Page 100 - Drumul_socialismului_1973_09

asta: masuammsmsam 333
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 822 9 SÎMBĂTĂ 29 SEPTEMBRIE 1973 3

asupra \ ATELIER

lice a iui

Voroneţul e o plăsmuire, a şezut intr-adevăr Măria Sa ,
ca o piatră scumpă şi solitară odihnindu-şi piciorul bolnav 1
Cantemir a cărei montură fastuoasă o vioşilor bărboşi căci cealaltă >
de podagră şi ascultind nu- ţ
mai cu o ureche cintările cu- /
formează de jur împrejur co­
drii.
poate
nicăieri
Dealtfel,
ca în Ţara de Sus nu e mai stătea aţintită către veşnica ţ
La 26 octombrie a.c. se vor in sinul societăţii feudale ro­ evidentă lipsa noastră de mişună de la hotare. Noi, cei l
împlini 300 de ani de la naşte­ mâneşti. Diferenţierea slabă interes pentru monumentalul de azi, o ştim asta şi de a- ’
rea eminentului domn-căr- a acestor relaţii a determinat infatuării. Chiar Cetatea Su­ ceea jilţul acesta bătrîn, cu
turar Dimitrie Cantemir. Per­ acest dualism în concepţia lui cevei are o masivitate cople­ culorile stinse, purtind sem­
sonalitate complexă, om de o Dimitrie Cantemir. şitoare, dar strict funcţională, nul soarelui în vîrful spătaru­
uluitoare perspicacitate, oş­ Ideile personale ale lui Di­ nu monumentală : e o cetate lui înalt, e pentru noi mo­
tean iscusit, savant multilate­ mitrie Cantemir se vădesc şi făcută spre a rezista, nu spre numental, după cum monu- l
ral, istoric, muzician şi geo­ în concepţia lui despre stat, a ului. Voroneţul şi Humo­ mentale sînt şi clopotele de 1
graf, filozof şi fizician — D. pe care le expune îndeosebi rul, Moldoviţa şi Arbore, Su- afară care poartă turnate pe t
Cantemir s-a ridicat cu mult în „Istoria ieroglifică“. In ca­ Din creaţiile poeţilor ţărani ceviţo şi Putna spun acelaşi piepturile lor numele Voievo- ţ
deasupra înaintaşilor şi con­ drul lor facem cunoştinţă cu lucru. Noi zidim temeinic, dului. Nu sînt mari, nici chiar i
cel mare nu e mare, dar, t
temporanilor săi, impunîn- ceea ce trebuia să fie dom­ numai cînd zidim intim, noi trase intr-un anume fel, chea­
nu dăinuim decît cînd creăm
du-se în cadrul culturii feu­ nul, divanul- ţării, cum tre­ pentru sufletul nostru, noi, mă peste păduri numele lui :
dale ca o luminoasă figură a buie să fie condusă ţara, în­ Te cînt ţara mea iubită Eu sint mo aţă prin ceea ce am înălţat, ŞTE-FAN-VO-DĂ. Nu e decît
trecutului nostru, constituind, tocmite legile, cum trebuie n-am urmărit niciodată să o sugestie sonoră, fireşte,
prin vasta şi valoroasa lui rezolvate problemele vieţii copleşim şi cu atît mai pu­ dar noi ne înfiorăm şi ne
operă, o mîndrie a istoriei sociale, politice şi culturale. Te cint ţara mea iubită vede cum la Hunedoara din Ardeal ţin să umilim, să înspăimîn- place să credem că bronzul
noastre naţionale. Astfel, domnitorul trebuie să peste veacuri preaslăvită, creşte-a focului cetate ! tăm sau să strivim. Nu ne e acesta anume amestecat cu
In opera sa extrem de pre­ asculte de „matca şi mama ţara mea scăldată-n soare Mindră-i astăzi ţara toată Neguriţă de pe deal, străin nici nouă monumenta­ argint şi aur cheamă într-a-
ţioasă se află numeroase idei noastră", cum numeşte el le­ şi brăzdată de izvoare, şi mi-e dragă s-o privesc, Eu sînt moaţă din Ardeal, lul, dar el e un monumental devăr numele lui Ştefan Vo­
politice şi sociale, care înve­ gile şi să fie alături de inte­ De izvoare cristaline cînd văd braţe tari, voinice, Din pădurea Bradului, al demnităţii, ale cărui di­ ievodul. Nu e o superstiţie.
