Page 104 - Drumul_socialismului_1973_09

DßUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 823 « DUMINICĂ 30 SEPTEMBRIE 1973

„§IAF(TA KIKCir PIUI SI ItlWl Sl DEMI

111 Will lOMRITOR AL PßOCLSUlll IE INIEÍtABE perioada de ocupaţie ro­ lemn ce rula pe şine cu ppn bazele societăţilor ÍN CULISELE LUPTEI
Activitatea minieră din
s-a găsit un vagonet din
„Ruda 02 Apostoli“ şi „Sf.
mană a lăsat urme adinei
continuă
re
exploatarea
şi inimă, totul fiind din
pe pămîntul Daciei şi este schimbător de cale, cu ac Ioan Evanghelistul“ şi ca­
intensitate
cu
sigur că aurul extras din lemn. Acest vehicul da­ minelor pînă în timpul A
sporită
SnPROFESIMll A TIlRflllß ABSOLVEŞTI contribuţie importantă la lea şi se consideră a fi tează amănunţit zăcămin­
Munţii Apuseni a adus o
tează din secolul al XIV-
revoluţiei din 1848. In a-
ceastă perioadă, se cerce­
cel mai vechi vagonet din
transformarea Daciei Tra-
iane în Dacia Félix. Dez­
nă de lemn. In prezent,
voltarea mineritului auri­ lemn cu deplasare pe şi­ tele din mina Valea Mo­
fer din această regiune vagonefeul se păstrează în rii şi se sapă galeriile de ...In ziua de 2 iulie, 1972, del cu cinci ore înainte
de expirarea tex-menului.
se împleteşte deci în mod Muzeul comunicaţiilor din bază- în capitala Islandei, la
Momentul primirii în între­ care se asigură integrarea La I.R.E. Deva, tînărul muncii" — ca un moment pe armonios cu începutul is­ Berlin. In anul 1884, „cuxele So­ Reykjavik, era programa­ Campionul mondial Spas-
Se
că
face menţiunea
prindere a tinerilor absol­ socioprofesională a tineretu­ Şerban Voicu care a absol­ drumul integrării în produc­ toriei poporului român. de în anul 1427, regele Unga­ cietăţii „Ruda 12 Apos­ tă pax'tida inaugurală în­ slti, sfătuit de colaborato-
rii săi, cex-e şi el... un ră­
tre Boris Spaşski, campio­
Vremurile
tulburi
venţi nu este şi nu poate fi lui proaspăt promovat în sfe­ vit, în urmă cu 2 ani, şcoala ţie, tînărul Dan Moidovan după părăsirea Daciei au riei, Sigismund X Ae Lu­ toli“, împreună cu mine­ nul mondial de şah şi Ro­ gaz de o săptămînă şi,
le Ruda şi Barza, şi mai
de
serisoai'e
o
considerat un act oarecare. ra producţiei. profesională este, azi, pildă spunea : „Eu am absolvit li­ făcut ca datele istorice xemburg, a dăruit orasu- iîrziu minele Valea No­ bert Fischer. Dar, spre fireşte, „Meciul secolului“
scuze.
De modul în care se organi­ Iată un moment semnifica­ pentru mulţi El lucrează ea ceul şi am Lucrat ea funcţio­ asupra mineritului aurifer rii şi Valea Arsului, ale supărarea organizatorilor se reia, prin urmare, la ll
şi deziluzia şahiştilor de
din acea perioadă să fie
zează această primire. de tiv al acţiunii „Ştafeta mun­ şef de echipă la întreţinerea nar cînd într-un loc cînd în puţine la număr, dar su­ societăţii „Sf. Ion Evan­ pretutindeni, şalangerul nu iulie spre marea bucurie
ghelistul“, trec in posesiu­
grija şi atenţia cu care sînt cii" de la I.R.E. Deva.' Un staţiei de transformare şi altul. Vă mărturisesc că nu ficiente pentru a dovedi nea societăţii germane se pi'ezintă la masa de a iubitoi'ilor acestui joc.
Prima partidă a însem­
joe în timpul reglemen­
înconjuraţi absolvenţii din dialog muncitoresc între tî- este, în acelaşi timp, elev în am avut nici o satisfacţie, continuitatea activităţii in „Harkortsche Bergwerke tar (!) „E foarte simplu — nat şi pi'ima înfrîngere a
acest domeniu, de către
und
Fabriken
Chemishe
primul moment al angajării năra generaţie de muncitori anul trei la liceul seral. „Ii îmi er.a ruşine de mine că planuri, hărţi şi alte iz­ Din istoricul zu Scbweln und Harkor- a spus Spasski. Vom ple­ şalangerului. Vrînd să
băştinaşi.
