Page 94 - Drumul_socialismului_1973_08

3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 795 O MIERCURI 29 AUGUST 1973
ir/rrw.'-' VAZ3zrjZXM&V.t(r ^,'V¡¿jÍj¿tZi2JZZóDi¿¿l&

I mineritului în Valea Jiului.
(Urmare din pag. 1) dezvoltarea şi modernizarea
Am întâlnit şi alte aseme­
puţul 5 Uricani, la extinde­ nea situaţii bizare, în judeţ,
rea şi modernizarea prepara-
ţiei Lupeni, la telescaunul dar nici constructorul, nici
proiectan­
beneficiarul,
nici
din Parîng. tul şi nici furnizorul de ma­
— Pentru că a venit vorba , între teriale de construcţii nu şi-au Pentru Film
de mult aşteptatul şi mult îngăduit — şi n-am înţeles Editoriale
comentatul telescaun, în ce de ce — să spună lucrurilor
stadiu .de execuţie se află? pe nume. „Nu vrem să ne 0 Atît de popularele „Ler melomani
— Foarte avansat. Dacă gende istorice". în versuri, ale
beneficiarul (O.J.T. Deva) FIIRNHIL IE MATINALE punem- rău unii cu alţii" — lui Dimitrie Bolintineanu, „Antonius şi Cleopatra“
ne-ar pune la dispoziţie scau­ au sunat invariabil toate creatorul acestui gen de li­
răspunsurile.
nele şi aparatele de cuplare, teratură românească, au apă­ La puţin timp după edita­
noi l-am putea termina şi Este, mai degrabă, credem, rut recent într-o ediţie des­ rea primului disc de „Cîn-
preda pentru recepţie în CONSTRUCŢII $1 CONSTRUCTOR 0 teamă nejustificată de răs­ tinată cu precădere şcolari­ tece patriotice“ (apărut în Cînd spunem că Shakes- ţinere a anecdoticii şi la re­
două săptămîni. pundere, o mascare primej­ lor. Iniţiativa aparţine Edi­ variantele mono şi stereo şi peare a avut o gîndire cine­ nunţarea, în paralel, la pro­
conţinând
piese
corale
14
— In apărarea adevărului dioasă a lipsurilor, care per­ turii „Ion Creangă". Deci, o semnate de Ioan D. Chires- matografică, ne referim, cum funzimile dramei.
deplin, îmi permit să aduc petuează stări de lucruri ne­ invitaţie la lectura legende­ cu, Vasile Donose, Constan­ îndeobşte se ştie, la acea întreaga versiune propusă
cîteva adăugiri la cele spuse răspuundem să întocmească o Nu este, de bună seamă cel gative, ce se repercutează a- lor „Mircea cel mare şi so­ tin Romaşcanu, H. Măli- dezinvoltă subdivizare a pla­ de Charlton Heston este stră­
de tovarăşul Lăsat — a su­ documentaţie. O întocmesc mai semnificativ exemplu supra realizării sarcinilor în lii", „Muma lui Ştefan cel ncanu, Aurel Giroveanu, Li- nurilor acţiunii pe care o bătută de acea menţiune fa­
bliniat ing. Dumitru Crăciun, (nu de puţine ori greşit sau privind colaborarea între un acest important domeniu al Mare“, „Daniil Sihastru", viu Ionescu, Laurenţiu Pro- permitea scena elizabethană, tală de „adaptare după" ca­
inginerul şef al I.U.M. Petro­ incomplet) şi ne-o trimit. constructor şi un furnizor de investiţiilor, căruia trebuie să „Aprodul Purice" şi altele. feta), Casa de discuri Elcctre- de parcă nu nişte seînduri re a ucis viaţa cinematogra­
şani. Evident, n-avem nimic Le-o retrimitem s-o comple­ materiale de construcţii. L-am 1 se acorde cea mai mare a- @ Amănunte privind viaţa cord a editat recent un al s-ar afla sub picioarele ac­ fică a atîtor capodopere li­
de împărţit unii cu alţii. teze, s-o facă bine. O com­ redat însă pentru că pune tenţie. şi activitatea politică a ma­ torilor, ci spaţii nelimitate, terare. Ce ne rămîne, prin
' Trăim şi muncim împreună pletează (mai mult sau mai probleme ambilor combatanţi, Sîntem convinşi că sublini­ relui om de stat american doilea disc cu piese semnate păduri şi mări, castele şi flu­ urmare, din tragica poveste
aici, în Valea Jiului. Slujim puţin bine) şi o trimit la aflaţi într-o deplină interde­ erea deschisă, sinceră, a unor Abraham Lincoln sînt furni­ de maeştri ai genului coral vii, perindînd în faţa obiec­ de pe timpul celui de-al doi­