derează poziţia lui progre­ resele poporului, „că semnul care cîntă-n unde line fruntea cum i-o-mpodobesc. Din Ţara Zarandului mensiuni sînt interioare, spi­ Credinţa în el şi în faptele i
sistă în problemele vitale ale a monarhului adevărat aces­ viaţa nouă-nscăunatâ, Şi-mi iubesc neamul şi ţara 9 rituale. lată jilţul lui Ştefan lui ne-a fost reazem în timp 1
Moldovei, în condiţiile isto­ ta este, că nici cu acul să de-un amar de timp visată. Vin străini din toată lumea, Şi-i doinesc din frunză vara. | Voievodul, aflat şi azi la Vo- şi trebuie să fim mîndri şi
rice de atunci. împungă, nici cu dinţii să Cine urcă munţi de aur străbat drumuri pitoreşti, Frunzuliţă măgheran roneţ, la locul hărăzit ctitori­ fericiţi că ea dăinuie, ca
Vasta sa erudiţie, formaţia musce, nici cu unghiile să şi privirea-şi face roată, să te vadă, Românie, Mîndrul meu e ardelean lor. Jilţul e de lemn, abia
culturală i-au creat o faimă rumpă, ce în greşiţi iertare vede-n stingă, vede-n dreapta, cum ai fost, şi azi cum eşti I Şi-i fruntaş în subteran se mai ţine, e îngrădit cu orice lucru minunat şi de \
deosebită în rîndurile învăţa­ în rai pedepsire în supuşi cit eşti ţară de bogată. l In inima munţilor, şnururi de mătase ca să seamă, pînă azi.
C-aşa-i viaţa moţilor.
ţilor din întreaga Europă. milă, în străini dreptate şi ROMULUS BUNEA nu-l atingă careva, e putred
„Prinţul Dimitrie — spunea în hotarele sale contenire să Vede cum din foste hrube MARIA OPREA şi ciuruit de carii. Dar aici RADU CIOBANU
Belinschi — a fost un om arete". se ridică azi palate, Orăştie Zdrapţi
învăţat, cu deosebită plăcere In concepţia despre liber­
se ocupa el cu istoria, era tate, ceea ce aduce Cantemir
iscusit în filozofie şi matema­ nou este ideea că împotriva Rapsodii în metal
tică şi avea multe cunoştinţe libertăţii omului şi împotriva Vernisajul expoziţiei interjudeţene de arte
de arhitectură ; el a fost luptei poporului pentru do-
membru al Academiei din bîndirea libertăţii, a elibe­ După ce amatorii de ex­ deasupra bibliotecii clubului
feerlin, vorbea turceşte, lim­ rării sale de exploatare, nu In cadrul festivalului „Sar- lară. Sînt prezente lucrări cu pînă la vigoarea compoziţio­ tor al expresiilor obţinute în poziţii plastice din Hune­ „Siderurgistul".
ba persană, greceşte, latineş­ se poate lupta nici cu lan­ mis’73" a avut loc luni, 24 tematici şi tehnici destul de nală şi totodată extrem de lemn se dovedeşte a fi Ioan doara au avut prilejul să Sub ipostaza de artă utili­
te. moldoveneşte, ştia destul ţuri, nici cu închisori : „Spre septembrie, la Casa de cul­ variate, majoritatea artiştilor suavă a lui Victor Silvester Şeu. „deguste" cu plăcută sur­ tară, metaloplastia îşi conti­
de bine limba franceză şi a închisoarea şi legarea trupu­ tură a sindicatelor din Pe­ ajungînd la o maturitate de sau lucrările ritmate aproape Ilie Berindei este prezent priză o pictură originală da­ nuă şi astăzi efortul de a a-
lăsat în urma sa cîteva lu­ lui nu lănţuh, şi o vatră des­ troşani, vernisajul expoziţiei gîndire şi exprimare plastică cu rigurozitate de Iosif Tel- de asemenea cu cîteva lu­ torată actorului pensionar Li­ dăuga un plus estetic vieţii
crări în limba greacă, mol­ tule sînt, iar spre strînsoarea interjudeţene de pictură, personală. lmann găsim o serie întreagă crări, dintre care aş aminti viu Doctor din Cluj, care în­ noastre cotidiene. In ca­
dovenească şi rusă": sufletului şi spre opreala sculptură şi artă decorativă „Reculegere" — lucrare ex­ trebuinţa ca paletă coloristi- drul acestei expoziţii, ase­
Din opera istorică, prea voii slobode nice mii de mii a artiştilor filialei U.A.P. presivă, din tablă sudată. că fragmente de timbre poş­ menea intenţii s-au transfor­
