Page 93 - Drumul_socialismului_1973_08

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 795 © MIERCURI 29 AUGUST 1973
. m) VSW6’

mm
isiaftj ©JLş |i¡ i| 1 Éf£<| ¡I
jfgtg

în toate

§||§§ f 1 î ţii
unităţile mmm

i
agricole Ü

socialiste Măsuri energice şi acţiuni susţinute pentru pregătirea

unei baze trainice recoltei de grîu a anului 1974

Q AMPLASARE CIT
La sfîrşiîul săplăminii trecute a avut rii semănatului in perioada optimă (10
lac consfătuirea judeţeană privind cul­ septembrie — 10 octombrie) şi la un ni­
tura griului. Informările şi programele vel calitativ superior. JUDICIOASĂ A CiELTIRILH
de lucru prezentate, precum şi dezbate­ Acţionînd In spiritul sarcinilor trasa­
rile au evidenţiat rezervele însemnate te de secretarul general al partidului,
ce există pentru a obţine recolte supe­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la consfă­ Producţia de 1900 kg grîu ca optimă, peste 2 900 kg
rioare in anul următor. In acest scop, tuirea de lucru cu primii secretari al la hectar (cît s-a realizat în griu la hectar, deşi semăna­
de pe acum se Impune să fie făcute comitetelor judeţene de partid şi direc­ acest an la C.A.P. Pricaz) nu tul s-a făcut după grîu în al
doilea an.
—
relata
ne
în
mulţumeşte
pregătiri temeinice în toate comunele şi torii direcţiilor agricole judeţene, gene- cadrul consfătuirii judeţene Pentru a evita greutăţile
unităţile agricole. Sarcina primordială a ralizînd experienţa unităţilor fruntaşe şi Constantin Miertoiu, pre­ de pînă acum şi a crea con­
organizaţiilor de partid, consiliilor popu­ înlăturînd deficienţele manifestate în a- şedintele şi inginerul şef al diţii să realizăm producţii
lare comunale, conducerilor C.A.P., nii anteriori, există condiţii ca recolta de unităţii. Exista posibilitatea superioare la hectar, s-au sta­
bilit o serie de măsuri, care
ca producţia să fie mai ridi­
I.A.S. şi S.M.A., a cadrelor tehnice, coo­ cată, însă s-au înregistrat in bună parte au şi fost fi­
grîu a anului 1974 să fie temeinic pre­
peratorilor şi mecanizatorilor o consti­ pierderi apreciabile din cau­ nalizate. Spre exemplu, din
tuie realizarea unei organizări ireproşa­ gătită, unităţile agricole din judeţul za întîrzierii combaterii bu­ cele 160 ha ce se vor însă­
ruienilor şi recoltatului, ne- mânţa cu griu, pe 120 am a-
bile a muncii la eliberarea terenului de nostru putindu-şl astfel aduce o contri­
avînd la dispoziţie utilajele vut cultivate plante care pă­
plante premergătoare şi folosirea cu buţie sporită la îndeplinirea obiectivelor necesare la timpul potrivit. răsesc devreme terenul, res­
randament maxim a tuturor forţelor şi stabilite de Congresul al X-lea şi de Avem condiţii să depăşim şi pectiv leguminoase şi cerea­
nivelul a 2 700 kg la ha (cît le păioase (50 de hectare).
mijloacelor mecanice în scopul efectuă- Conferinţa Naţională ale partidului. s-a planificat pentru 1974). Terenul s-a eliberat cu rapi­
Pe ce argumente se bazează ditate şi s-a arat în tota­
La C.A.P. Deva — ne relata tovarăşul Costlcă Igna, preşedintele unităţii — mecanizatorii afirmaţia ? litate, pe mai mult de 50 de
Vlorel Florea, Augustln Olaru, Szabo Balint, Nagy Gcza, Vasllo Oară, Nicolae Botaş, Emil Al- Deşi se pare că tehnologia hectare fiind pregătit şi pa­
bac şl Gheorghe Mih au executat arături de vară pc o suprafaţă de 230 ha, din care 100 ha culturii este bine cunoscută tul germinativ. Amplasarea
destinate
şi
culturilor
însămînţării
termină
această
slnt
se
15
de
arat
ha
toamnă.