aceleaşi interese: ale dez­ centrala noastră din Ploieşti. neajunsuri în domeniul co­ zate de recenta monografie a — D.D. Botez, Achim Stoia, tivului aparatului de filmat. lea triumvirat»? Ne rămîne,
voltării mineritului în acest pendenţă, interesaţi deopotri­ laborării dintre T.C.M.M. Pe­ lui Alexandru Babeş, tipări­ Dumitru Eremia, Dinu Ste- Cu alte cuvinte, Lebăda de în primul rînd, un exotism
Centrala ne-o expediază no­ vă la realizarea sarcinilor de troşani şi I.U.M. Petroşani —
mare bazin carbonifer al ţă­ uă la Petroşani ş.a.m.d. Or, plan. Şi nu se află la mari tă de Editura „Enciclopedi­ lian, G. Grigoriu şi alţii, sub pe Avon folosea o tehnică exploatat pînă la limite, în-
rii. Depindem unii de alţii. sîntem aici, la doi paşi. Ne distanţe unul de altul. ei... şi care nu aparţin numai că". Evoluţia surprinzătoare a titulatura „Marşuri ostă­ dramaturgică bazată pe alter­ doielnio ca factură, ceţos ca
Noi, I.U.M. Petroşani, avem cunoaştem bine. Ne întîlnim la doi paşi. constructorului — va condu­ omului Lincoln, de la tăie­ nanţe temporale şi spaţiale, scop, ne rămîne, apoi, spec­
capacitatea tehnică şi umană des. Şi pe stradă. N-am pu­ ce la strîngerea rîndurilor, torul de lemne din prima şeşti“. Interpretarea este a- alternanţe care aveau să de­ taculozitatea gratuită a su­
de a satisface orice comenzi, tea rezolva altfel această co­ Tovarăşul Dumitru Crăciun la o mai bună înţelegere şi tinereţe, la plutaşul de pe sigurată de Corul Ansamblu­ vină peste patru secole mor­ perproducţiei care are prea
în termenele dorite, ale şan­ laborare atît de necesară ? i-a asigurat şi pe această cale conlucrare între cele două Mississippi, funcţionarul de lui Ministerului Apărării Na- fologia filmului. puţin a face cu universul de
tierului T.C.M.M. Petroşani. Fără atîtea adrese, timp pe consli uctorii de la părţi, răspunzînd astfel — poştă, avocatul şi apoi pre­ ţionale dirijat de Gheorghe In pofida acestei de-a idei al lui Shakespeare.
Din păcate, colaborarea din­ pierdut, supărări ? T.C.M.M. că I.U.M. Petroşani prin fapte deosebite de mun­ şedintele S.U.A., sînt cîteva Popesou. . dreptul uimitoare apropieri Personajul Cleopatra a
tre noi nu este cea care ar Credem că da... le va acorda în continuare că — dezideratului major al dintre elementele documen- de formă dintre film şi dra­ Vil-a, fiica lui Ptolomeu al
trebui să fie. astfel încît cu tot sprijinul ori de câte ori poporului nostru — realiza­ tar-biografice cuprinse în ma shakespeareiană, rare au XlII-lea Aulete, acaparează
toţii să fim foarte mulţu­ — Dar cu telescaunul ? li-1 vor solicita, în dorinţa rea cincinalului înainte de monografia autorului român. fost ecranizările care să — cum s-a mai întîmplat de
miţi. — E o altă problemă. Noi comună de a contribui la termen. © Activitatea ştiinţifică a păstreze nealterat sufletul o- atîtea ori — atenţia realiza­
chimist
renumitului
Albert
— Care sînt cauzele ? am confecţionat integral a- Szent-Gyorgyi, distins icu pre­ Spectacole perelor inspiratoare. Faptul torului. Sedus de misterul re­
— Nu sînt prea mari, nu cest obiectiv, iar T.C.M.M. miul Nobel, descoperitorul e cu atît mai curios cu cît ginei Nilului, Heston sacrifi­
Laurence Olivier, Orson Wel-
sînt de neînlăturat, şi nu sînt l-a montat. Am ajuns aici: vitaminei „C", este concen­ les, Kozinţev, Renato Castel- că, în mod bizar, pînă şi
numai la noi, în Valea Jiu­ la scaune şi la aparatele de Program bogat de instru­ trată în paginile unei cărţi (g) Orchestra de muzică lani şi Kurosawa au oferit partitura personajului Anto­
lui. Ele au fost surprinse cuplare. O.J.T. Deva de unde a Editurii „Kriterion" — populară a Filarmonicii de versiuni cinematografice de nius, interpretat de el însuşi.