hine cunoscută, pe care ne-a de lănţuje, nice zeci de mii Petroşani şi Craiova şi ce­ La Casa de cultură din Petroşani Artele decorative, mai dis­ tale, iată că, în cadrul festi­ mat într-o reuşită reală, mul-,
lăsat-o Dimitrie Cantemir, de închisori pot ceva a face". naclului U.A.P. Deva. cret reprezentate, dar demne valului „Sarmis’73“, au oca­ te lucrări avînd capacitatea
ne vom limita să subliniem Ideea nerespectării legilor La deschiderea expoziţiei, de remarcat, cum ar fi tapi­ zia de a face cunoştinţă cu o de a transmite un frămînt
doar unele din multiplele ei nedrepte este foarte înaintată precum şi la dezbaterea ce a Cea mai bine este repre­ de picturi care şi-au fixat seria „Compoziţie", a lui E- tehnică şi modalitate plastică lăuntric, o emoţie.
merite. Dimitrie Cantemir nu şi ea nu se găseşte, în a- urmat pe tema „Creaţia zentată pictura. drept teme atît problemele mii Csatai sau lucrările de mai rar întîlnită în sălile de
Deşi pe un spaţiu redus,
scrie istoria poporului român cest timp, decît rar la gîndi- populară, sursă de inspiraţie de ordin social, cît şi de al­ metaloplastie ale lui Ioan expoziţie — metaloplastia. fixate pe socluri de lemn
numai de dragul erudiţiei, ci torii iluminişti de mai tîr- pentru arta plastică contem­ In lucrările realizate de tă natură. Bozeşan — care ajunge la o Este vorba de expoziţia inti­ sau încadrate de rame adec­
şi pentru a da glas setei lui ziu. porană", au participat invi­ Mircea Bîtcă, Ion Pâr- extrem de fină stilizare a mo­ tulată „Rapsodii în metal", vate, lucrările emit preten­
1
de independenţă, pentru a-i In problema conducer taţi din Bucureşti, criticul van, Ioan Tengheru, în Sculptura, mai puţin re­ tivelor de inspiraţie popu­ susţinută de membrii cercu-
pînzele pline de vervă şi
justifica drepturile istorice la politice a statului, D. Cai Olga Busneag, pictoriţa Lia o folosire extrem de gîndită a prezentată din punct de ve­ lară — sau „Soare rotund — lui de metaloplastie de la ţii (şi le realizează !) de con­
cepţie monumentală, cu ele­
dere numeric decît pictura,
o viaţă liberă şi independen­ temir rămîne la formula d Sasz, precum şi pictori, culorilor ca la Iosif Mâtyas, se impune cu pregnanţă. Lu­ pămînt străvechi“, o lucrare Casa de cultură a sindicate­ mente transfigurate, membrii
tă. vanului boieresc, cu excludi sculptori şi graficieni din Pe­ de la explozia în culori, abil crările lui Ernest Kovâcs do­ bine echilibrată a lui Grigo- lor din Petroşani: Victor Ar- cercului dovedind o bună cu­
Deosebit de interesante sînt rea maselor largi din viaţ troşani şi Deva, reprezentanţi vedesc din plin faptul că re Lungu în tehnica tapise­ deleanu, Cornel Moraru, Mi­ noaştere a procedeelor de lu­
ideile social-politice prin politică şi a boierilor lipsi ai forurilor culturale judeţe­ dirijată de Tiron Budiu şi posedă tehnica acestor ma­ riei, iar Frieda I. Fodor cu lu­ hai Stoieescu, Szoke Ştefan, cru, cît şi un ridicat nivel
prisma cărora el apare ca un de înţelepciune şi de cultur ne şi un numeros public. pînă la sensibilitatea coloris- teriale diferite — marmură, crarea „Hunedoara“ comple­ Adam Popescu şi Farcaş E- de cultură plastică, toate
om cu vederi înaintate şi In locul unor asemenea bi Urmînd filonul general al tică şi compoziţională a lui piatră, lemn — şi se remarcă tează imaginea acestei inte­ meric. îndrumaţi de talenta­ dublate de un talent şi o pa­
progresiste pentru acea vre­ ieri, Cantemir preferă u festivalului „Sarmis’73", expo­ Gheorghe Liviu de la proble­ printr-o imagine exactă a ceea resante expoziţii tul şi pasionatul lor instruc­ siune demne de toată admi­
me. Compătimind soarta io­ sărac înţelept deoarece „d( ziţia, în majoritatea lucrări­ tor. Oscar Brautigam.