de
sînt
Mai
0 □
Cum aţi rea lucrare pe toate suprafeţele care au fost ocupate cu păioasc. Acum se lucrează la transportul — afirma inginerul — totuşi judicioasă, să efectuăm bune
după
plante
trifoiului şl la recoltarea sfeclei de zahăr pentru a se crea front de lucru mecanizatorilor la exe­
premergătoare, ne va da po­
în fiecare an intervine ceva
cutarea arăturilor pentru însămînţări.
verigilor
două
sibilitatea
nou
stăpînirea
în
care „dau tonul" în creşterea arături pe unele suprafeţe
producţiei la hectar. Soarta unde este nevoie. In scopul
producţiei, avînd în vedere pregătirii grădinăreşti a
sporite de grîu Acţiuni care reclamă maximă urgentă a lucrărilor, se află în mîna patului germinativ, vom face
ridicat
de
mecanizare
gradul
2-3 şi Chiar 4 lucrări de dis-
cuire, precum şi nivelarea te­
tractoriştilor
condiţiile
şi
lor. Chiar şi a în specialişti­ renului unde este cazul, con­
Făcînd la timp şi de direcţiilor agricole judeţene, voltare a plantelor, să se EFECTUAREA caroase, în sens-ul că cheltu­ şi porumbului siloz şi boabe specifice anului trecut, care vinşi fiind că astfel putem
care a avut loc sub conduce­ facă la timp şi în condiţii a- ielile pentru procurare şi — culturi după care urmea­ au fost mai puţin favorabile, obţine sporuri de recoltă ca­
cheltuielile
toate
re
acoperă
să
puteam
rezul­
înregistrăm
calitate lucrarea de rea tovarăşului Nicolae grotehnice cît mai bune. ARĂTURILOR transport pînă la cea mai a- ză să se însămînţeze grîu — tate mai bune. Cauzele dimi­ ocazionate de aceste lucrări
Ceauşescu, am luat măsuri Anul acesta am obţinut o propiată gară se suportă de condiţionează soarta produc­ repetate. Potrivit programu­
şl la ora actuală avem făcu­ producţie medie de 2 244 kg Din suprafaţa prevăzută a la buget. Fructificind aseme­ ţiei de cereale păioase. Faţă nuării recoltei le-am analizat
bază a solului — ară- tă amplasarea culturilor, ale- la hectar. Nu-i o producţie se însămînţa în toamnă cu nea avantaje, unităţile agri­ de prevederile graficelor şi cu toată răspunderea şi ac­ lui de lucru stabilit, elibera­
gînd pentru acestea cele mai care ne satisface. In anii tre­ grîu şi orz în cooperativele cole pot realiza, fără investi­ cerinţele de a pregăti cît mai ţionăm energic pentru a în­ rea terenului se va face cu
suprafeţele
pe
de
prioritate
deficienţele
manifesta­
tura bune plante premergătoare. cuţi am realizat peste 3 000. agricole, nu s-au efectuat a- ţii prea mari, sporuri consi­ bine terenul, se constată ră- lătura Potrivit amplasării iniţia­ unde griul urmează după
te.
Astfel, din cele 130 ha cu Condiţiile din toamna anului rături decît pe aproape 35 la derabile de recoltă pe terenu­ mîneri în urmă la eliberarea le, în toamna trecută trebu­ plante prăşitoare, reuşind
Aşa cum *-a arătat !n re­ grîu vom însămînţa 36 după trecut au fost vitrege. Dar a sută. Restanţe mai ■ îngrijoră­ rile acide terenurilor. O obligaţie de ia să cultivăm grîu după astfel ca semănatul să fie
feratul prezentat în cadrul trifoi, 40 ha după sfeclă, 37 da vina numai pe ele nu-l toare se întîlnesc la pregăti­ prim ordin a organizaţiilor grîu pe 30 la sută din supra­ încadrat în limitele epocii
consfătuirii judeţene, coope­ după porumb şl 7 ha după drept. Trebuie să recunoaş­ rea terenului. Este o necesita­ NIVELAREA de partid de la sate şi a faţă. Forţaţi de împrejurări optime.
