Page 92 - Drumul_socialismului_1973_08
P. 92
Plecarea tovarăşului Nicolae Ceausescu
Proletari din toate tarile, unifi-vă î
> *
si a tovarăşei Elena Ceausescu
t t t
in unele ţări ale Americii latine
Marţi după-amiază, pre ţiile sale cu statele înscrise Rafael Caldera ; in Republi
şedintele Consiliului de Stat pe itinerariul vizitei condu ca Columbia, la invitaţia
al Republicii S o c i a l i s t e cătorului partidului şi statu preşedintelui, dr. Misael Pas-
România, tovarăşul Nicolae lui nostru pe baza trainică a trana Borrero; în Republica
Ceauşescu, împreună cu to respectării principiilor suve Ecuador, la invitaţia pre
varăşa Elena Ceauşescu, au ranităţii şi independenţei na şedintelui Republicii, general
părăsit Capitala, plecind in ţionale, neamestecului în tre de brigadă Guillermo A. Ro-
ANUL XXV Nr. 5 795 MIERCURI 29 AUGUST 1973 . 4 PAGINI - 30 BANI tr-o vizită oficială, într-o se burile interne, egalităţii şi a- driguez Lara ; in Republica
rie de ţări din America La vantajului reciproc, a drep Peru, la invitaţia preşedinte
tină. tului fiecărei naţiuni de a fi lui republicii, general de di
In această vizită, şeful sta stăpînă pe destinele ei. vizie Juan Velasco Alvarado;
tului român este însoţit de Prima etapă a acestei că in Republica Chile, la invi
tovarăşii Ion Păţan, vicepre lătorii o constituie Republica taţia preşedintelui, dr. Salva
şedinte al Consiliului de Mi Cuba, unde secretarul gene dor Allende Gossens, şi în
niştri, ministrul comerţului ral al Partidului Comunist Republica Argentina, ia in
exterior, Ştefan Andrei, se Român, preşedintele Consi vitaţia preşedintelui acestei
cretar al C.C. al P.C.R., liului de Stat al Republicii ţări, dr. Râul Lastiri.
La
ministrul
George Macovescu, Bujor Al- Socialiste România, tovarăşul Otopeni, plecare, pe aeroportul
afacerilor
externe,
Nicolae Ceauşescu, şi tovară
tovarăşul
Nicolae
.C. al P.C.R. măşan, ministrul minelor, şa Elena Ceauşescu, vor face Ceauşescu şi tovarăşa salutaţi
Elena
şi
o
geologiei,
con
petrolului
de
oficială
priete
vizită
fost
au
Ceauşescu
la
nie
tovarăşului
silieri şi experţi.
invitaţia
de
tovarăşii
Ion
Gheorghe
Vizita tovarăşului Nicolae Fidel Castro Ruz, prim-secre- Maurer, Emil Bodnaraş, Manea
Ceauşescu într-o serie de tar al C.C. al Partidului Co Mănescu, Paul Niculescu-
tn ziua de 28 august a.c. a avut loc derii şi înţelegerii între popoare, la pro ţări ale Americii Latine — munist din Cuba, prim-mi- Mizil, Gheorghe Pană, Gheor
şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al movarea unui climat internaţional de prima vizită a unui şef de nistru al Guvernului Revo ghe Rădulescu, Virgil Trofin,
P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae pace şi securitate. stat român pe acest conti luţionar al Republicii Cuba. Ilie Verdeţ, Maxim Berghia-
stat
Ceauşescu, secretar general al Partidu Comitetul Executiv a aprobat, de ase nent — constituie un eveni Vizita în din Cuba, primul vesti nu, Gheorghe Cioară, Lina
ment de o deosebită însem
emisfera
socialist
Dănălache,
Ciobanu,
Florian
lui Comunist Român. menea, o serie de măsuri pentru strîn- nătate, un important act de că, va contribui la adîncirea Janos Fazekas, Petre Lupu,
In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv gerea în cele mai bune condiţiuni a politică externă al ţării noas relaţiilor frăţeşti dintre cele Dumitru Popescu, Leonte