bagilor, el scria : „lăcaşul să­ şi de multe ori la murito lor ei. abordează teme sau mele filozofice ridicate de ce vrea să obţină. Un alt PETER KOLLER Expoziţia este găzduită ge­ raţia.
racului foc şi viaţa-i pară se vede puternicul nebun i motive de inspiraţie popu­ Cîrjoi Ioan şi I-Ioria Pop şi dăltuitor pasionat şi un iubi­ Deva neros şi cochet ki holul de VICTOR NIŢA
de foc este". Vorbind de bo­ fruntea sfaturilor, iar săraci
ierii care sub Mihai Racovi- înţelept denafara pragur
ţă „despuiau ţărănimea fă­ lor".
ră ca cevasi milă avînd", a- Dimitrie Cantemir acordă
răta că „la cea desăvîrşit a culturii un rol important în U“
pierii •primejdie sosită“. Zu­ viaţa satului ca şi contempo­ 99
grăvind situaţia ţărănimii, D. ranul său, stolnicul Constan­
Cantemir descrie tablouri tin Cantacuzino. El nu este De curînd, cinematograful de s-a ridicat, m-au făcut să-l
zguduitoare : „undeva glas de pentru ascunderea cunoştin­ „Patria" din Orăştie a găzduit îndrăgesc, după ce mi s-a dat
mereu
mai
să
mult,
rolul,
un spectacol de gală cu filmul
bufur;e'Jsău viers de veselie ţelor ştiinţifice, ci pentru „Cipriăn Porumbescu“, la care transpun în film această afec­
nu se simţea ci obidie, văică- împărtăşirea lor şi altora. un numeros şi entuziast pu­ ţiune.
Ovidiu Gologan : Una dintre
turi şi alecături în toate col­ Concepţiile social-politice blic a avut bucuria întîlnirii problemele care ne-a preocupat
cu cîţiva dintre realizatorii a-
ţurile se auzeau toate acestea ale lui Cantemir, numeroase cestuia : regizorul Gheorghe în acest rol. Cîndva, cînd lu­ culele sale : „Moara cu no­ în mod special a fost plastica
roc", „Pădurea spinzuraţilor“ şi
năpăşti fiind din cauza jafu­ şi înaintate dar în acelaşi Vitanidis, protagonistul Vlad cram la scenariu. Florin Pier­ mai recent „Facerea lumii“ şi filmului. Am optat pentru o
sic era student în anul II şi
culoare pastelată, fără striden­
lui făcut de boieri în cei su­ timp şi legate strîns de in­ Rădescu şi operatorul Ovidiu aştepta acest rol. Intre timp, „Ciprian Porumbescu“. te, fără amestec de tonuri dis­
Gologan. Cu acest prilej, i-am
puşi". Dimitrie Cantemir a- teresele şi aspiraţiile poporu­ invitat pe cei trei distinşi oas­ a devenit, fără a-i contesta Ovidiu Gologan: Am .lucrat tonante, pentru un decor care
cîtuşi de puţin calităţile, prea
rată modul arbitrar în care lui şi ţării sale, nu sînt peţi să ne împărtăşească cîteva mare vedetă pentru a mai pu­ la multe filme artistice. Ulti­ să lase atenţia spectatorului
ma şi cea mai mare dragoste
dintre gîndurile şi frămîntările
atrasă, în primul rînd, de con­
ţăranii erau siliţi să achita simple profesiuni de credin­ care au dus la realizarea uneia tea fi Ciprian. Doream un om a mea este şi va rămîne „Ci­ ţinut, de subiect, de viaţa lui
obligaţiile faţă de feudali. ţă rămase pe hîrtie. De fapt, dintre cele mai impresionante şi care să vină în aşa fel ca a- prian Porumbescu“ şi oamenii Ciprian Porumbescu, de inter­