foarte bine de televiziunea să le ia ? Scaunele tot noi le „Scrieri alese“. Omul şi sa­ Stat din Arad prezintă sîm- excepţie ale teatrului shake- Din povestea de dragoste tra­
noastră, sub un generic nici facem. Sînt gata toate. In ire a propagandiştilor vantul, care se apleacă asu­ bătă, 1 septembrie, la Zam, speareian. Nu este vorba, gică, străbătută decisiv nu
un spectacol folcloric.
că se putea mai potrivit : schimb, aparatele de cuplare pra cercetării celulei şi bjo- deci, de o incompatibilitate de farmecele „noii Isis", ci
D.M.H. (Direcţia mişcării hîr- le confecţionează „Indepen­ Pentru ca noul an de învăţămînt politic, ce se va des­ chimiei ţesuturilor, se des­ © Teatrul de Comedie din dintre drama renascentistă de interese politice privind
tiilor). Nu ştiu cînd se va denţa" Sibiu. Ni s-a promis chide în această toamna, să se desfăşoare sub auspiciile prind deopotrivă din această Bucureşti prezintă duminică, engleză şi film, ci de un Roma şi tendinţele ei de cu­
termina sau măcar reduce a- că le vom primi în trimestrul înaltelor cerinţe desprinse din documentele de partid, la carte, editată în limba ma­ 2 septembrie, la Petroşani, conflict stabilit între opera cerire, a rămas aspectul
eeastă maculatură de prisos. IV. Am propus constructoru­ Cabinetul judeţean de partid s-a organizat, pentru perioa­ ghiară. piesa „Preşul“ de Ion Băieşu. genială şi intenţia artistică senzaţional, episodul aproape
Să vă dau doar un exemplu lui să efectuăm pînă atunci da 27 august — 3 septembrie, un program bogat de instru­ minoră, fapt care anihilează loc comun al sinuciderii cu
pentru a vedea cit de greoaie o prerecepţie a obiectivului ire a propagandiştilor. dintr-o lovitură posibilitatea vipera şi alte fleacuri, toate
este colaborarea noastră (în pentru a rezolva eventualele In prima etapă (27—30 august) la pregătire participă migraţiei temei dintr-o sferă acestea în dauna profunzi­
foarte multe cazuri). Ei remedieri, să evităm unele propagandiştii din mediul rural, aparţinînd zonelor Brad, de artă într-alta. mii.
(T.C.M.M. — n.n.) ne solicită probleme care ar putea in­ Ilia, Deva şi Hunedoara. La această activitate au fost in­ Din păcate aceasta e situa­ La carenţele peliculei se
prin adresă anumite materia­ terveni. N-am primit accep­ vitaţi membri ai biroului Comitetului judeţean de partid, ţia şi în cazul debutului re­ adaugă traducerea deplorabi­
le. Noi (I.U.M.P. — n.n.) le tul lui. lectori ai C.C. al P.C.R., profesori şi ingineri din cadrul gizoral al apreciatului actor lă a dialogului, erorile frec­
subtitrării
ale
vente
(agrama-
I.M. Petroşani şi Institutului de subingineri Hunedoara, Charlton Heston. Vizionînd
specialişti de la Staţiunea experimentală agricolă Ge.oagiu „Antonius şi Cleopatra", edi­ tisme do tipul: beregatele,
şi alte cadre competente. ţie ’71, ne apare evident fap­ în loc de beregăţile ; şi gafa
de neiertat de a-1 boteza pe
In prima zi a pregătirii, tovarăşii Constantin Dumi- tul că textul shakespeareian Enobarbus... Enobardus etc.),
posibilităţile
net
depăşeşte
Un dialog eficient trcscu şi David Lazăr, secretari ai Comitetului judeţean de Keston. Ambiţia lui regizorului datorate în de exclusivitate la­
ale
Charlton
regizorale
—
partid,
susţinut
au
„P.C.R.
expunerile
forţa
politică
la
boratorului
Mogoşoaia.
conducătoare a naţiunii în opera de făurire a societăţii so­
cialiste multilateral dezvoltate" şi „Sarcinile muncii' poli- debutant a fost aceea de a Hildegard Neil, Eric Porter,
ceilalţi
sînt
Castle
John
şi
tico-ideologice ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de adapta piesa cerinţelor cine­ anoşti, lipsiţi de strălucire.