a aprobat programul vizitei pe care to recoltei din acest an, precum şi pentru tre cu profunde semnificaţii două ţări şi popoare, relaţii Răutu, Gheorghe Stoica, Şte
în evoluţia relaţiilor de prie
care se bazează pe comuni
varăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu desfăşurarea la timpul optim a însă- tenie dintre România şi aces tatea de orinduire şi ţeluri, fan Voitec, Petre Blajovîci,
tovarăşa Elena Ceauşescu, o va între mînţărilor de toamnă şi a celorlalte te state, dintre poporul ro pe interesele comune. Miron Constantinescu, Mihai
prinde într-o serie de ţări din America lucrări agricole de care depinde obţi mân şi popoarele latino-ame- După cum s-a mai anunţat, Dalea, Miu Dobrescu, Ion
Iliescu, Ion Ionlţă, Ion Stă-
servind
în
Latină. Salutînd această vizită ca un nerea unor recolte sporite în anul vii ricane, nemijlocit cauzei acelaşi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nescu, Mihai Telescu, Iosif
timp
gene
Elena
important act de politică externă al ţă tor. rale a păcii, înţelegerii şi împreună cu vor tovarăşa efectua Uglar, Richard Winter. Con
mai
Ceauşescu,
rii noastre, Comitetul Executiv a apre Comitetul Executiv a soluţionat, de cooperării internaţionale. pe continentul latino-ameri- ducătorii de partid şi de stat
ciat că ea va contribui la dezvoltarea I^egată prin aspiraţiile ge can vizite oficiale în Repu au venit la aeroport împreu
prieteniei şi colaborării cu ţările Ame asemenea, unele probleme ale activi nerale de , libertate, pace şi blica Costa Rica, la invitaţia nă cu soţiile.
Republicii,
Jose
progres, precum şi prin afi
preşedintelui
ricii Latine, Ia cauza generală a destin- tăţii curente. La schimbătorul de căldură al Fabricii de ciment şi var nităţile de limbă şi cultură Figucres Ferrer; în Republi (Agerpres)
de la Chişcădaga — din zori şipină-n noapte se lucrează intens
pentru crearea unul avans cit mal substanţial In execuţie. cu popoarele latino-america- ca Venezuela, la invitaţia
ne, România a edificat rela- preşedintelui acestei ţări, dr. (Continuaţi rn pag. a 4-a)
• Foto: VIltGIL ONOTU
Sarcinile anului Sincinalul
1973 înainte
liafeaţe integral ûa termen constructori, beneficiari ! PAGINA A II-A
Măsuri energice şi
Economia judeţului Siderurgiştii
acţiuni susţinute pen
Hunedoara a realizat hunedoreni de cállate ireproşabilă, puse la termen în tru pregătirea unei
continuă seria baze trainice recoltei
planul pe 8 luni
succeselor Pentru predarea la termen a obiectivelor miniere de grîu a anului 1974
Destoinicia şl responsabilitatea patrlotlcâ ale oamenilor
muncii Hunedorenl se traduc zl de zl In remarcabile succese In această nouă şl impor A ^ V A
înregistrate pe graficele marii întreceri socialiste pentru rea tantă etapă a marii întreceri
lizarea cincinalului înainte de termen. Hotârite să raporteze socialiste de realizare a cin INSA, FRUCTUOASA, INTRE FURNIZORUL
cinalului înainte de termen — Ziua
realizări deosebite in muncă In acest an hotărltor pentru de
continuare viguroasă a etapei
vansarea planului cincinal, colectivele de muncă din judeţul dinaintea zilei de 23 August redactorului j
nostru se întrec in pricepere şl hărnicie, dau strălucire şi va —, harnicul colectiv al C.S. Sub auspiciile Filialei ju- j
loare muncii lor abnegante. Hunedoara se află angajat deţene a Uniunii Ziarişti- I
cu toate forţele. H&tărlţi' să
Un succes de prestigiu a fost raportat Ieri de economia lor din R.S.R., ieri a avut j
răspundă prin fapte de mun