pariţia lui să nu poată fi con­
Ţăranii „trebuiau să împli­ toată viaţa lui Cantemir a îndrăgite de public pelicule a testată ca reală, autentică, aşa cu care am lucrat la realizarea pretare, de muzică. Ne-a favo­
rizat şi ne-a influenţat la a-
lui. Gheorghe Vitanidis are di­
cinematografiei noastre, aspec­
nească cu toată sîrguinţa lu­ fost o împletire între idee te din timpul realizării filmu­ cum fusese, cu 100 de ani în mensiuni sufleteşti şi profesio­ ceasta lumina din nordul Mol­
cru boieresc oricît de greu şi activitate. Actul său de lui. urmă, Ciprian Porumbescu. nale deosebite. Pentru auten­ dovei, lumina aceasta formida­
Doream un interpret care să
ticitate, spre exemplu, a ţinut
Gheorghe Vitanidis : Toţi am
ar fi el. Lucrul lor nu este alianţă conţine unele cerinţe fost tineri, am visat, am avut simtă spiritualitatea, să aibă să filmăm din partea sîngă, bilă din Bucovina, aşa cum
credem că i-a influenţat şi pe
măsurat şi depinde de bunul care ilustrează vechile sale un ideal uman, social. Toate simţirea, dimensiunile sufle­ de pe dealul de unde se spu­ marii maeştri ai picturii care
ale
lui
Ciprian.
Riscul
teşti
au redat culori superbe în ca­
plac al stăpînului, cîte zile idei social-politice legate de acestea şi-au dat mina, şi su­ încredinţării unui asemenea ne că a tras Ştefan cel Mare podoperele lor.
cu săgeata stabilind locul mă­
să-i lucreze". Dar Cantemir popor. Astfel, între altele blim şi tragic, în existenţa oa­ rol unui tînăr la primul său năstirii Putna. Cu toată greu­ Iubesc filmul acesta, mă lea­
recum meteorică a lui Ciprian
nu se mulţumeşte să constate spunea că : „Bir să nu deie Porumbescu ; frămîntat de o film era mare. Dar l-am întâl­ tatea deplasării, a insistat să gă de el amintirile cele mai
nit pe Vlad Rădescu care are
facem filmări la Stupea etc.
Revedeţi cîmpul cu
frumoase.
numai abuzurile făcute de ţara nici un ban" şi insista dragoste adîncă de glie, de pa­ în destinul său trăsături ce-1 Vlad Rădescu : Foarte des margarete, pădurea, cerul...
trie, cu o viaţă tumultuoasă,
boieri, ci subliniază şi cau­ ca lupta împotriva turcilor străbătută de o dragoste cu­ situează în sfera oamenilor ca­ mi se pune întrebarea, Creas­ Toţi au dorit să lucreze la
de
simţire,
pabili
de
înaltă
acest film, pentru că muzica
za care stă la baza lor. El să fie continuată pînă la de­ rată şi profundă, deasupra trăiri alese, cu capacitatea de că poate, cum am reuşit să-l lui Ciprian Porumbescu, des­
constată că ţăranii şi răzăşii finitiva lor zdrobire. restricţiilor sociale şi de clasă. a duce chiar mai departe in­ întruchipez aşa bine pe cel ca­ tinul său, a cuprins ţara, i-a
O personalitate al cărei destin
re a fost Ciprian Porumbescu.
îşi vînd pământurile părinteşti Cantemir n-a ajuns să pu­ a frapat şi a rămas în memo­ tenţiile, gesturile eroului trăit. Ce aş putea să răspund ? Au trecut hotarele.