Despre
acest
obţină o remiză i-apiaa,
lor în producţie depinde, în tehnicieni, ingineri cu cadre mulţumesc tovarăşului Ando­ învîrteam nişte hîrtii. M-am lucru vorbesc o serie de ten Aktiengesell Seheft zu ca acasă...“ americanul a intrat într-o
Părea că „meciul seco­
mare măsură, integrarea lor din conducerea organizaţiei ne, pentru că şi pe mine m-a angajat la I.R.E. Deva şi voare aflate în arhivele Cotha“. lului" era ratat. Numai poziţie grea şi a fost ne­
Musariu
la
Minele
de
socioprofesională în colecti­ de partid, a organizaţiei crescut — ne spune Şerban ■m-am calificat, prin forma diferitelor întreprinderi si trec succesiv în posesia că organizatorii, care voit să se recunoască în­
vins. Imediat insă, invo-
vele de muncă. La Combi­ U.T.C., a întreprinderii pre­ Voicu. Dacă azi sînt şef de unui curs de specializare muzee din ţară şi străi­ mai multor mici proprie­ cheltuiseră o sumă im­ cînd zgomotul camerelor
nătate.
această
portantă
pentru
tari, care din lipsa mij­
natul siderurgic Hunedoara, cum şi cu muncitori şi echipă asta o datorez şi postliceală, încadrîndu-mă la fluenţă asupra regilor un­ mineritului loacelor financiare nu le întîlnire, nu s-au împăcat de televiziune care l-au
Probabil că şi faima mi­
'întreprinderea „Victoria" Ca­ maiştri cu o îndelungată acti­ dumnealui. Este foarte ade­ laboratorul de înaltă tensiu­ nelor de aur a avut o in­ pot exploata în mod efi­ cu ideea unui faliment. deranjat, a cerut ca aces­
tea să fie scoase din sală.
Au început să caute solu­
lan, întreprinderea de reţele vitate. Cuvintele maistrului vărat că şi mie mi-a plăcut ne. Acest lucru mi-a dat cu­ guri, pentru a-i determi­ cient şi în anul 1889 trec ţii. Pentru aceasta au a- Din nou suspense ! Du­
electrice Deva întreprinderea Gligor Andone. care peste cî- şi-mi place meseria, că am raj şi, în prezent, urmez na să-.şi îndrepte atenţia în posesia societăţii „In- mînat campionatul cu pă obiceiul său, Bobby
Ceislin-
dustriegesellschaft
s-a închis în camera sa
minieră Barza şi în alte uni­ teva luni va ieşi la pensie, manifestat continuu interes cui'surile serale ale Institutu­ asupra Ardealului. Astfel, gen“, care comasează mi­ două zile în speranţa că de la hotel, a decuplat
Anonimus, secretarul re­
Robert Fischer s-ar putea
tăţi economice din judeţ s-a au constituit pentru toţi cei pentru ea. Sînt bucuros că şi lui de subingineri Hunedoa­ toria Hungarica“ de „sep­ aurifer lin cile proprietăţi miniere răzgîndi. telefonul şi nu s-a pi’ezen-
gelui Bela, scrie în „His­
acumulat o experienţă bună de faţă o carte vie a unei printre colegii noştri, care ra, la secţia electromecanică. formînd „Societatea Musa­ De fapt, marele maes­ .tat la partida a doua.
riu“ cu cîmpurile miniere
Deci, 2-0 în favoarea lui
în modul de a primi, urmă­ munci nedezminţite, ale cărei intră azi în producţie, sînt Munca, producţia, a fost a- tena primis ducibus Hun- Musariu şi Dealul Fetii. tru american voia... 30 la Spasski, dar campionatul
un
Ogmand,
garisc"
că
ri şi coordona încadrarea în atribute au fost abnegaţia, mulţi care au lăsat o impre­ devărata şcoală care m- au spion al regelui, care s-a După o scurtă dar in­ sută din suma realizată era din nou pex-iclltat. Or­
vînzarea
din
biletelor.
producţie a tinerilor. conştiinciozitatea, dăruirea. sie bună la practică. Aceas­ îndemnat să mă perfecţionez". plimbat prin voievodatul tensa activitate minieră Despre .toanele“ campio­ ganizatorii cedează şi pro­
mit înlăturarea camerelor
reintoreîn-
Tuhutum,
aceste exploatări trec, în
lui
Cu toate că, în acest an, la Muncind de la încadrarea în ta mă face să cred că şi Fapte de profesiune, speci­ du-se, a povestit despre iiii anul 1899, în posesia so­ nului american, s-a vorbit de televiziune. Demn,
extrem de mult. Incepînd
intervenţia Comitetului ju­ producţie în aceeaşi unitate a dintre ei vor creşte, în scurt fice tînărului proaspăt an­ ■bogăţiile ţării acesteia, „că cietăţii „Ruda 12 Apostoli" din 1982, Fischer a boico­ Spasski nu a protestat.