hunedoreană : realizarea cu patru zile mai devreme a planu că deosebite recomandărilor loc la Deva „Ziua rcdacto- j
lui pe 8 luni la producţia Industrială. Acest succes înglobea secretarului general al parti Pentru accelerarea ritmu rea unor termene de punere cum se ştie, primul este prin în ultima lună a trimestrului rului", acţiune de perfecţio- I
ză îndeplinirea Integrală a sarcinilor şi angajamentelor de un dului nostru, tovarăşul Nicolae lui investiţiilor, încadrarea în funcţiune, se bucură de cipalul constructor de obiec 111 — în septembrie — să nare profesională la care au \
Ceauşescu, de a da mal mult participat lucrători ai ziare- ;
mare număr de unităţi economice, depăşirea substanţială a în termenele optime de pu răspunsul faptic dat de toţi tive miniere din Valea recuperăm în întregime rămî lor „Drumul socialismului" j
metal patriei socialiste, side nere în funcţiune a noilor constructorii din judeţul Jiului, iar cel de-al doilea — nerile în urmă, să devansăm
indicatorilor de plan de către altele. De remarcat că a fost Deva, „Steagul roşu" Petro- j
rurgiştii hunedorenl obţin capacităţi industriale, devan nostru, precum şi de unităţi principalul său furnizor de termenele la unele obiectiva
realizat peste sarcinile de plan, pe cele 8 luni ale anului, succese de prestigiu. De la sarea termenelor la unele o- le care realizează materiale materiale de construcţii. Es miniere principale. şani, „Flacăra" Hunedoara, j
un apreciabil volum de produse fizice. Să amintim doar ci- începutul anului, el au reali biective mai importante, se de construcţii. te îmbucurător că, răspun- — In ce mod sînteţi apro „Muncitorul miner" Brad, j
precum şi corespondenţi ai I
teva : 70 milioane kWh energie electrică, aproape 22 000 zat o producţie suplimentară cretarul general al partidu In ultima vreme pe şanti zînd chemării adresate de vizionaţi cu materiale de presei centrale. In cadrul j
de peste 100 milioane lei, lui nostru, tovarăşul Nicolae erele de construcţii se con tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
tone fontă, 35 000 tone oţel, 21 200 tone laminate finite, pe construcţii de către principa plenarei filialei s-au stabi- I
concretizată Intr-un aprecia Ceauşescu, a dat indicaţii stată — pe lîngă munca fe constructorii de la T.C.M.M lul dumneavoastră furnizor,
ste 5 100 tone fler in minereu, 2 600 mc cherestea, 3 400 mc bil volum de produse fizice. precise, care au fost urmate brilă, competentă şi respon Petroşani, şi-au schimbai I.U.M. Petroşani ? lit măsuri pentru impulsio- j
prefabricate din beton şl alte produse. S-au înregistrat rea Preocupări susţinute se neabătut de triunghiul pro sabilă, prezentă la fiecare o- mult in bine, în ultima vre — N-avem probleme deose narea activităţii de pcrfec- j
:
lizări de seamă privind reducerea consumurilor materiale şi depun pentru reducerea con iectant — constructor — be biectiv, la fiecare loc de me, activitatea. bite cu furnizorul — ne-a ţionare profesională a ga- j
zeţarilor după care a urmat \
a cheltuielilor de producţie, creşterea calităţii produselor şi a sumurilor specifice şi ridica neficiar. Chemarea secreta muncă — şi unele stări de — Avem sarcini deosebit răspuns tovarăşul ing. Ioan o dezbatere pe tema „An- i
rea calităţii produselor, pen rului general al partidului' lucruri negative, îndeosebi de mobilizatoare în acest an
eficienţei economice. De asemenea, planul la export a fost ,,staţionări" din lipsa unor Lăsat, directorul şantierului cheta — gen publicistic. An-j