„prospecţiuni“
Spuneaţi că filmul a impre­
Primele
din cauza sărăciei şi astfel au nă în pvactică ideile salg ria generaţiilor, pe care ne-am sionat, a plăcut. Si noi, pe concurat mai mulţi factori : în făceam la Putna în 1967. Fap­ le
fost siliţi să primească strîm- datorită domniei lui prea străduit să o aducem cu pasiu­ parcursul realizării lui, am vi­ primul rînd întâmplarea de a tul că am dat publicului în a-
ne şi adevăr în film. Ciprian,
fi ales eu în acest rol, în al
bătatea boierilor şi jugul su- scurte. Dar activitatea de sa­ adică Vlad Rădescu, s-a născut brat, ne-am emo’ ionat. La fie­ doilea rînd. oamenii pe care cest an, la 120 de ani de ia
care unghi, la fiecare imagine
naşterea lui Ciprian şi la 90 de
purs^rii iobăgeşti. vant, istoric şi ideile sociale în acelaşi an în care se năş­ nouă a operatorului, cu fiecare i-am cunoscut şi cu care am ani de la tragica lui dispari­
lucrat. în al treilea rînd, dar
tea scenariul. Cînd a început
1 iiitrie Cantemir prezintă şi politice au făcut din el filmul, era de-abia de 8 luni gest ori mişcare a lui Ciprian. nu în cel de pe urmă în pri­ ţie, acest film este omagiul
o notă nouă în istoriografia una dintre cele mai strălucite student. Eu intenţionam, încă Procesul artistic nu e totdea­ vinţa Importanţei, datorez totul pe care 1 am adus din toată
inima cu tot sufletul, celui ca­
personalităţii lui Ciprian Po­
română prin faptul că soco­ figuri ale culturii noastre — în urmă cu 20 de ani, să rea­ una presărat cu satisfacţii. rumbescu, pasiunii cu care a re a fost Ciprian Porumbescu.
e,
Filmul
adeseori,
rezultatul
lizez acest film, ca lucrare de
teşte „raţiunea" drept facto­ pe care poporul nostru o o- diplomă. Şi de atunci îl cău­ unor strădanii, unei trude e- trăit, a iubit şi a murit. A-
rul principal al progresului. magiază acum după adevă­ tam pe Ciprian. Totdeauna l-am norme. Ne-o poate spune şi propierea de viaţa lui, docu­ Discuiie consemnată de
mentarea. dorinţa de a cunoaş­
operatorul Ovidiu Gologan. Re-
tînăr,
dorit
proaspăt,
„Trei generaţii de mineri“ — (mozaic în holul clădirii admi­
inedit.
Acest curent ideologic se ex­ rata sa valoare. nistrative a E.M. Petrila, execn tat de Ladislau Schmidt). De aceea, nu visam o vedetă amintiţi-vă cîteva dintre peli­ te cit mai bine locurile de un- ILEANA LASCU
plică prin apariţia unor ele­ Foto: EMILIAN DOBOŞ
mente de raporturi burgheze Prof. dr. VASILE RADU
Intre scheciurile „Frigiderul“, „Camera“ şi
„Leul“ există un categoric raport de ierarhie
valorică. In mod curios nu „Leul", regizat de
Vittorio de Sica — maestrul neorealismului —
este piesa de rezistenţă a tripticului, ci „Fri­
giderul", semnat de Mario Monicelli. Motivaţia
Aşa cum mărturiseşte autorul în prefaţă — acestei ierarhizări este multiplă. In primul
pe unii dintre aceştia i-a avut ca profesori la Profil rînd, scenariul lui Sonego, inspirat din viaţa
Cluj, cu alţii s-a întîlnit în paginile şi revis­
Editoriale tele literare din Ardeal şi din ţară, la nenu­ oamenilor de condiţie existenţială submedio­
cră, este acela care decide scara valorică a pe­
măratele şezători ale Astrei. GEORGE OASAN liculei. Accentul cade aici nu pe hazul situa­
Radu Brateş Radu Brateş aduce în discuţie şi o serie re pentru dezvoltarea miş­ Alcătuit din trei scheciuri independente, ţiei, ci pe o chestiune foarte serioasă : singura
de personalităţi de mai puţină importanţă, ani­ cării artistice de... amatori. semnate de trei autori diferiţi, filmul „Pere­ cale de ieşire dintr-un penibil impas financiar
matori neobosiţi ai vieţii culturale ardelene, ca De multă vreme se ocupă chile" se înscrie în sfera comediei de situaţie. este prostituarea unei soţii. Monicelli nu face
haz de necaz, iar rîstil pe care-1 provoacă aten­
Tonul de satiră deloc disimulată lasă să se
„Oameni din Ardeal“ Aurel C. Domşa. redactorul ziarului „Unirea“, de instruirea diverselor bri­ întrevadă, însă, intenţia declarată a regizori­ ţionează asupra anomaliei situaţiei, asupra şan­
Baciul Matei Iclozan, poetul Al. Lupcanu Mc-
