Page 103 - Drumul_socialismului_1973_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 823 ® DUMINICĂ 30 SEPTEMBRIE 1973

Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă co

„ - V 1 ' «

Normele vieţii şi muncii pe tot parcursul discuţiilor slrea averii obşteşti“. La fel — Pentru înlăturarea risi­
comuniştilor, ale eticii şi e- purtate. S-a subliniat că, în s-a procedat şi în cazul re­ pei şi a sustragerilor din a-
chităţii socialiste, sintetizate genere, comuniştii organiza­ feririlor la celelalte norme vutul obştesc — propunea
în proiect de Conferinţa Na­ ţiei au acţionat cu hotărîro din proiect puse în dezbate­ cocsarul Ioan Cazan — să
ţională a partidului din iulie şi responsabilitate pentru ob­ re. Principiile teoretice au fie înfiinţate de urgenţă spa­
1972 — care vor fi- supuse a- ţinerea unor succese de pres­ fost susţinute cu exemple ţii sigure pentru depozitarea
probării celui de-al Xl-lea tigiu în muncă. Faptul că s-a concrete, oferite de viaţa şi sticlei şi a profilelor uşoare.
Congres al partidului — con­ redus consumul specific de munca cocsarilor din schim­ In prezent, aceste materiale
stituie pentru organizaţiile de cărbune de la 1502 kg/tona bul „C", aducîndu-şe fie a- sînt la discreţia tuturor, nu
partid un izvor de acţiuni de cocs metalurgic la 1468 kg, precieri, fie critici în situa­ există ordine şi disciplină
fructuoase i îndreptate spre ri­ că angajamentul anupl asu­ ţia că s-au constatat abateri în folosirea lor.
dicarea conştiinţei şi activi­ mat în întrecere a fost deja sau lipsuri. Comuniştii Dumitru Bălan,
tăţii materiale. Explicaţia e îndeplinit şi depăşit, repre- Am insistat mai mult asu- Ioan Jurcuţ, Boris Vofcu şi
simplă : prin înţelegerea a- alţii au criticat aspru echi­
dîncă a conţinutului norme­ pele de întreţinere a agrega­
lor şi prin aplicarea lor cu telor, propunînd, totodată, ca
consecvenţă, încă de acum, maiştrii şi şefii echipelor de
în muncă şi viaţă, se aduce cocsari să verifice maşinile
o contribuţie deosebită la fi­ de şarjare „ca la carte", pen­
xarea acestor înalte precepte Analiză fertilă, tru a fi evitate spargerile de
comuniste în conştiinţa mase­ piloţi şi, implicit, diminua­ Vedere de ansamblu de la mina din Vulcan, unitate al cărei colectiv de muncă este bine cunoicut pentru eforturile ce
_____
lor, la materializarea progra­ rea rezultatelor bune care le depune pentru îndeplinirea sarcinilor economice cu care este confruntat. Foto: I. LICIU
mului ideologic al partidului constituie scopul suprem al
— parte componentă a pro­ muncii colectivului. Puter­
gramului general al F.C.B. de concretă, a muncii nica maturitate muncitoreas­
făurire a societăţii socialiste că, în analiza muncii politi-
multilateral dezvoltate. Evi­ co-educative desfăşurate în
dent, cadrul de aplicare a rîndul colectivului, s-a de­
acestor principii îl constituie gajat şi din cuvîntul mecani­ I N I Ţ I A T I V E L E
însăşi viaţa, . în întregul său, pentru sporirea cilor Grigore Avram, Cornel
iar „spaţiul" cel mai favora­ Sîntuan şi Ilie Neagoe care
bil pentru analiza rezultate­ au propus ca, în cadrul co­
lor obţinute este oferit de a- misiilor de disciplină exis­ colectivităţilor de muncă
dunările generale ale orga­ tente în secţia cocserie, să
nizaţiilor de partid. producţiei de cocs fie discutaţi şi sancţionaţi în 9
Am avut din nou revelaţia mod exemplar cei care trag
unei asemenea acţiuni chib­ chiulul, lipsesc nemotivat de puternică forţă mobilizatoare
zuite a comuniştilor hune- la serviciu sau părăsesc pur
doreni, la o recentă adunare şi simplu schimburile în ca­
generală a organizaţiei de re lucrează înainte de termi­
partid din schimbul „C", sec­ narea orelor de muncă.