tru onorarea exemplară a nostru, adresată constructori — ne spunea într-o recentă
realizat cu 10 zile mai devreme, fiind livrate suplimentar contractelor către beneficiarii lor şi furnizorilor de mate materiale de construcţii. Es discuţie tovarăşul . Teodor T.C.M.M. Petroşani. E adevă cheta economică în ziarele ;
beneficiarilor externi importante cantităţi de produse. externi. Să amintim şi suma riale de construcţii, de a-şi te o dovadă că furnizorii de Balaş, secretarul comitetului rat că şl-ar putea intensifica locale". In cadrul dezbate- j
această
pri
activitatea
în
de
materiale
In toate aceste realizări se regăseşte hărnicia şl abnega beneficiilor înregistrate de la mobiliza deplin energiile cre şi-au racordat construcţii nu de partid pe şantierul vinţă. Mă refer la aprovizio rii, preşedintele Uniunii j
Ziariştilor din R.S.R., Nes- j
energiile
toate
începutul anului, care este atoare pentru recuperarea, în T.C.M.M. Petroşani —■ şi sîn-
ţia oamenilor muncii hunedoretil, hotărîrea lor unanimă de a la . pulsul muncii constructo narea mai bună cu confecţii tor Ignat, a susţinut o am- j
de peste 50 milioane lei, ob lunile august şi septembrie, tem unanim hotărîţi să le
aplica neabătut politica partidului, de a-şi aduce din pHn în ’ întregime a rămînerilor rilor. realizăm exemplar. La sfârşi plă, documentată şi inte- ;
ţinute în condiţiile sporirii metalice şi alte materiale la
contribuţia la realizarea obiectivului central ol poporului nos sensibile a eficienţei econo In urmă acumulate de la în Notăm în această direcţie tul acestei luni ne vom pre resantă comunicare privind j
tru — cincinalul înainte de termen. mice. ceputul anului, pentru în colaborarea defectuoasă între zenta cu un procent de re DUMITRU GHEONEA ancheta ca mijloc de inves- •
cadrarea integrală în grafi şantierul T.C.M.M. Petroşani cuperare a restanţelor de tigare şi gen gazetăresc. j
cele de execuţie şi devansa şi I.U.M. Petroşani. După peste 50 la sută, urmînd ca (Continuate In pag. a 3-a)
SERVICIILE CĂTRE POHAţlE
Organizaţia de partid acţionează în
spiritul hotărîrii cu privire la creşterea
imperativul extinderii şi diversificării
rolului femeii în societate
La Conferinţa Naţională a volumului de produse alimen cum şi în majoritatea comu
Partidului Comunist Român tare şi a semipreparatelor nelor. S-au dat în folosinţă
se arăta că volumul prestaţii livrate la domiciliu, a altor 10 complexe de deservire şi
lor de servicii către populaţie preparate culinare desfăcute un complex de ateliere ale
va trebui să crească anul a- prin unităţile alimentare şi cooperaţiei meşteşugăreşti, 42
eesta cu aproape 36 la sută, „gospodina", a produselor di secţii aparţinătoare coopera
Despre căutările comite a acţionat pentru ca măsu faţă de anul 1970, urmînd etetice pentru adulţi şi copii ţiei de consum, 15 unităţi ale
tului de partid de la Şan rile ce vor fi întreprinse în ca în viitorii ani să sporeas şi altele. E.G.C.L., 23 unităţi ale
tierul nr. 2 al T,C. Deva de spiritul Hotărîrii cu privire că în ritm şi mai înalt. La In actualul cincinal, în ju U.J.C.A.P. Se cuvine sublini
a găsi forme oît mai varia la creşterea rolului femeii Plenara C.C. al P.C.R. din deţul nostru se prevede ca at că în această perioadă s-a
te în munca politică de ma în societate, să răspundă iunie a.c. erau subliniate şi valoarea prestaţiilor de ser îmbunătăţit şi modernizat