rativa din Cristur, cu toate griu, anul f. Cele 30 ha orz tem că şi noi avem o mare te acută ca prin folosirea ju­ consiliilor populare comunale însă, am fost nevoiţi să ex­ Angajînd efectuarea lucră­
condiţiile grele din toamna se vor semăna după trifoi — parte de vină. Intîrzierea lu­ dicioasă a tractoarelor, în TERENURILOR o reprezintă mobilizarea sus­ tindem suprafaţa la 50 la su­ rilor în acord global cu me­
anului trecut, a reuşit să ob­ 20 ha şi după porumb 10 ha. crărilor de pregătire a solu­ schimburi prelungite şi pe ţinută a tuturor forţelor şi tă. Insistînd asupra calităţii canizatorii şi stimulîndu-i (ca
ţină şi în acest an producţii S-a trecut şi se execută acum lui, datorită faptului că nu două schimburi, ritmul de lu­ O lucrare absolut necesară, mijloacelor existente în fie­ lucrărilor la pregătirea tere­ şi pînă acum) pentru creşte­
bune de grîu şi orz. ta cul­ arăturile pentru însămînţări, s-au luat măsuri pentru eli­ cru la arat şi pregătirea te­ cu influenţe decisive asupra care C.A.P. la recoltatul cu nului şi fertilizînd cu 400- rea interesului şi răspunderii
tura griului s-a realizat o urmărind ca-acestea să fie berarea operativă a tuturor renului să fie mult intensificat. recoltei, este şi nivelarea te­ prioritate al culturilor care 600 kg fosfor şi fazial cu lor faţă de soarta recoltei,
producţie medie de 2 138 kg, de bună calitate. Pînă acum suprafeţelor de culturile tîr- Conducerilor S.M.A., C.A.P. renurilor. Inginerul loan Iu- constituie plante premergă­ 100-150 kg azotat la hectar, avem convingerea că vom
iar la cultura orzului de s-au arat 25 ha după care zii, schimbarea vremii a dus şi consiliilor populare comu­ rian, de la C.A.P. Căstău, ne toare, pentru cerealele păioa­ am reuşit să recoltăm la so­ obţine recolte superioare pre­
3 265 kg la hectar. Care au s-a recoltat trifoiul şi lucră- la rămînerea în urmă a tu­ nale le revine datoria de că­ spunea că unitatea şi-a pro­ se de toamnă. iul Dacia, însămînţat în epo- vederilor planului.
fost factorii determinanţi ? turor lucrărilor. Nu s-au mai petenie să asigure materiali­ pus să efectueze această lu­
Hotărîtoare, aşa cum o de­ putut face nici arăturile, pre­ zarea în fapte a unui ase­ crare pe 120 hectare. Se va
monstrează propria noastră Ne răspund INOCENŢIU TETEA, gătirea terenului şl însămîn- menea imperativ. evita astfel stagnarea apei şi
experienţă, este lucrarea de ţarea cum trebuie. Toate a- se va asigura o răsărire uni­ Să nu admitem nici © restanţă
bază a solului — arătura — inginer-şef la C.A.P. Cristur, şi cestea au influenţat negativ AMENDAREA formă a plantelor. Iată un
făcută la timp şi de bună AUREL PERA, preşedintele nivelul producţiei. exemplu care trebuie urmat
calitate. C.A.P. Geoagiu Am tras învăţămintele cu­ SUPRAFEŢELOR de cît mai multe cooperati­
Anul trecut am reuşit să venite din lipsurile manifes­ ACIDE ve agricole. Sa fertilizarea terenului!
facem la timp arăturile şi de tate anul trecut. Pentru
calitate pe o suprafaţă de rile continuă. Am întocmit şi anul agricol 1973—1974 sîn- Soarta recoltei este condi­ ELIBERAREA DE
101 ha. Acest fapt ne-a per­ programul de fertilizări. Su­ tem hotărîţi să pregătim mai ţionată şi de corectarea acidi­ Analiza stadiului acţiunii vem un spor de recoltă de fiind lăsat în seama mecani­
mis să pregătim In mod co­ prafaţa de 7 ha care se cul­ bine terenul, să-l fertilizăm, tăţii solului pe terenurile cu PLANTELE de fertilizare a terenului în cel puţin 100 tone boabe fa­ zatorilor, în timp ce mijloa­
respunzător patul germinativ tivă după griu va fi fertili­ să facem tot ce ne stă în pu­ pH ridicat. Venind în spriji­ PREMERGĂTOARE vederea însămînţărilor de ţă de recoltele de pînă acum. cele de transport ale C.A.P.