ţia cocserie a C.S. Hunedoa­ zlntă doar două din argu­ pra acestor probleme pentru
ra. Comuniştii de aici au ho- mentele ce pot susţine o a- că ele constituie exemple bu­ S-ar putea vorbi mult de­
tărît ca în cadrul adunării semenea apreciere. (Totodată ne de urmat şi în cadrul al­ spre autoritatea şi compe­
generale să analizeze modul — sublinia informarea pre­ tor organizaţii de partid hu- tenţa cu care şi-au analizat „Două cicluri în plus pe „150 000 km fără
cum sînt materializate cinci zentată — acţionînd şi pe vii­ nedorene. Fertilitatea dezba­ munca comuniştii din schim­
norme din proiectul menţio­ tor în acelaşi mod, comuniştii terilor din adunarea genera­ bul „C" al secţiei cocserie. reparaţie capitală*'
nat, şi anume cele prevăzute organizaţiei materializează în lă respectivă au creat-o fă­ Credem că e suficient, însă, lună la abatajele frontale“
să relevăm că cele discutate
la punctele 13, 14, 18, 21 şi mod exemplar prevederile ră îndoială comuniştii care şi propuse în adunarea gene­
23. Pînă acum au avut loc, punctului 13 din proiectul de s-au înscris la discuţii. rală respectivă exprimă an-
desigur, multe dezbâteri şi norme care statuează că: — Prin evitarea amestecu­ corajul adînc, al întregului Preocuparea, hărnicia, buna
propuneri de îmbunătăţire a „Fiecare comunist trebuie să lui de cărbune — arăta Tra- colectiv de cocsari, în activi­ Grijă părintească
proiectului de norme. De
manifeste cea mal mare gri­ ian Drăghincea, mecanic pe tatea complexă şi de mare
aceea, selecţionarea a cinci jă şi răspundere pentru spo­ maşina mixtă la depozitul de importanţă pe care o desfă­
norme şi concretizarea lor rirea şi înflorirea continuă a cărbune — noi contribuim
prin exemple culese din via­ avuţiei naţionale, să acţione­ foarte mult la obţinerea coc­ şoară, precum şi certitudinea organizarea muncii-coordonate
ţa şi munca organizaţiei, ze pentru gospodărirea cit sului de calitate necesar fur­ că vor fi materializate res­ fată de maşini
constituie un procedeu bun, mai eficientă a mijloacelor şi nalelor. Ar trebui, totuşi, ca ponsabil sarcinile pe care
partidul şi statul nostru le-a
corespunzător, mai eficient. resurselor, societăţii noastre, toate aceste căi şi posibilităţi pus în faţa acestui domeniu
De fapt, aceasta era şi ldeea să lupte împotriva neglijen­ ce le avem să fie studiate şi industrial precise ale succeselor
cuprinsă în preambulul in­ ţei şl risipei, a tuturor ma­ să devină obligaţii zilnice Sarcinile majore actuale maşinilor. Dar cifra respec­
formării şi prezentă mereu nifestărilor care duc la iro- pentru fiecare om în parte. MARIN NEGOIŢA care stau în faţa ramurilor tivă nu este un hotar de
Despre modul în care iniţiativa „Două cicluri In plus de bază ale economiei na­ care nu se poate trece. La
pe lună la abatajele frontale“ a fost lansată, popularizată, ţionale vizează cu aceeaşi noi, foarte mulţi oameni au
preluată de majoritatea brigăzilor de frontalişti de la Lu- intensitate şi domeniul depăşit deja 150 000 km,
peni, ca şi despre rezultatele la care a condus am scris în transporturilor auto, care fără să intervină vreo re­
repetate rînduri. trebuie să asigure o circu­ paraţie capitală a maşi­
PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII — La noi, la Lupeni — ne spunea tovarăşul Durhitru laţie rapidă, optimă, a ma­ nilor. I-aş putea da ca e-