să care să aibă audienţă la cit mai eficient la proble cîteva dintre căile spre care vicii asigurate populaţiei în profilul unităţilor, s-au înfi
public, să îndemne şi să mele pe care le ridică mun trebuie orientate prestările profil teritorial, să crească inţat secţii mult solicitate de
mobilizeze, am mai vorbit ca şi viaţa salariatelor de de servicii, pentru uşurarea de la an la an, ajungînd In populaţie. Drept urmare. în
în coloanele ziarului nos pe şantier. muncii femeilor: dezvoltarea 1975 la 2,878 miliarde lei. primii doi ani ai actualului
tru. O acţiune recentă, în Cum s-a acţionat ? şi extinderea spălătoriilor, a cincinal s-a realizat un volum
treprinsă de acest comitet Pe lîngă faptul că Hotă curăţătoriilor chimice, înfi Ce ne spune o privire de ¡prestaţii ee însumează va
de partid, ne dă prilejul să rârea Plenarei C.C. al P.C.R. inţarea de spălătorii cu auto loric 1,047 miliarde lei, fa
vorbim din nou despre în din 18-19 iunie a.c. cu pri servire, ateliere şi secţii cu retrospectivă ? ţă de planul iniţial de 992
cercarea de a găsi modali vire la creşterea rolului fe- servire la domiciliu, atât în milioane lei. Cele mai lăuda
tăţi cit mai variate şi a- mediul urban, cît şi în me Comparativ cu situaţia e- bile rezultate au fost reali
decvate în activitatea poli L. LICFU diul sătesc, diversificarea for xistentă Ia sfîrşitul anului zate tn unităţile Consiliului
tică. Este vorba, de astă da melor de alimentaţie publică, 1970, reţeaua prestatoare de popular judeţean, U.J C.M.,
tă, despre modul în care sporirea numărului cantine- servicii a cunoscut o amplă întreprinderea poligrafică, Di-
comitetul de partid de aici (Continuar« tn pag. a 3-a) lor-restaurant, a meniurilor dezvoltare. Au fost puse la
pensiune pentru elevi, a bu dispoziţia populaţiei noi u- ______________GH. I. NEGREA
cătăriilor de bloc, creşterea nităţi In toate oraşele, pre (Continuare în pag. a 3-a)
Turişti prin Sarmizegetusa ----------------------------------------------- lui romăn“, organizat de la 20 km de centrul de prezentat un frumos pro
PRIMA COMANDA
Petroşani,
către comitetul orăşenesc comună, s-au aprins şi gram artistic. zoologic se ridică la pe Jiu — albumului de care dru a
ste 30 specii de animale.
oferit
zile
de
Pe
data
Cupe, dinţi, cuţite de pentru cultură şi educaţie ard de citeva Astfel, becu brie, cooperatorii 2 din septem meţie imagini de neuitat.
electrice.
participa
Boz,
cei
rile
Indiferent de traseul pro De un larg interes se bucu cupe, şenile — toate pen socialistă. Vor profesorii 302 locuitori ai acestui sat împreună cu artiştii ama NOI UNITATI
comunicări
cu
excavatoarele
pus, turistul ajuns in Ţara ră muzeul arheologic, situat tru capacitate de de ma Alexandru Moise, Marga de munte şi-au văzut în tori, ţin să întoarcă vizi PRESTATOARE VREMEA
re
la
Ex
prin
Haţegului ţine cu orice preţ in centrul comunei şi care ploatarea minieră Rovi- reta Dumitru şi Aristică făptuite propriile muncă pro şi ta celor din Firiteaz. DE SERVICII Pentru 24 ore
lor
hărnicie
Spătaru.
să viziteze şi comuna Sarmi adăposteşte o varietate mare nari — se efectuează pen puneri.. Acum, comuna SE DIVERSIFICA La Vulcan şl Lupenl
dată
prima
tru
in
ţară
din
zegetusa. Astfel, fosta capita de obiecte aparfinind popu la întreprinderea de uti COMUNA CERBAL Cerbăl, este munţii Poiana INVENTARUL ZOOLOGIC s-au deschis două noi rul Vreme frumoasă, cu ce
Vintul
va
variabil.