(Urmare din pag. 1) timp corespunzător şi pen­ partid în clapa actuală“. Ieri, au avut loc interesante dez­ matografului, de a o „scăpa" Versiunea semnată de Charl­
tru educarea lor". bateri la masa rotundă pe temele „Caracteristici definitorii de presupusele lungimi şi stu- ton Heston este, evident, un
Zugravul Stanca Bragnea, ale propagandei niarxist-leniniste a partidului nostru“ şi
economista Maria Demian şi „Conducerea ştiinţifică a producţiei şi a muncii". fozităţi. Operaţia neinspirată— extemporal cinematografic al
meii în viaţa economică, po­ alte salariate au ridicat Programul de instruire cuprinde şi răspunsuri la în­ care seamănă cu intenţia unui elev care nu a învăţat
litică şi socială a fost pre­ problema căminelor, a cre- trebări, dezbateri pe grupe în cadrul cărora se vor prezenta steluţei de a eclipsa o su­ lecţia esenţială numită Sha­
lucrată în cadrul adunărilor şelor .pentru copii, necesita­ kespeare !
generale ale organizaţiilor tea cuprinderii unui număr referate cu caracter metodic, precum şi testări cu privire pernovă — a dus, nu-1 de
de bază şi în adunările gru­ mai mare de femei în cursu­ la opţiunile propagandiştilor pentru sursele de documenta­ Scenă din filmul „Antonius şi Cleopatra“. mirare, la o aproximativă re­ AL. COVACI
pelor sindicale, comitetul de rile de calificare pentru me­ re.
partid a organizat o convor­ seriile care să solicite mai
bire cu peste 60 de salariate puţin efort.
— din cele 163 care lucrea­
ză pe şantier — în majori­ Dialogul a fost fructuos. El r-
tate muncitoare la cele patru a dat posibilitate comitetului
loturi. Ce s-a vrut de la a- de partid să analizeze cu Turişti prin Sarmizegetusa
cest dialog ? Cunoaşterea maturitate problemele ridica­ 1SÉI
problemelor care preocupă te şi să întocmească un pro­
femeile — atît in orele de gram de acţiune cu răspun­
producţie cît şi în afara lor, deri şi termene de înfăptuire, (Urmare din pag. 1) sălile muzeului, fiecare din­ Trecind prin Sarmizege­ „E o minunăţie tot ce vezi
— în aşa fel încît măsurile a cărui traducere . în fapt să tre turiştii care-l vizitează tusa, I. Cojocaru din Bucu­ aici şi admir faptul că mu-
ce vor fi întreprinse să răs­ ducă la ridicarea continuă a rare şi funerare. Deosebii zilnic, pleacă de aici cu reşti a lăsat spxe amintire | Ce ne pasă nouă.,? produse soarele şi vreme
pundă' cît mai bine cerinţe­ rolului femeii în muncă şi în de interesante pentru turişti impresii de neuitat. O par­ zcul din Sarmizegetusa păs­ au decolorat preţurile.