:
pmwgHHr«', « ■ ^ Făiniş — sînt multe brigăzi de frontalişti, dar nu toate ac­ teriilor prime şi materiale­ xemplu în acest sens pe
Dumitru Păulescu, Petru
lor, produselor finite de la
...... 5 E P î £ M 8 ttT zM ţionează cu aceeaşi sîrguinţă şi responsabilitate în muncă, furnizori la beneficiari, a Jurconi, Ioan Simulescu,
1 nu toate au înţeles să aplice valoroasa iniţiativă a lui Pe­ forţei de muncă spre uni­ Vaier Iorgoni, Dorel Vlăi-
NUMARATQAREA INVERSA tre Constantin, care, se ştie, prin folosirea ei, obţine fru­ coni, Marcel Curel-aru, Pe­
n moase succese. tăţile productive, a călăto­ tru Simedroni, Luca Popa
ZI A RESTANTELOR Notăm cîteva realizări meritorii, înregistrate, de la rilor în general. Conştienta şi alţii.
de responsabilităţile ce le
m începutul anului, de cîţiva dintre cei mai destoinici mineri au colectivele din trans­ — Ce trebuie făcut în
ai Lupeniului: Ioan Sălăjan — aproape 7000 tone de căr­ portul auto hunedorean plus pentru realizarea sco­
bune peste sarcinile de plan, Petre Constantin - mai mult acţionează continuu pentru pului propus de iniţiativă?
de 5 500 tone, Ioan .Gruniăzescu, Ioan Solomon, Marin Cio­
Primul care ne-a răs­
Planul anual chia, Vasile Rusii — de asemenea, cu sporuri de producţie îmbunătăţirea activităţii, puns la această întrebare
creşterea eficienţei muncii.
a fost conducătorul auto
de cărbune. Ioan Sălăjan şi Petre Constantin sînt singu­
rii care au realizat 2-3 şi chiar mai multe cicluri de cărbu­ Prin hărnicia lor, conducă­ Carol Kendreanu, unul
torii auto,' mecanicii, cei­
va fi îndeplinit ne în plus lunar. lalţi salariaţi dau noi va­ din cei ce au trecut, cu
maşinile pe care lucrează
— Nici nu este prea uşor acest lucru — releva tovară­
întrecerii
socialista
lenţe
în prezent, de hotarul ce­
şul Furdui Alexe, secretarul comitetului de partid pe
sectorul IV. La Petre Constantin, de exemplu, care acţio­ care se desfăşoară în pre­ lor ,,150 de mii" :
zent.
— Eu aş spune că nu
la 25 decembrie nează într-un front lung, un ciclu înseamnă 700-800 de to­ deziderate, colectivul secţi­ trebuie făcut nimic mai
Pentru realizarea acestor
ne. Două cicluri în plus pe lună e rnuit deci, deşi nu întot­
deauna se pot realiza. Iar dacă iniţiativa se aplică mulţu­ ei de transporturi auto Ha­ mult decît presupune me­
seria de şofer. Adică, în
mitor în sectorul nostru, asta se datoreşte hărniciei, price­ ţeg — aparţinînd autoba­ orice profesie există obli­
(Urmare din pag. 1) crări mărunte rămase — im- perii şi abnegaţiei cu care lucrează cea mai mare parte zei din Hunedoara — a gaţii şi îndatoriri, cerinţe
propriu-zis — restante, să dintre mineri. La Petre, la Sălăjan, la Solomon, la alţii, preluat, nu demult, de la zilnice care trebuie respec­
treacă de urgenţă la pregăti­ se munceşte în înţelegere şi întrajutorare. Ei, brigadierii, secţia similară din Brad, tate cu stricteţe pentru ca
na Livezeni, circuitul automo­ rea frontului de lucru pentru sînt foarte buni organizatori ai producţiei, harnici şi dis- iniţiativa .,150 000 km fără şi rezultatele să se ridice
tor, remiza de locomotive şi 1974. Dar ceea ce este demn . ciplinaţi şi nu admit ortacilor cu care lucrează derogări reparaţie capitală" la nivelul scontat.