Ruscăi,
elec
complet
primire
co
a
lă a Daciei romane cunoaşte laţiei ce a locuit aici în ur laj minier Petroşani. Pri A FOST COMPLET trificată. centre de pentru curăţăto sufla slab pînă la potri
menzilor
Pentru
gamei
an de an o afluenţă mereu mă cu aproape două milenii. ma comandă, de 60 şeni ELECTRIFICATA exponatelor lărgirea animale rie chimică. vit din sud-est. Tempera
le, se află în plină fază
de
crescindă de vizitatori. Incepînd prin a prezenta, de execuţie, după ce e- Dacă In urmă cu 25 de SCHIMB DE EXPERIENŢA din fauna pădurilor noas tura minimă va fi cu
prinsă între 10 şl 13 gra
Purlîndu-şi paşii pe poteci prin imagini şi schiţe, con xamenul primei şenile a ani, lumina electrică era Ţăranii cooperatori din tre şi a altor continente, EXCURSIE de, iar maxima între 24
fost trecut cu deplin suc
le ce ascund nenumărate tai strucţiile romane care pot fi ces. văzută de locuitorii co satul pe cooperatorii oas de curind la Grădina zoo Un itinerar încărcat de şi 26 grade.
Boz
au
avut
din
s-au
Hunedoara
logică
munei Cerbăl numai la o-
din
peţi
trecu
ne, inlrind in amfiteatrul ro vizitate, muzeul cuprinde di raşe, în prezent — ne comuna Firiteaz, judeţul achiziţionat noi specii de frumuseţile istorici aşeză Pentru următoarele
sl
prezente
ale
te
iar
man, care, înfruntind secole verse obiecte de uz casnic, SIMPOZION scrie tovarăşul Nicolae Arad. Cu această ocazie, maimuţe şi bufniţe, vor rilor noastre româneşti a
următoarele
în
zile
le, mai păstrează, se pare, capiteluri, fragmente arhi „DIMITRIE CANTEMIR" Lăscuş, secretarul comite s-a făcut un util schimb sosi si alte specii, ca: rîşi, fost străbătut, recent, de două zile
executiv
tului
ceva din freamătul tribune tectonice, diverse sculpturi Astăzi, după-amiază, la lui popular — al în consiliu de experienţă. Preşedin tigri, animale cu pene etc. către 60 de meşteşugare Vreme frumoasă Ia în
toate
Din
proprie
s-au
Ha
lor pline de spectatori, ur- ornamentale, monumente ono- sediul va Autobazei loc din simpo cele opt sate componente tele Tovlcă Manea a pre adăugat recolta inventarul gră de la cooperativa ..Pro ceput, apoi uşor instabilă.
realiză
oaspeţilor
zentat
ţeg,
avea
la
Deva.
Este
cind apoi la Palatul Augusta- ELENA POJOGA zionul „Dimltrie Canlemir arde lumina electrică. In rile unităţii în decursul dinii: viţei de cerb, iezi gresul“ de din excursia orga Cerul se va înnora trep
vorba
tat. Local, vor cădea ploi
lilor şi For, puristul se gîn- corespondentă despre originea, continui cel mai îndepărtat sat — anilor, perspectivele. In de capre de Camerun, nizată pe traseul Deva — slabe. Vintul va sufla
deşte la viaţa şi faptele celor Sarmizegetusa tatea şl unitatea poporu Poiana Răchiţelel — situat cinstea gazdelor, artiştii nurci şi nutrii. Cu aceste Herculane — Porţile de slab din vest. Tempera
din comuna Firiteaz au
noi achiziţii, inventarul
Fier — Tismana — Tg.
care au locuit aceste melea tura, staţionară.
guri. - -• (Continuare tn pag. a 3-a)