lor ce se impun. La discu­ viaţă. Iată cîteva din masu­ s-au dovedit a fi sarcofagul doar citeva cuvinte, sufici­ trează una din mărturiile O fi chiar atît de gre
rile preconizate în urma dia­ te din gindurile acestea sint ente pentru a mulţumi tu­ valoroase ale artei antice
ţie — la care au participat construit dintr-un singur lăsate in cartea de impre­ turor celor care se îngrijesc romane". \ Cam aşa păreau a spune, ca, din cînd în cînd, cură
Nicolae Marcu, secretarul logului ou cele peste 60 de bloc masiv de piatră şi mor- sii a muzeului. Cuvintele de muzeu şi ruine: „Mă t joi, 16 august, chipurile vin- ţenia să ajungă şl la vitrină
comitetului de partid, Ta- salariate t minlul descoperit în mauso­ frumoase pe care le adre­ mîndresc cu trecutul nea­ Studenţi din Gdansk (R.P. ? zătoarelor de la magazinul Doar rolul acesteia e de
tiana Nastovici, preşedinta Conducerea şantierului şi a leul familiei Aurelia, la sează oameni necunoscuţi mului meu şi cu tovarăşii Polonă), lin Budapesta, tu­ 1 O.C.L. Alimentara Deva, din
comisiei de femei, Partenie loturilor se vor îngriji de a- nord de Palatul Augustali- din diferite colţuri ale lu­ care păstrează amintirile şi rişti englezi, iugoslavi, ce­ ţ cadrul complexului de lingă atrage cumpărătorii, nu a
Rîpaş, (care răspunde în sigurarea locurilor propice lor, reconstruit in muzeu mii exprimă respectul şi hoslovaci, austrieci, belgieni, l autogară, cînd priveau im- îndepărta !
de muncă, astfel ca femeile argumentele neamului ro­ olandezi etc., pionieri, elevi
cadrul comitetului de partid cu tot inventarul său. Zil­ interesul pentru istorie, pen­ mânesc". Familia Dudaud din ţară au făcut cunoştin­ / perturbabile de după răcea-
de munca sindicală), pre­ cu copii să-şi poată consacra nic, prin faţa acestor preţi­ tru cei care s-au străduit şi din Franţa rămîne plăcut ţă cu trecutul istoric al co­ \ la vitrinelor spre zecile de Bate vîntul,
cum şi alţi factori de con­ un timp mai mare creşterii oase comori ale arheologiei se străduiesc in continuare surprinsă in urma vizitării l cumpărători strînşi la ora
ducere — s-a vorbit des­ şi educării acestora, îndepli­ se perindă sute de vizita­ să îmbogăţească colecţia ruinelor şi in special a mu­ munei Sarmizegetusa şi au , deschiderii şi grăbiţi de ple- latră dinii...
chis, muncitoarele au ară­ nirii obligaţiilor ce le revin tori dorn’ci să cunoască muzeului cu noi exponate. zeului : ,,Ce surpriză agrea­ dat glas emoţiei şi îneîntării ' carea autobuzelor. Fiindcă
tat greutăţile pe care le în- în calitate de mame şi soţii; trecutul istoric al comunei Răsfoind paginile scrise bilă să găseşti un muzeu a- în cuvintele înscrise in car­ l la vitrina frigorifică interve-
Povestea cu lătratul cîin
tîmpină, neajunsurile, au fă­ se vor lua măsuri urgente ca care era odinioară inflori- cu emoţie de către vizita­ tit de interesant şi cu vesti­ tea de impresii. 1 nise o defecţiune, era nece- lor la lună e veche. Dar, în
cut propuneri. toate femeile să fie încadrate toarea Ulpia Traiana Augusta tori, ochii se opresc, fără gii atît de bine prezentate !“. Iată ce nota un profesor ţ sar ca alături de trei vîn- tr-o versiune modernizată,
— Mă cunoaşteţi, lucrez în formaţii de lucru în me­ Sarmizegetusa. să vrea, asupra celor mai Fiecare rînd aşternut în canadian, trecut prin multe l zătoare să se învirtă în jur
de 16 ani pe şantier şi n-aş seriile în care au fost califi­ Sezonul estival al acestui obişnuite cuvinte frumoase, cartea de impresii face să ţări, care a rămas profund i încă vreo 3-4 bărbaţi, care fost actualizată la Deva, i
plin centrul oraşului şi n
putea spune că n-am cău­ cate. Se va avea grijă ca fe­ an a venit să completeze dar care înseamnă mereu tresară inima oricărui local­ impresionat de surprizele 1 apăreau pe rînd din maga-
tat, că nu m-am străduit meile să nu lucreze în schim­ ansamblul istoric al Sarmi- altceva. nic care ar avea curiozita­ ce i le oferă la tot pasul pe maidane ca în cîntec. D