lin, Alexandru Ciura, Ion Paul etc. găzi artistice, de agitaţie şi lor de a vorbi cu francheţe despre cîteva pro­ sei de proliferare a acestei situaţii, pînă cînd
echipe de teati u din Deva ca devine — dacă nu cumva a şi devenit de­
şi împrejurimi. Se pot enu­ bleme ale societăţii italiene contemporane. ja I — un fenomen social. Ceea ce este mon­
VALERIU BÂRGAU Deschiderea cinematografului italian spre ac­
Recent, Editura „Minerva" a scos de sub ti­ Hunedoara mera în acest sens brigăzi­ tualitate provine încă din şcoala neorealistă struos în întreaga poveste cu frigiderul, achitat
par o carte scumpă oamenilor şi locurilor a- le I.R.I.C., C.F.R., P.T.T.R., (nu întîmplător Vittorio de Sica, Mario Moni- prin intermediul celei mai vechi meserii din
^■rnwwimrin-r 1 ■■■—imnnni-n i.trTTTrgttm-. . ------ <•» Panificaţie cooperativa „Mu­
cestea. celli şi Alberto Sordi reprezentaseră în contex­ lume, este descoperirea căii facile pe care se
Intîmplarea a făcut ca Radu Brateş să treacă reşul“ din Deva. de la Ter­ tul filmului neorealist postbelic puncte de re­ procură bunurile materiale ispititoare.
în lumea umbrelor aproape concomitent cu mocentrala Mintia ş.a., pre­ ferinţă valorică), deci nu e nimic surprinzător Accentul critic persistă şi în „Camera“ sem­
apariţia „Oamenilor din Ardeal“. Carte cu tit­ Programul k aii a! cum şi din Băcia, Sîntan- nată de Alberto Sordi. Fireşte, disponibilitatea
lul inspirat din cele două volume de publici­ drei şi Rapoltu Mare (echi­ în faptul că regăsim în „Perechile" spiritul faţă de comedie a actorului Sordi îşi pune am­
tate ale lui N. Iorga, „Oameni care au fost”, cu­ pă laureată pe ţară I). Din­ contestatar al artei progresiste faţă de atmo­ prenta foarte serios pc viziunea regizorului
1942, „Aspecte din viaţa Blajului", şi evocarea „festivalului Sarnis V3“ struite de actorul George acest nume cu rezonanţe nobiliare se trage
prinde o selecţie dintr-un volum apărut în tre formaţiile de teatru in­ sfera socială a socio aţii de consum. Sordi. Avatarurile perechii Colonna — de la
unor personalităţi de importanţă covîrşitoaru Actor la Teatrul de estra­ Casan, cea de la Sîntandrei toată dandanaua — pe coasta mondenă a Sar­
pentru istoria şi cultura românească. dă din Deva, apreciat de a obţinut locul I pe judeţ diniei reprezintă o proiecţie comică a discrimi­
Interesant este că Radu Brateş, în subcapito­ Azi, la orele 15,00, Muzeul judeţean din De­ iubitorii genului revuistic în cadrul bienalei „I. T,. Ca­ nării sociale inhibate pe haloul aristocratic al
unui nume Prejudecata stupidă, pusă faţă-n
lul „Popasuri la Blaj“, pune în discuţie cîteva va este gazda sesiunii anuale de comunicări pentru talentul şi seriozi­ ragiale". fală cu rătăcirea inocentă a soţilor Colonna,
puncte comune cu spiritul blăjean ale scriito­ ştiinţifice a Asociaţiei folcloriştilor hunedoroni tatea sa profesională. Este prezent şi în specta­ oferă imaginea bizară a falselor valori, ridi­
rilor Eminescu, Caragiale. Coşbuc şi Iorga. „Ovid Densuşianu“. Cu acest prilej se deschi­ Ceea ce se cunoaşte mai cate la rangul criteriilor de delimitare dintre
Ideea eruditului profesor şi publicist de a scrie de şi o expoziţie de tipărituri din folclorul puţin despre acest actor colul noii stagiuni, „Să clase. Sordi transcrie scenariul lui Maccari cu
o carte despre „Mica Romă" s-a întins de la hunedorean. La orele 18,00, sala „Arta" din este statornica sa preocupa­ rîdem cu...". un remarcabil simţ al comediei, al satirei so­
sine asupra întregului Ardeal. Un Ardeal, stră­ Deva reuneşte, pe aceeaşi scenă, ansambluri ciale care convieţuieşte cu un dramatism sub-
vechi şi răbdător ca un sfinx în calea marilor şi grupuri folclorice, rapsozi populari şi inter­ textual
stihii ale omului şi naturii. preţi virtuoşi, formaţii premiate în ţară şi stră­
Cred că pen'ru prima dată este spusă deschis inătate, într-un inedit spectacol folcloric intitu­ Vittorio de Sica, corifeul de altădată al neo­
importanţa lui Micu Klein ia iniţierea proble­ lat : „La luncile soarelui“. realismului, a ecranizat scenariul lui Strucchi.