conducta de alimentare cu de reţinut în urma acestei de la aceste atribute, prin care se obţin succesele. Aşa — Colegii noştri din — La fel gîndesc şi eu
apă, remiza p.c.i. de la ace­ şedinţe este hotărîrea noastră muncesc ei, aşa reuşesc să-şi îndeplinească şi depăşească Brad — ne-a declarat to­ — a intervenit în discuţie
eaşi incintă, staţiile de ven­ de a îndeplini planul de in­ sarcinile de plan, să dea valoare iniţiativei „Două cicluri varăşul Gheorghe Valea, un alt conducător auto.
tilatoare „Piscu" şi „Ranlr" vestiţii — valoric şi fizic — în plus în fiecare lună la abatajele frontale". şeful secţiei — au obţinut Costache Pieşca. Nu tre­
de la minele Aninoasa şi pînă la 25 decembrie. Cred Apreciind valoarea acestei iniţiative, tânărul brigadier bune rezultate în întrecere, buie nimic deosebit pen­
prin materializarea iniţiati­
Vulcan, conductele pentru e- că realizînd acest angajament, Ioan Sălăjan remarca : vei respective. Intrucît şi tru prelungirea vieţii ma-'
purarea apei de mină şi de­ oglindim de fapt capacitatea — Cel mai principal lucru în munca noastră este dis­ noi lucrăm în condiţii a- şinilor. Dacă fiecare om
pozitul de ciment de la ace­ noastră de mobilizare, respon­ ciplina. Adică să venim la timp la lucru, să nu lipsim fără proape identice şi slujim a- şi-ar îngriji maşina ca pe
leaşi unităţi. Cu alte cuvinte, sabilitatea cu care privim motiv serios, să nu irosim timpul, să ne organizăm cît mai celeaşi scopuri, am preluat bunul său propriu,
începînd cu 1 octombrie, a- sarcinile încredinţate con­ bine munca pe întregul schimb, să punem toţi umărul la chemarea exact aşa cum conştiinţa că noi înş
ceste noi capacităţi pot intra structorilor. Şl nu-i lucru u- greu şi la uşor, să ne rezolvăm singuri o serie de proble­ era formulată şi am obţi­ sîntem împreună stă’ .i
în funcţiune. şor să ajungi de la considera­ . ''/'//%$%;<w-V- me, fără a mai aştepta minute sau chiai ore întregi să vi­ nut, pînă în prezent, rea­ avutului obştesc, depi
;î.
— Despre faptele de mun­ bile restanţe pe o astfel de Ip|p • * «4 -Ut«*" - - ' - '••'y nă mecanicii, lăcătuşii, electricienii. Noi aşa lucrăm şi aşa lizări de seamă. rea kilometrajului rospb'c-
tiv s-ar generaliza, ar de­
poziţie.
că ale constructorilor în a- V ' ' - •>/> jy>/À reuşim, să facem planul, să-l depăşim aproape lună de lu­ — Ce înseamnă, totuşi, veni un rezultat firesc ai
•
ceastă bătălie cu restanţele, Convinşi că lunile august nă. In ultima vreme am înregistrat şi un randament foar­ aceşti 150 000 km ? Sînt activităţii.