să-mi fac datoria — arăta bul de noapte; se va întoc­ zegetUsei prin noutăţile Venită din Italia, familia tea să citească. ţara noastră : „Nu m-am aş­ \ zie, gardîndu-l pe cel ce cînd cu măsura de desfiir
Eleonora Linca. Şi acum mi evidenţa nominală a co­ scoase la iveală pe şantie­ Morelli din Roma este in- „Toate lucrurile din acest teptat ca aici, între munţi, \ încerca, de vreo 20 de mi- ţâre a serviciului de ecar
sînt în echipă, la lotul 22. piilor salariatelor de pe şan­ rul arheologic. De un deo­ cintată de conţinutul muze­ muzeu sint foarte interesan­ să găsesc în inima Daciei ţ nute — cît am avut răbda­ saj, numărul cîinilor vage
Lucrez în program prelun­ tier, urmărindu-se încadrarea sebit interes se bucură deja ului : „Obiecte de o mare te şi oferă o frumoasă lec­ romane o cultură veche ce ţi re să păzim uşa magazinului bonzi a crescut, aceştia c
git, aşa cum se lucrează pe acestora, corespunzător vâr­ descoperirile unor clădiri valoare istorică sînt expu­ ţie de istorie pentru toţi m-a uimit şi un muzeu ex­ i după ora deschiderii 14,00 jungînd să se plimbe noaf
toate şantierele de construc­ stei, în creşe, cămine, grădi­ romane situate la est de se aici. Rămîi încintat, e- prietenii istoriei României“ trem de interesant". tea în voie, pe străzile orc
ţii în perioada de vară. niţe ; se vor organiza cursuri amfiteatru, in imediata ve­ moţionat şi uimit de tot spune Frank Thenrid, din Şi nu am făcut decît să ? — să facă o sudură ? Era şuiul.
Cred, însă, că ar trebui să se de calificare în meseriile de cinătate a campingului. ce vezi. Am fost profund R.D. Germană, în timp ce , răsfoim o mică parte din 1 atît de greu să se pună un Să nu mai vorbim că, adr
studieze posibilitatea ca noi, sudor, mozaicar şi zidar, un­ După ce au vizitat ruine­ impresionaţi de tot ceea ce profesorul doctor Kuben marea carie de impresii a ) afiş cu ora la care se va nîndu-se în haită, devin u
femeile care avem şi copii, să de vor fi cuprinse cel pu­ le romane, trecînd apoi prin este expus aici". Dăno din Madrid notează: Sarmizegetusei. \ deschide magazinul, ori să adevărat pericol. Cel puţi
■lucrăm după un program a- ţin 60 de femei. Pentru sa­ haita care sălăşluieşte în ji
decvat. Căci, se ştie, după lariatele calificate în mese­ \ se servească la raionul de rul platformei menajere di
munca pe şantier, noi mai riile de zugrav-vopsltor şi ţ paste făinoase, băuturi sau Aleea Patriei numără vreo 1
avem o seamă de alte obli­ mozaicar-faianţar se vor or­ i pîine, care nu intrau în sfe- dulăi, care cum simt apre
gaţii de familie: aprovizio­ ganiza, începând ou amul | ra reparaţiei ?! pierea unui om încep să m
narea, gospodăria, copiii. 1974, cursuri de ridicare a riie pe toată gama canini
Problema adoptării unui calificării ; comitetul de par­ agitîndu-se şi arătîndu-şi co
program de lucru adecvat tid, comitetul sindicatului, \ Cine va plăti dobînda ţii, iar noaptea concertul s
pentru femeile de pe şantier conducerea şantierului vor amplifică trezind locatar
care au şi copii a fost ridi­ urmări permanent promova­ blocurilor. Ne întrebăm, c
cată şi de Maria Ivan, zu­ rea femeilor în funcţii de i Alături de moderna auto- mirare, nu există nici o sc
grav, şi de Margareta Tîrş, şefi de formaţii de lucru (zu- ’ gară a municipiului Deva
zugrav şi de alte muncitoa­ gravi-vopsitori, betonişti) şi 1 s-a deschis de cîteva luni luţie de a se pune capăt lă
re. In cuvîntul lor femeile- şefi de compartimente. i şi acel atit de necesar corn- tratului la lună în plin cer
constructori au stăruit asu­ Măsurile întreprinse în ur­ } plex comercial şi de deser- trul unui oraş civilizat ? C
pra muncii lor, a contribu­ ma dialogului vizează şi creş­ ) vire. Printre celelalte uni- nu latră numai cînd bat
ţiei pe care şi-o aduc la în­ terea numărului de femei în \ taţi, fusese prevăzută şi o u-
deplinirea sarcinilor de pro­ organizaţiile de partid, în i nitate C.E.C. care însă, la vintul... Drept care sperăi
ducţie. „Eu lucrez de 15 ani conducerile organizaţiilor de puţin timp de la inaugura- că nici vorbele noastre n
pe şantier — arăta Florica masă şi obşteşti, precum şi ) re, a arborat dezolantul la- rămîn în vint.
