plele îndatoriri pe care le ge etc. In al doilea rînd, la mul semnată dacă ar fi vorba de Factorii care ne-au adus în din acest an hotărîtor pen surile adecvate pentru reme de pregătire la orizontul — 240 torii care au lucrat pe [
nerează mobilizatorul pro te lucrări nu avem asigurate nişte valori minore. Cum acest stadiu sînt mulţi. Vreau tru realizarea cincinalului dierea neajunsurilor existen m. Există astfel posibilitatea combine, presele de balo- j
gram de investiţii al judeţu condiţiile de execuţie. La însă, ca volum total de ex însă să precizez că nu este înainte de termen, colectivul te. măririi capacităţii de însi- tat paie, la transportul re- j
lui. Numeroase obiective a- drumul Maleia nu ne-a par port „Vidra“ se situează pe vorba de vreo conjunctură de muncă al Exploatării mi Pentru cel de-al doilea se lozare a minereului în rosto- coltei şi al paielor. j
flate în construcţie la aproa venit documentaţia, proiectul locul doi in judeţ in acest artificială, vremelnică, ci to niere Deva a rămas dator mestru al anului avem stabi goale. Tot In subteranul mi Şi la C.A.P. Căstău s-a ;
pe fiecare exploatare minie aflîndu-se în refacere. La sta domeniu, valoarea absolută a tul se datorează colectivului economiei naţionale cu im lit un program concret de re nei Deva acţionăm pentru terminat recoltarea griului j
ră, din cadrul Centralei căr ţia de concasare Aninoasa- realizărilor fiind deosebit de nostru. Ne-am format în fa portante cantităţi de concen cuperare a minusurilor înre îmbunătăţirea activităţii de pe toate cele 130 ha. După ;
bunelui Petroşani, cad în sud, utilaje în valoare de importantă, este evident că brică meseriaşi excepţionali, trate de cupru, zinc şi fier. gistrate. Comitetul de partid, cum ne-a comunicat tova- i
sarcina colectivului şantieru 500 000 lei n-au sosit conform dublarea exportului intr-un avem creatori şi lucrători de Acest lucru a dat mult de împreună cu conducerea sec transport, prin folosirea la răşul Alexandru Roşu, di- j
lui, care trebuie să le fina termenelor contractuale, la singur an constituie pentru mare rafinament, care con gîndit factorilor de conduce ţiei, ţinînd cont de propune capacitatea maximă a loco rectorul S.M.A. Orăştie, la j
lizeze şi să le pună în func magazia de materiale de la colectivul creator al produ cep şi produc articole de blă re din cadru] exploatării, în rile salariaţilor, a iniţiat mă motivelor şi instalaţiilor din lucrările de recoltat, balo- j
rampe şi circuite.
ţiune la termen şi de cali mina Bărbăteni şi la funicu- selor cu binecunoscuta mar nărie de înalt nivel artistic şi tregului colectiv care, anali- suri ferme menite să asigure tat, arat şi semănat cui- ;
tate. larul 4-5 de la E.M. Lupeni că „Favior" un succes de calitate ireproşabilă. zînd în recenta adunare a rezolvarea tuturor probleme Ing. IOAN RUSU turi duble s-au remarcat i
In baza holăiârilor plenarei nu ni s-a asigurat încă am mare prestigiu. Cum s-a a- Renumele creatorilor de la oamenilor muncii în mod cri- lor ridicate în subteran. secretarul comitetului de partid mecanizatorii Ion Rusii. I
C.C. al P.C.R. din februarie— plasamentul, iar la Prepara- juns aici ? „Vidra” este incontestabil. O rit şi autocritic activitatea Pină la începutul lunii oc de la E.M. Deva Horia Bogdănescu, Ion ;
martie a.c., Comitetul jude ţia Lupeni, pentru staţia de Căile sînt proprii colecti seamă de oameni de mare depusă, a scos în evidenţă tombrie avem stabilit să Boşorogan, Ion Dănilă, j
ţean de partid a insistat a- sortare-spălare, beneficiarul vului. Ele însă au o anume valoare profesională, cum o serie de lipsuri care mai dăm în funcţiune două trans Gheorghe Contor şi Gheor- I
ghe Tat.