ziarul nostru a mai' scris. Re­ şi septembrie au constituit e- s - - VX.- ' -- ■ < .- "Z'/X' te bun : 8,08 tone pe post. o graniţă, un pisc pen­
cuperând restanţele, ce vă xamenul maturităţii noastre, ' '•••• x*- '•••• /''■•:■■■■ ■ Dealtfel, la sectorul IV se dnce o adevărată luptă cu tru munca dumneavoastră? Nu ne rămâne decît să
r sv4 • '/ •: A w '
propuneţi în continuare 7 vom căuta şi în viitor să / :/■. randamentele. Petre Constantin. în frontalul căruia a fost — Reprezintă, într-ade- sintetizăm : este vorba de
o îngrijire mai atentă, pă­
— Recent am avut o şedin­ ne comparăm munca la acest Tîmplarul Gheorghe Lazăr, de la Autobaza Brad, se numără introdusă de curînd grinda de „1600“, sub tavan artificial, văr, un ţel în atingerea că­ rintească, a maşinilor. în­
ţă lărgită cu reprezentanţii nivel — singurul mod faptic printre cel mal harnici lucrători din cadrul unităţii. EI execută a obţinut în yltima vreme un randament de 8,62 tone pe ruia şoferii trebuie să fa­ colo, nimic deosebit!
cu conştiinciozitate reparaţiile la caroserii.
post, Ioan Solomon — 8,12 tone pe post.
oamenilor muncii, şefii de lo­ de-a arăta răspunderea cu că mai mult decît simpla
turi, maiştrii şi şefii de e- care privim capitolul esenţi­ Foto: VIRGIL ONOIU DUMITRU GHEONEA exploatare şi îngrijire a MARIN UVEZEANU
chipă. (Toţi s-au angajat ca
pînă la finele lunii octom­ al al progresului nostru eco­
brie să lichideze unele lu- nomic — investiţiile.
—BBH
I N A C E S T E Z I L E P E O G O A R E
Cunoaşterea fenomenelor
de producţie SUSŢINUTA, 101 Mil Ü0IICÀ Li (MUIffi LUCRĂRILOR AGRICOLE
(Urmare din pag. 1) mentele din această calitate rârii operative a defecţiuni­ relatate de directorul S.M.A. brie 90 ha cu grîu şi orz din
■— de circa 300 lei/lonă. Culesul porumbului şi eliberarea terenului au acoperire în fapte. Cîte­
îtrîns legat de asemenea ac- Pentru a înlătura acest ne­ lor atunci cînd acestea se va exemple sînt edificatoare cele 148 planificate.
ivesc şi utilizării cu maxi­
;iuni. Cei 7 membri ai co- ajuns, comitetul de partid a mum de randament a utila­ în această privinţă. In tar­ O activitate intensă am în-
nisiei respective au pornit la dat indicaţii precise comisiei (Urmare din pag. 1) renului familiile se ajută în­ jelor, folosirii în mod judi­ laua „Roşiile“ de la C.A.P. • tîlnit pe ogoarele C.A.P. din
lucru pe baza unui plan de pentru controlul calităţii în tre ele. De exemplu, familia de 28 şi 29 septembrie, aici cios a timpului de lucru. La Gînţaga, i-am întîlnît pe me­ Boşorod. La brigada din Chi-
muncă ce viza, în principal, organizarea unei acţiuni. Ast­ s-a strîns recolta de pe 24 aceasta contribuie strînsa canizatorii Vasile Vîtcă, tid, lucrau la arat şi discuit
reducerea rebuturilor la sec­ fel, în prima decadă a lunii cru pentru mecanizatori. In lui Ion Chitidean ajuta pe hectare. Pînă acum, coopera­ colaborare dintre secţiile de membru de partid. Dumitru mecanizatorii Lazăr Tămăşoi,
ţiile de turnătorie. La o pri­ septembrie au fost mobilizaţi comuna Bretea Română s-au cea a lui Roman Deminescu. torii din Boşorod, ne spunea mecanizare şi conducerile u- Matei, Ioan Mureşan şi Vic­ Ion Gîldeanu, Trif Costică,
mă analiză, după primele 4 toţi specialiştii — maiştri, recoltat peste 120 de hectare Exemplul este demn de ur­ tovarăşul Ioan Fulea, pre­ nităţilor agricole socialiste. tor Matei, uteeişti, care lu­ iar la semănat Isidor Cră-
luni din an, s-a constatat o tehnicieni, muncitori de înal­ cultivate cu porumb, din ca­ mat şi de cooperatorii din şedintele unităţii, au strîns Ca atare putem lucra în crau la discuit şi grăpat. In ciunescu. Noaptea, ei făcuseră
alte unităţi.