şi să însămlnţăm în timp op­ zată cu 210 tone gunoi de tinţă pentru a realiza şi de­ nul unităţilor, statul a în­ toamnă nu îndreptăţeşte cî- In afară de îngrăşămintele nu sînt folosite în mod judi­
tim. Acolo unde am întîrziat grajd, acţiune care va începe păşi producţiile planificate. lesnit condiţiile de adminis­ Recoltarea trifoiului pentru tuşi de puţin la concluzii op­ organice, pe 50 de hectare am cios. Rău este că nici greife-
cu arăturile ne-au prins plo­ în această săptămînă. Nu pu­ Dorim să fim mai mult aju­ trare a amendamentelor cal- sămînţă, a sfeclei, cartofilor timiste, pe ansamblul coo­ administrat superfosfat. rele nu funcţionează peste tot
ile, iar lucrările de pregătire tem face fertilizarea întregii taţi de S.M.A. Geoagiu. Avem perativelor agricole existînd Un serios salt privind fer­ la întreaga capacitate, nea-
a patului germinativ şi Insă- suprafeţe de teren, aşa cum două secţii care deservesc restanţe inadmisibile la ad­ tilizarea s-a făcut şi Ia C.A.P. vînd asigurat numărul co­
mînţarea s-au făcut după ce ne-am propus, cu îngrăşă­ cooperativa noastră — una ministrarea îngrăşămintelor Mărtineşti, unde s-a transpor­ respunzător de remorci.
trecuse perioada optimă. A- minte chimice, deoarece deşi pentru culturile de cîmp şi Sosul— element organice şi minerale. tat gunoi de grajd pe aproa­ Nu mai puţine semne de
ceasta o demonstrează înseşi am făcut la timp comenzile una pentru ferma horticolă Producţiile nesatisfăcătoare pe 50 de hectare. Secretarul întrebare continuă să ridice
producţiile diferenţiate pe şi am achitat contravaloarea — dar In două săptămlni nu de grîu pe care le-a realizat comitetului comunal de par­ şi fertilizarea cu îngrăşămin­
carp le-am realizat de la o lor, n-am primit pînă acum s-a reuşit să se are nici 20 cooperativa agricolă din Je- tid, tovarăşul Ioan Slovenschi, te chimice. Ieşirea din impas
tarla la alta. Astfel, în tar­ îngrăşăminte. ha. Avem peste 150 ha de determinant ledinţi — ne-a declarat pre­ ne preciza că şi la C.A.P. obligă organele agricole ju­
lalele unde am făcut la timp teren care poate fi pregătit şedintele unităţii, Alexandru Dîncu Mare şi Dineu Mic se deţene să urmărească îndea­
arătura, încorporind odată cu Acordînd o atenţie de- pentru semănat. Conducerea Ferma nr. 6 din Aurel tar, în timp ce sămînţa din Zudor — s-au datorat şi sla­ acordă aceeaşi atenţie admi­ proape livrarea de către fur­
aceasta şi cîte 400 kg super- S.M.A. trebuie să organizeze Vlaicu (a I.A.S. Simeria), înmulţirea a IlI-a a dat sub bei fertilizări a solului. Cu nistrării îngrăşămintelor or­ nizori a întregii cantităţi de
fosfat pe hectar, am putut osebită pregătirii patu­ munca cît mai temeinic. Se condusă de Kerekeş Tiberiu, 2 700 kg la hectar. Este ade­ toate că făceam investiţii în­ ganice. Se impune totuşi o superfosfat şi azotat, conform
asigura un pat germinativ poate lucra în două schim­ s-a detaşat ca o unitate de vărat că producţia a fost di­ semnate pentru procurarea notă critică la adresa condu­
aferente
corespunzător, uniformitatea, lui germinativ buri, chiar şi noaptea. Se frunte prin producţiile obţi­ minuată şi din cauza impo­ îngrăşămintelor chimice, spo­ cerii C.A.P. Mărtineşti, unde repartiţiilor numai aşa acestui
trimestru,
fiind
densitatea, răsărirea şi înfră­ cere însă mai mult interes, nute în acest an la cultura sibilităţii de a combate buru­ rurile de recoltă nu au fost o cantitate însemnată de su­ posibilă fertilizarea înainte