Cu toate că satira este şi aici îndeajuns de vi­
melor naţionale ale roinâhilor din Ardeal în La Aninoasa, la orele 19.00 se întîlnesc bri­ Pentru me?©mans rulentă. tonul destul de acidulat, schcciul su­
faţa curţii vieneze. găzile artistice de agitaţie ale exploatărilor mi­ feră de o monocordie indiscutabilă. Nararea
In acest scop, scena petrecută în Dieta de la niere din Valea Jiului şi are loc o dezbatere De curînd, librăriile judeţului s-au îmbogă­ peripeţiei amanţilor din high-life-ul italian ofe­
1744 şi reprodusă în volum este deosebit de privind rolul şi modalităţile de influenţare a ţit cu cîteva noi discuri de muzică uşoară. ră tabloul decoltat al moravurilor de dincolo
revelatoare pentru distingerea acestui mare la­ opiniei publice prin spectacolul de brigadă. Printre acestea, figurează un disc. medalion de faţada onorabilităţii. In pofida acestui fapt,
tinist şi iubitor de neam care a fost Ioan Ino- Sub deviza „Trăim şi muncim împreună“, la „Mihai Constantinescu", cu melodiile „Hai să scheciul c doar performanţa virluoză a unui
cenţiu Micu Klein. căminul cultural din Cristur,’ populaţia ma­ cîntăm, hai să dansăm", „Un zîmbet, o floa­ causeur genial, care urmăreşte numai perfec­
Fidel ideii cu care a pornit lâ drum. Radu ghiară şi română se întîlneşte cu asistentul re“, „Ceasul“, „lubeşte-mă din nou“, „Am a- ţiunea construcţiei, hazul iminent al anecdoti­
Brateş îi include pe Micu Klein. Timotei Cipa- universitar Toro Tiberiu. de la Universi'atea lergat după o ,stea", ,,Dă-mi mina prietene", cii, fără să-i pese de implicaţia mai profundă
riu şi Ioan Micu Moldoveanu direct în noţiu­ din Timişoara, iar la căminul cultural din ,,Nu-mi amintesc“, „Cîntec simplu“, „Statuia“ a faptologiei.
nea de Blaj. Romos, populaţia germană şi română are drept etc. Actorii Monica Vitti (neantonioniană), Alber­
In partea a doua a cărţii găsim memorialis­ oaspete pe Arnold Hauser, redactorul şef ad­ Discul II „Meridiane melodii" cuprinde 13 to Sordi, Enzo Jennacci. Rossana Di Lorenzo,
tica In acelaşi stil poematic, dar lipsit de re­ junct al publicaţiei de limbă germană „Neue oîntece interpretate de Mihai Constantinescu, imaginea operatorilor Carlo Di Palma, Sânte
torismul caracteristic memoriilor, ne sînt pre­ Literatul-“. Urinează spectacole prezentate de Angela Similea, Cornel Constantinii!, Lucky
zervaţi: Ion Bi.anu, într-o lumină cu adevărat formaţiile artistice locale. Marinescu, George Enache, Margareta Pîslaru, Achilli şi Ennio Guarnieri recomandă un film
nouă — Bogdan-Duică, Sextil Purcariu, Ion formaţia Cantabile, Anda Călugăreanu, Anca care se vizionează cu reală plăcere.
Breazu, Ion Agîrbiceanu, Pavel Dan şi compo­ La căminele culturale din Blăjeni, Boz, Pane, Agemolu, Aura Urziceanu.
zitorul Nicodim Ganea. Cimpa şi Unirea au loc şezători folclorice. Scenă din filmul Italian „Perechile". AL, COVACI