scădere a rebuturilor faţă de tă calificare — din cadrul re 35 la C.A.P. Bretea Strei recolta de pe aproape 80 hec­ schimburi prelungite şi noap­ urma lor mecanizatorii Va­ arături pe o suprafaţă de 8
perioada corespunzătoare din secţiei respective pentru ur­ şi 30 ha la C.A.P. Ruşi. La culesul porumbului şi tare. tea, la executarea arăturilor, sile Căruţ şi Liviu Polah, a- hectare. La această unitate
1972 : la turnătoria I — de mărirea şi sprijinirea concre­ Şi în cooperativele agrico­ eliberarea terenului de co­ Recoltarea porumbului şi iar ziua la discuit şi semă­ jutaţi de cooperatoarele Lu- s-au însămânţat cu grîu şi
la 5,54 la sută la 5,19 la su­ tă a procesului de formare- le din raza oraşului Călan ceni se aflau sute de ţărani eliberarea operativă a tere­ nat. creţia Muntean, Teodora Inu-
tă, iar la turnătoria II cu turnare. La operativele ţinu­ recoltarea porumbului este cooperatori şi în lanurile nului, fie că se procedează ca lescu, Letiţia' Neag şi Sînzia- orz 156 ha. Şi aici, lucrările
0,04 la sută. Concomitent, la te zilnic s-a intervenit’prompt în toi. îndată după cules C.A.P. din Boşorod. Coopera­ la Boşorod, sau ca la Gînţa- Stadiul avansat în care se na Herban, încredinţau pă­ se desfăşurau sub directa su­
secţia turnătorie I s-a^ pus un pentru eliminarea lipsurilor cocenii sînt tăiaţi şi trans­ torii din brigada I lucrau în ga, Bretea Română, Sînerai, află lucrările se dator.eşte mântului sămînţa viitoarei praveghere a inginerului şef
accent deosebit pe îmbună­ constatate. Aşa s-a ajuns ca portaţi, iar tractoarele intră tarlaua „La pod", cei din Ruşi, trebuie să fie intensifi­ măsurilor luate de organele recolte de grîu. Alăturat, în- Gheorghe Boldea. Semănatul
tăţirea calităţii ■ radiatoare­ în prezent, într-un timp scurt, la arat. Aşa procedau şi fa­ brigada a II-a în tarlaua „O- cate în toate unităţile, mai a- locale de partid şi de stat, tr-o altă tarla de pe care se
lor — sortiment cu pondere lingotierele de calitatea a miliile ţăranilor cooperatori grada Tascului“, iar cei din les că multe au prevăzut să de conducerile unităţilor a- recoltase trifoiul de sămînţă, cunoaşte un ritm susţinut şi
în activitatea sa. Colectivul II-a să scadă la 4,19 la sută. Gheorghe Gruiescu, Traian brigăzile III şi IV, în tar­ însămînţeze mari suprafeţe gricole socialiste pentru re­ se aflau la arăt. comuniştii în alte cooperative cum sînt
de muncitori a fost sprijinit Acţiunea continuă- şi există Georgescu, Gheorghe Petro- laua „Mijlocul Cîmpului“. cu grîu după porumb. Tim­ coltarea şi eliberarea grab­ Ion Gherghinoiu, Gherasim cele din Vîlcele, Ruşi, Strei-
concret prin confecţionarea posibilitatea sporirii produc­ escu şi altele, de la brigada Aici, în aceeaşi zi cu culesul, pul nu aşteaptă. Să folosim nică a terenurilor destinate Sicoe şi utecistul Ioan Bei- sîngeorgiu, Strei Săcel, Ba-
de modele şi rame de forma­ ţiei de primă calitate. din Călanul Mic a C.A.P. se eliberează şi terenul de din plin toate forţele şi mij­ însămînţărilor de culturile cu ca. Lucrările se desfăşurau