ţirea bună a semănăturii, ce­ mai multă preocupare. griului. ienile prin ierbicidare. pe măsura aşteptărilor, nere­ perfosfat putea fi încorporată de semănat a tuturor supra­
ea ce a permis culturii să in­ Obţinerea de producţii Ştim cu toţii cît de mare In complexul de factori Concluzia ce se desprinde uşind să se asigure un ra­ în sol, dar acţiunea nu s-a feţelor planificate. Dat fiind
tre viguroasă în iarnă. In mari de grîu şi orz la hectar importanţă are fertilizarea, care au influenţat hotărâtor din datele prezentate — afir­ port corespunzător între azot finalizat din cauza lipsei oa­
primăvară, în mustul zăpezii, nu este posibilă fără a acor­ O bună pregătire a terenu­ producţia, şeful fermei a ţi­ ma şeful fermei — este aceea şi fosfor, cît şi fertilizarea menilor care să asigure rolul determinant al îngră­
arh niai dat fazial doze do da o atenţie deosebită pregă­ lui, fără aplicarea dozelor nut să remarce aportul soiu­ că folosirea unor seminţe din tuturor suprafeţelor cultiva­ transportul îngrăşămintelor şămintelor — pe seama fie­
150-200 kg azotat pe hectar. tirii patului germinativ. Pă- corespunzătoare de îngrăşă­ rilor valoroase. Exemplifi­ soiuri valoroase, susţinută cu te. Dispuneam însă de o ade­ în cîmp (?). cărui kg de substanţă activă
De pe aceste tarlale, între mîntul îţi dă roade bogate minte, este de neconceput. când, este demn de reţinut măsuri chibzuite în vederea vărată comoară care ani în se realizează sporuri de pes­
care şi Faţa lungă, în supra­ numai atunci cînd îl lucrezi De aceea consider că factorii că la soiul Lovrin producţia rotaţiei raţionale a culturi­ şir a fost ignorată. Este vor­ Deşi s-a pornit cu mai te 8-10 kg grîu boabe —, de
faţă de 40 ha, am obţinut o cum trebuie. Şi pe noi ne in­ de răspundere de la judeţ medie realizată a depăşit lor, fără a neglija nici ce­ multă hotărîre decît în anii maximă importanţă este ca
producţie medie de 3 500 kg teresează in ce teren punem trebuie să intervină pentru 3 800 kg la hectar, avînd ca lelalte lucrări din tehnologia ba de gunoiul de grajd, care, anteriori şi ia administrarea această acţiune să se finali­
se ştie, că este un îngrăşă-
la hectar. Dar de pe alte tar­ sămînţa, cînd şi cum facem ca să primim toate cantită­ plantă premergătoare bor- culturii griului, constituie mînt complex şi cu efect po­ îngrăşămintelor organice, în zeze în condiţii ireproşabile
lale, între care şi Pîrîul ur­ fiecare lucrare în parte. De ţile de îngrăşăminte chimice ceagul. La soiul Aurora s-au factori hotărîtori în obţine­ zitiv asupra recoltei pe mai C.A.P. acţiunea se desfăşoa­
sului. în suprafaţă de 20 ha. aceea insistăm ca aratul, pre­ comandate — superfosfat şi recoltat 'aproape 2 900 kg la rea unor producţii sporite la mulţi ani consecutiv. Ţinînd ră într-un ritm anemic, totul în toate unităţile agricole.
s-a realizat o producţie de gătirea şi fertilizarea terenu­ azotat — pentru a le putea hectar, însă rezultatul nu a hectar, în condiţii de eficien­
de
asemenea
conside­
numai 1 200 kg la hectar. lui, executarea întregului încorpora în sol. Sîntem ho- fost suficient de concludent ţă ridicată, respectiv cu seama cu implicaţii economi­
rente,
Trăgînd învăţăminte din complex de lucrări care are tărîţi şi depunem toate efor­ deoarece s-a depăşit mult e- cheltuieli mai reduse.