Văduva — şi pot spune că o mai bună activitate politi­ t cât însoţit de următorul a-
sînt mulţumită de roadele co—educativă în rîndul aces­ , fiş decolorat de vreme : O-
pe care le adun. Lucrez în tora. Rămîne ca termenele şi 1 peraţiuni C.E.C. şi plăţile că- Fapt divers amar
echipa lui Ştirbu, unde se responsabilităţile ce însoţesc \ tre producătorii agricoli se
munceşte şi se şi cîştigă. Dar fiecare punct din programul ţ fac la unitatea C.E.C. din de la un raion
am trei copii şi poate ar fi de măsuri să fie respectate i centru". De atunci nimic nu
bine să se studieze posibili­ cu stricteţe, transpuse în fapt / s-a mai mişcat în acest de... dulciuri
tatea ca să ne rămînă un cît mai grabnic.
1 spaţiu pus la... C.E.C., cînd
1 ar putea primi totuşi, destule
Scenă la magazinul
^ destinaţii. Ne întrebăm însă
(Urmare din pag. 1) muncii femeilor. Se vor înfi­ V cine va plăti „dobînda" ? autoservire de la parteru
blocului turn din Deva: sim
inţa 6 puncte de preluare a
judeţului SERVICIILE CATRE POPULAT comenzilor, în marile uzine bâtă seara, o vinzătoare dt
recţia comercială a şi întreprinderi unde lucrea­ la raionul de dulciuri, -ma
şi altele. Rezultate mai sla­ ză femei, va spori numărul Vitrină cu... nevrind neîndeminatic nişte
be, sub posibilităţi, au obţi­ magazinelor alimentare cu bomboane, le scapă pe jos
nut unităţile aparţinătoare I.R.E. Deva — 95,3 la sută; pentru a veni la frizerie ori secţie de prestaţii. perioada următoare vor fi în­ autoservire, al secţiilor „gos­ neglijenţă Le adună grijulie, apoi le
Ministerului Transporturilor Direcţia comercială judeţea­ să-şi calce un pantalon. De Situaţii criticabile există şi fiinţate 235 unităţi noi; podina", al bucătăriilor de expune din nou spre vinza
şi Telecomunicaţiilor, U.J.C.C., nă — 84,4 la sută etc. Aşa asemenea, nici orariile unor în ceea ce priveşte furnizarea U.J.C.M. — 74, U.J.C.C. — bloc, al localurilor pensiune re. Bineînţeles, aşa pline de
I.R.E. Deva, U.J.C.A.P. şi al­ se explică şi încasările mici secţii nu sînt în concordan­ energiei electrice, dar mai 161, îndeosebi în sectoarele pentru elevi In comuna-Veţel, la şosea, praf. Cînd o întrebăm de ce
tele. pe locuitor — deci şi volumul ţă cu necesităţile şi cerinţele cu seamă a furnizării apei deficitare, mult solicitate de Creşterea continuă a nive­ se află magazinul universal procedează in felul acesta
redus de servicii prestate că­ populaţiei. potabile, cu deosebire la populaţie, în localităţile unde lului de trai, sporirea venitu­ sătesc şi bufetul, un complex ne răspunde senină că „sin
Cum se prezintă situa­ tre un locuitor — cu mult sub Sînt şi alţi factori care in­ Deva. Hunedoara, Brad. unde lipsesc asemenea activităţi, în rilor populaţiei se vor re­ elegant şi bine aprovizionat. bune şl aşa“. Se numeşte
media încasărilor pe ţară şi, fluenţează negativ nivelul se practică şi metoda taxării centrele muncitoreşti, în vii­ flecta şi în ridicarea exigen­ Cartea de vizită cu care se Dorina Ionescu şi aflăm cc
ţia „Ia zi“ ? mai ales, a posibilităţilor e- realizărilor de prestaţii, ca de populaţiei pentru servicii ne­ toarele centre urbane. Conco­ ţelor şi pretenţiilor de con­ prezintă numeroşilor trecă- „nimeni nu mi-a spus că nu
xistente în judeţul nostru, în pildă: calitatea mediocră a u- prestate. respectiv pentru a- mitent, se vor dezvolta şi fort, gust, modă, satisfacerea tori — vitrina — nu e in- e bine“.