supra necesităţii întreprinde n-a putut asigura o eşalona caracteristică generală, dem sînt , Iosif Paşca, Paraschiva dăinuie în activitatea produc- versale la mina Deva, care (Continuare ht pag. a 2-a) !.................................................................... î I
rii unor acţiuni ferme în ve re judicioasă a sosirii utilaje
derea realizării integrale a lor, motiv pentru care aici
acestor multiple şi complexe prezentăm o nerealizare de
sarcini, avîndu-se în vedere circa 3 milioane de lei. Da LA „CINTECELE nizate, dotate cu mobilier, lucrările în cadrul coope ra clipe de plăcuta re- rarea unui cadru natural
că şantierul prezintă un bi că acestea sînt cauzele ma aparatură şl utilaje. Prin rativelor agricole din raza creere , colegilor din tn- de destindere şl bună dis VREMEA
intercooperatis-
lanţ nesatisfăcător, atît în ce jore ale rămînerilor noastre OLTULUI" tre ele şi cele de parfu consiliilor Toteştl şi Că treaga ţară. poziţie. Pentru 24 ore
lactate,
produse
merie,
Haţeg,
te
priveşte planul valoric cît în urmă, nu-i mai puţin ade Sfirşltul acestei săptă- menaj. Ultimul a fost mo lan, urmînd ca In anul
mai ales cel al punerilor în vărat că rezervele şantierului mînt dc vară. este marcat, dernizat şl în ceea ce viitor să fie încheiată bo- O NOUA UN SERVICIU NOU
puteau fi antrenate mai bine în staţiunea balneoclima priveşte servirea, fiind in nitarea solurilor pe întreg Vreme frumoasă şl căl
funcţiune. Rămînerile în ur în vederea diminuării valorii terică de pe valea Oltu trodusă metoda autoser judeţul. GRADINA DE VARA PE CARE-L FAC duroasă, cu cerul variabil.
mă din primul semestru, am rămînerilor în urmă. lui, Căllmăneşti, de o am virii. In perioada 12—31 LUCRATORII DIN POŞTA Vînt slab din est. Tempe
plificate de nerealizările din plă manifestare culturală: Iulie, de cînd a fost In De curînd, prin grija raturile minime vor oscila
între 16 şi 13 grade, iar
la
metodă,
„Cîn-
folcloric
Festivalul
luna iulie, au determinat ca — Despre ce rezerve este tecele Oltului“. Reunind trodusă noua menaj s-au LA IZVORUL întreprinderii comerciale La coletăria oficiului maximele intre 25 şi 27
magazinul
de
la ora actuală şantierul să vorba şi cum intenţionaţi să artişti din mal multe ju vîndut mărfuri în plus cu MUREŞULUI de stat mixte Brad, a fost poştal din Deva, te tntim- de grade.
deţe,
aibă materializat doar 88 la le puneţi în valoare în vii meşterilor tradiţionalul tîrg orga al 29 600 lei, faţă de luna Iu deschisă, în oraşul Brad, plnă plăcut, de cîtva
vară.
grădină
nouă
de
o
populari,
timp, acest afiş : „Vindem
nie, şi cu 34 936 lei, faţă
u-
Orchestra
de
muzică
sută din planul perioadei şi tor ? — adresăm întrebarea nizat cu acest prilej, va de luna mal a.c. şoară „Diamantele negre“ Situată pe strada 30 De ambalaj pentru colete“. E Pentru următoarele
sub 50 la sută din cel anual. tovarăşului ing. Ioan Lăsat, pune din nou In valoare a Institutului de mine din cembrie, noua unitate a- vorba de un serviciu nou,
şeful şantierului.
şl
— Această situaţie este ge — Depăşind în primele 6 autenticitatea Obirşa, măiestria BONITAREA SOLURILOR Petroşani este, începînd sigură o deservire cores şl foarte util, cu care lucră două zile
punzătoare
băuturi
cu
din
olarilor
Jude
torii din sectorul poştal al
din 30 iulie şi pînă la în
nerată de două mari proble luni indicatorul productivită ţul Hunedoara. I.ucrătorli din cadrul chidere, oaspetele taberei produse culinare. amintitului oficiu stau la
me — ne spunea ing. Con ţii muncii cu 3,5 la sută, Laboratorului de au agrope- studenţeşti de instruire de După cum ne spunea to dispoziţia publicului pe Vremea se menţine fru
conti
dologie
Deva
stantin Stanciu, şeful servi creînd premise pentru ca a- MODERNIZĂRI IN nuat în acest an lucră la Izvorul Mureşului. varăşul Nicolae Jurca, care-1 servesc; un serviciu moasă şl călduroasă, cu
acesteia
Membrii
dezvă
responsabilul
acestei
uni
slab
Vînt
variabil.
ciului tehnic-producţie. In cesta să se amplifice conti- REJEAUA COMERCIALA rile de bonitare a solu luie, prin arta şi compo tăţi, încă de la deschide pe care l-am dori extins, cerul sud-est. Temperaturile
din
primul rînd, este vorba de rilor, în vederea stabilirii ziţiile lor, universul larg re noua grădină cunoaşte
In ultima perioadă, o se planurilor de fertilizare. de gîndurl şi sentimente eventual şi completat, la minime vor oscila intre 11
spre neconcordanţa care exis ILIE COJOCARU rie de magazinşi din ora In această acţiune, au ale studenţilor hunedo- o afluenţă permanentă de alte oficii poştale din ju şi 14 grade, iar maximele
tă între valoarea de plan şi şul Haţeg au fost moder- fost cuprinse şi finalizate renl, oferind seară de sea- consumatori, prin asigu deţ. intre 25 şi 28 dc grade.
valoarea care se încorporea- (Continuare in pag. a 2-a)