propriile noastre greşeli, ţi- menirea să asigure o bună turile pentru a ridica şi mai poca de semănat. In acest sens este de rele­ ce favorabile, am organizat Loturi semincisre si
mult nivelul producţiilor de O comportare bună a avut vat necesitatea ca în fiecare punerea în valoare a rezer­
nlnd seamă do sarcinile reie­ pregătire a solului şi ca ata­ velor potenţiale existente, ho- •9
orz şi grîu şi în condiţiile de şi soiul Bezostaia înmulţirea unitate să se cultive numai
şite din şedinţa de lucru cu re condiţii cit mai favorabile climă şi sol pe care le are I la care producţia s-a ridi­ seminţe din soiuri valoroase, tărind să administrăm îngră­
primii secretari şi directorii de încolţire, răsărire şi dez­ C.A.P. Geoagiu. cat la peste 3 800- kg la hec- care să asigure folosirea cu şăminte organice pe circa 100 demonstrative Io fie oare unitate
maximă eficienţă a întregu­ hectare. Pe mai mult de 60
lui potenţial de producţie e- ha acţiunea s-a finalizat, ur-
xistent şi o contribuţie tot mînd să fie încheiată într-un Producţiile constant ridica­
cu
grîu,
cultivă
mai însemnată la constitui­ timp scurt şi pe restul su­ te de grîu care se înregis­ astfel prilejul ca oferindu-se
aceştia
in I.A.S. există condiţii pentru rea fondului centralizat al prafeţei. Scontăm ca pe sea­ trează an de an la coopera­ să-şi demonstreze priceperea,
statului. •
ma acţiunii respective să a-
tiva agricolă din Simeria se
iniţiativa şi dăruirea în mun­
explică în bună măsură — că.
aprecia tovarăşul Păun Ră­ Constituie o îndatorire ele­
a se îndeplini prevederile planului vaş, preşedintele unităţii — mentară pentru unitatea unde-şi
fiecare
ingi­
prin aceea că se folosesc în
ner
oa
în
cultură mai multe soiuri ve­ desfăşoară activitatea să stu­
rificate mai înainte pe lo­ dieze în permanenţă posibi­
Realizările înregistrate în In acest scop, s-au în­ ţia acestora In fiecare uni­ ne onora la timp repartiţii­ turi demonstrative. In func­
acest an la culturile de ce­ treprins o serie de ac­ tate. Astfel, suprafaţa des­ le trimestrului III. ţie de comportare, se hotă­ lităţile de creştere a produc­
reale păioase de către în­ ţiuni menite să contribuie tinată soiului Bezostaia s-a — In tehnologia culturilor răşte extinderea sau neadmi- ţiei şi să adopte cele mai bu­
treprinderile agricole de la fructificarea mai eficien­ redus de la 1630 ha, cît a de cereale păioase, ce no­ terea lor în cultura mare. ne soluţii de valorificare a
stat s-au situat sub nivelul tă a potenţialului existent. reprezentat în anul trecut, utăţi intervin ? De regulă, la această coope­ lor. Sub acest aspect lasă de
planului şi posibilităţilor In primul rînd, aş menţio­ la 700 ha în această toam­ — Fireşte, un accent de­ rativă se cultivă cîte 3 so­ dorit situaţiile intîlnite la
reale de producţie de care na că s-a făcut o amplasa­ nă. Date fiind rezultatele osebit se pune pe efectua­ iuri de grîu cu perioade de C.A.P Rîu Alb, Cărăstău, Bîr-
dispun unităţile. Cauzele re judicioasă a culturilor, mulţumitoare obţinute la rea arăturilor de calitate şi vegetaţie diferite, permiţînd său, Mărtineşti ş.a. unde an
care au influenţat negativ ţinînd seama de planta pre­ soidl Aurora, acesta se va pe pregătirea grădinărească şi eşalonarea recoltatului în de an recoltele se situează
aşteptări.