Pentru acest an, de însem­ care se realizează cel mai nor lucrări, nerespectarea ter­ pa caldă şi rece ce nu se dă, moderniza unităţile şi activi­ calitativ superioară a noi ce­ să, de laudă. Intre cutiile Pentru a respecta normele
nătate hotăritoare în vederea mare cîştig mediu pe salariat menelor de execuţie, favoritis­ sau, în cazul apei potabile, tăţile existente, va creşte nu­ rinţe de servicii, de tot mai ţ de malţ pentru cafea păian i
' if»n ii cî.oti făcui î r-,
îndeplinirii cincinalului îna­ din ţară. mele — mai ales la coafuri, care este uneori imposibil de mărul meseriaşilor calificaţi, mare complexitate. In ase­ jenii şi-au ţesut în voie pîn- elementare de igienă în do­
inte de termen, volumul to­ In multe oraşe şi cartiere cosmetică, manichiură, în consumat. policalificaţi, specializaţi, u- menea condiţii apare necesi­ zele lor fine, farfuriile în­ meniul vînzăni produselor
tal pe judeţ de prestaţii de ale acestora sînt absente sec­ Hunedoara, Deva, Petroşani. Nemulţumiri populaţiei mai nităţile vor fi înzestrate cu tatea imperioasă a extinderii cărcate de praf şi murdărie alimentare, nu credem că
servicii către populaţie este ţiile de prestări. In mierora- Dar conducerile cooperative­ provoacă transportul în co­ utilaje şi aparatură modernă, serviciilor şi prestaţiilor, atît îndepărtează clientela. Pe o este nevoie de un amplu
de 568 milioane lei. Pînă la ioanele 6 şi 7, din Hunedoa­ lor respective privesc cu mun, oficiile poştale şi tele­ spaţiile se vor folosi mai ra­ ca volum, cît, mai ales, ca oratiţă uriaşă hlamida den­ instructaj. Pentru ca să nu
30 iunie, din planul prevăzut ra, cartierul Dacia, din Deva, foarte multă îngăduinţă, nu fonice, difuzarea presei etc. ţional, va fi extins lucrul în varietate. Prestaţiile de servi­
se realizase peste 50 la sută. Aeroport, din Petroşani, no­ iau atitudine împotriva aces­ două schimburi, ajungîndu-se cii către populaţie vor deve­ să de praf e întreruptă ici- vinzi bomboane murdare co­
Dar multe dintre unităţile ul cvartal de locuinţe din tor fenomene. Ce se va întreprinde în la 228 unităţi cu program de ni un sector tot mai impor­ colo de locurile unor bilete piilor, este nevoie de con­
prestatoare de servicii nu Orăştie şi altele, nu sînt O slabă preocupare există lucru în două schimburi, fa­ tant al vieţii cotidiene, vor indicînd preţurile, care, vîntu- ştiinţă. Nu neapărat de con­
şi-au realizat prevederile pe corelate spaţiile de servire cu din partea conducerii U.J.C.C. perioada imediat urmă­ ţă de 168 în prezent. contribui în măsură din ce rate de curent şi-au schim­ ştiinţă profesională, ci, pur
primele 6 luni ale anului. Ia­ numărul construcţiilor de lo­ şi U.J.C.A.P pentru dezvolta­ toare ? O atenţie aparte se va a- în ce mai însemnată la sa­
tă cîteva exemple : U.J.C.M. cuinţe. Or, în asemenea con­ rea prestaţiilor la sate. Mai corda unor categorii de pres­ tisfacerea cerinţelor, gusturi­ bat locul ; în dreptul multor şi simplu, de conştiinţă.
— 97,5 la sută din plan ; diţii este greu de crezut că există comune: Bulzeşti, In vederea dezvoltării şi tări de servicii care să con­ lor şi exigentelor populaţiei,
U.J.C.C. — 78 la sută ; un cetăţean dintr-un cartier Blăjeni, Hărău, Densuş, Tur- extinderii reţelei unităţilor tribuie efectiv la o mai bună la ridicarea standardului de
U.J.C.A.P. — 70,4 la sută; va parcurge 2-3-4 kilometri daş etc., care nu au nici o prestatoare de servicii, în aprovizionare, la uşurarea viaţă al nostru, al tuturor.