re după o tehnologie îmbu­ Studiile efectuate, în para­ Sînerai, care se aflau la cu­ coceni, iar mecanizatorii in­ loacele pentru ca întreaga re­ care sînt ocupate. La această sub supravegherea ingineru­ tiz, Sînerai şi Strei, care au
nătăţi; ă, construirea unei ma­ lel, de comisia pentru con­ les în tarlaua „După vii". tră şi lucrează la arat pînă coltă să fie strînsă la timp şi acţiune de strîngere a recol­ lui şef al cooperativei, Voi- însămînţat mai mult de 50 la
şini de frezat şi filetat ra­ trolul calităţii au scos în Am remarcat în discuţiile seara tîrziu. Această unitate fără pierderi, iar însămînţa- tei şi eliberarea terenului chiţa Becuş, şi a lui Ioan Oprea, sută din suprafaţa planifica­
diatoare — cu o precizie ma­ evidenţă o serie de implicaţii rea culturilor de toamnă să participă ţăranii cooperatori, şefu] secţiei de mecanizare. tă. Insămînţarea culturilor
re de prelucrare — fapt ce ale acestui indicator asupra purtate cu oamenii că pen­ reuşeşte să recolteze şi să e~ se facă în epoca optimă şi în salariaţii din întreprinderi şi
a condus şi la rezultate mai preţului de cost şi beneficii­ tru a se termina mai repede libereze de coceni 10-12 ha de condiţii agrotehnice superi­ instituţii, elevi şi studenţi. La adresa mecanizatorilor se desfăşoară în bune condi-
bune. lor întreprinderii. De aceea, recoltarea şi eliberarea te­ teren pe zi. Numai în zilele oare. Toate eforturile sînt îndrep­ s-au spus numai cuvinte de ţiuni şi în fiecare zi se în­
Totuşi, în cadrul secţiei planurile de muncă în baza tate pentru eliberarea grab­ laudă. Terenul este pregătit registrează rezultate care si­
turnătorie II a apărut un fe­ cărora se acţionează în nică a suprafeţelor de cul­ ca pentru grădina de legume. tuează consiliul intercoope­
nomen negativ : deşi rebutul continuare au în vedere toc­ turi pentru a putea fi ara­
te,
la lingotiere a scăzut cu 0,2 mai corelarea acestor resor­ Noaptea !a arat, ziua Ea discuit şi semănat pregătite şi semănate la Aprecierile inginerului şef ratist Călan pe un loc de
la sută, au crescut lingotie- turi intime ale activităţii timp şi în condiţii agroteh­ asupra calităţii lucrărilor, frunte. Este posibil ca de pe
rele de calitatea a II-a cu productive, îmbunătăţirea ca­ (Urmare din pag. 1) naţională ce ne revin. Asigu­ consecinţă. nice cît mai bune. aşa cum ne-am convins la locul 3, ocupat în săptămîna
1,97 la sută! Practic, 18-30 lităţii şi, implicit, realizarea rarea pîinii poporului este o In al doilea rînd se dato­ In raidul întreprins prin faţa locului, exprimă reali­ pe care o încheiem azi. să
la sută din producţie era de unor produse cît mai com­ mecanizatorii a importanţei sarcină de mare responsabi­ reşte grijii manifestate pen­ mai multe unităţi din cadrul
calitatea a II-a, înregistrîn- petitive pe piaţa internă şi deosebite a sarcinilor şi răs­ litate. Oamenii au înţeles tru buna funcţionare a trac­ consiliului intercooperatist tatea. Această unitate a în­ treacă în săptămîna care ur­
du-se o pierdere — la sorti- externă. punderilor de însemnătate acest lucru şi acţionează în toarelor şi maşinilor, înlătu- Călan, nc-am convins că cele sămânţat pînă la 29 septem­ mează chiar pe primul loc.