Deficienţele
sub
de
producţia au constituit obi­ mergătoare, de cerinţele so­ extinde pe încă 400 hecta­ a patului germinativ. Ar fi scopul evitării pierderilor. In ordin organizatoric, cît şi
ectul unor analize temeini­ iurilor cultivate, de fertili­ re, iar soiului Lovrin i s-au de menţionat că pentru în- acelaşi timp, maximă grijă slaba preocupare a cadrelor
ce în fiecare fermă şi între­ zarea terenului, precum şi rezervat 160 ha, faţă de 12 sămînţarea griului avem se acordă producerii seminţe­ de specialişti faţă de aplica­
prindere, prilej cu care s-au de necesitatea încadrării se­ ha în anul precedent. In deja arate peste 700 hecta­ lor necesare din soiurile a- rea tehnologiilor înaintate la
desprins preţioase învăţă­ mănatului în epoca optimă acelaşi timp trebuie reţinut re, ceea ce ne dă posibili­ decvate condiţiilor de pro­ culturile de cereale păioase,
minte privind pregătirea recomandată — 10 septem­ că s-au introdus soiuri noi tatea să începem semănatul ducţie ale unităţii. sînt cauze care au determi­
temeinică a recoltei anului brie — 10 octombrie. In — Caucaz şi Libelula — pe în primele zile ale decadei Dezbaterile consfătuirii au nat producţiile nesatisfăcă­
1974. Despre măsurile în­ 190 hectare. a doua din luna septem­ relevat cu putere necesitatea toare ce s-au obţinut în ca­
treprinse şi preocupările e- ceea ce priveşte griul, am­ — Referitor la fertilizare, brie. In plus, ar mai fi de ca rezolvarea problemelor drul unităţilor respective. E-
xistente în vederea valori­ plasarea s-a făcut pc 117 ce probleme se ridică în adăugat că se are în vedere respective să stea permanent vident, din neâjunsurile sem­
ficării depline a potenţialu­ ha după păioase în primul unităţi ? nivelarea terenului pe su­ în atenţia conducerilor C.A.P. nalate în legătură cu orga­
lui de care dispun între­ an, 119 ha du.pă leguminoa­ — Potrivit repartiţiilor prafeţe cît mai mari posi­ şi, în mod deosebit, a cadre­ nizarea producerii seminţe­
prinderile agricole do stat, se, 438 ha după alte culturi primite, vom avea posibili­ bil, creînd astfel condiţii lor tehnice. Potrivit indica­ lor şi a loturilor demonstra­
ne-a vorbit tovarăşul ing. care părăsesc terenul mai tatea să asigurăm, în me­ pentru răsărirea uniformă ţiilor date şi programului de tive se cere să fie trase în­
Dumitru Fîntînă, inginer şef devreme şi 966 ha după die, cîte 80 kg azot şi 55 kg „explozivă“ a plantelor. In măsuri adoptat de consfătui­ văţămintele cuvenite şi în
la Trustul judeţean pentru prăşitoare (cartofi şi po­ fosfor substanţă activă la acelaşi timp, vom organiza re. în fiecare unitate' agrico­ toate unităţile agricole să
I.A.S. rumb pentru siloz şi boa­ hectar. Fertilizarea s-a în­ mai bine munca la com­ lă va trebui să fie organiza­ fie întreprinse măsuri ener­
— întreprinderile agricole be). ceput, realizîndu-se acţiunea baterea chimică a buruieni­ te, începînd din această toam­ gice în vederea sporirii re­
de stat — ne-a relatat in­ — In legătură cu structu­ pe mai mult de 400 hecta­ lor, ţinînd seama că perioa­ nă, loturi ale inginerilor şefi,
terlocutorul — au realmen­ ra soiurilor, ce ne puteţi re. Deoarece stocul de în­ da de administrare a ierbi- care să cuprindă cel puţin 10 coltelor la nivelul potenţia­
te condiţii ca în anul viitor spune ? grăşăminte existent nu ne cidului 'este scurtă şi nu la sută din suprafaţa ce se lului şi cerinţelor actuale.
sâ realizeze şi să depăşeas­ — Ţinînd seama de com­ permite acoperirea integrală dispunem de suficiente uti­
că producţiile stabilite la portarea în cultură a soiu­ a necesarului, vom inter­ laje destinate efectuării a- Fertilizarea terenului este una din acţiunile căreia lucră­
cerealele păioase. rilor, s-a schimbat propor­ veni la furnizori pentru a cestei lucrări. torii din I.A.S. ii acordă atenţie sporită. Pagină realizată de : N. BADIU si N. TlRCOB