Şalangerul s-a prezentat
deţean al U.T.C. ’ momentul reuşit să cunoască în profun­ timp, conducători de formaţii gajat, a adus în dezbatere pămîntul ei este udat de 3 care se dezvoltă, devenind tat mex-eu ciclul campio­ la joc de abia în ultima
rîuri, din nisipul cărora
una din cea mai mare
primirii tinerilor în producţie zime tainele meseriei de e- de lucru. Bineînţeles că a- şi inginera Ioana Rob, care şe scoate cel mai bun aur producătoare de aur din natului mondial. De pildă, clipă, dar a cerut să
la turneul interzonal de
după absolvirea unor şcoli nergetician. „In toţi aceşti ceasta depinde şi de felul cum s-a încadrat anul trecut la şi că in ţara aceasta se Apuseni (II) Europa. In cursul primu­ la Soussa (Tunisia) a pă­ joace într-o cămăruţă din
Spasski
spatele
scenei.
mai găseşte şi sare în sa­
lui război mondial sl mal
profesionale, postliceale, licee ani nu am absentat o dată o să-i ajutăm să treacă peste I.R.E. Deva şi care a găsit o line“. ales imediat după termi­ răsit competiţia cu toate s-a enervat, îl deranja şi
că avea un avans apre­
de specialitate, institute de de la lucru, întotdeauna greutăţi, cum îi vom atrage primă mare satisfacţie abia Sînt indicaţii că regele ciabil de puncte faţă de zgomotul străzii care pă­
învăţămînt superior, s-a or­ m-am achitat de sarcini cu la acţiunile noastre educative după ce a soluţionat o pro­ ungur Geza II a adus narea lui, această socie­ următorul clasat, Bent trundea în încăpere, şi a
pierdut. Acum el cere să
prin anul 1141 specialişti
tate trece prin mari greu­
ganizat mai bine, în multe răspundere, am făcut şi une­ şi recreative pentru a-i face blemă tehnică în sprijinul în­ saxoni în localităţile auri­ tăţi financiare, fiind obli­ Larsen. In 1958, după ce a se joace pe scena iniţială
cîştigat campionatul S.U.A.
unităţi economice se menţin le inovaţii şi raţionalizări, a- să se simtă cît mai bine". treprinderii. fere Abrud şi Baia Mare, gată. în mai 1920, să vîn- a refuzat să facă parte şi... Fischer acceptă !
In această atmosferă are
încă o serie de neajunsuri, dică am simţit că am fost de Tinerii Mircea Istvan. Vio- Acţiunea „Ştafeta muncii“ pentru înnoirea metodelor lui Abrud satele Ţebea şi dă exploatările aurifere din echipa S.U.A. pentru loc cea de-a patra parti­
de lucru în minerit. Do­
care sînt generate de o anu­ trebuinţă acestei întreprin­ reanu Rot, Viorel Goia, Ion cumentele istorice amin­ Rişca, iar în anul 1439, ia societăţii „Mica" pentru Olimpiada de la München, dă a meciului. După pă­
nevrfnd să joace la ma­
mită optică a unor factori deri. De aceea, ¡¡a. sfătuiesc Tăgîrţă, Nicolae Savu au a- de la I.R.E. Deva e un tesc despre revolta din sub protecţia sa minele suma de 15 milioane mărci sa a doua, după Samuel rerea celor mai mulţi co­
exemplu. Dar o asemenea
mentatori, aceasta a fost
din jurul oraşului Brad.
din .conducerile întreprinde­ să priviţi cu răspundere şi rătat, în cuvîntul lor, că vor manifestare presupune o sea­ 21 februarie 1277 a mine­ In anul 1438, minerii din (sumă foarte mică pe a- Reshevschi ; In 1968, so­ „partida chele“ a meciu­
rilor din Munţii Apuseni
seşte la Olimpiada de la
rilor, organizaţiile U.T.C. şi angajare fiecare lucrare, să face totul pentru a se înca­ mă de alte activităţi. Ea în­ împotriva episcopiei cato­ jurul Bradului înfiinţea­ tunci). Lugano (Elveţia), dar ne­ lui. Spasski, jucînd cu ne­
grele, a scăpat cîştigul şi
comitetele sindicale. respectaţi rigorile acestei me­ dra, cu întreaga pricepere şi cepe odată cu primirea noilor lice din Alba lulia, care ză la Bala de Criş o aso­ La 11 iunie 1948, prin mulţumit de faptul că acest fapt l-a afectat în
ciaţie
apărarea
pentru
obţine în 1271, de la re­
„Ştafeta muncii“ — nu es­ serii, să puteţi fi mîndri că putere de muncă, în activita­ absolvenţi şi durează pînă gii Ungariei, o serie de drepturilor lor şi pentru actul naţionalizării. ex­ organizatorii nu i-au asi­ aşa măsuVă îneît a pier­
gurat o iluminaţie spe­
in
ajutor
reciproc
te o manifestare de festivism. aţi făcut cinste întreprinderii tea productivă. Cuvintele cal­ cînd tînărul. este integrat, drepturi urbariaie asupra greutăţilor materiale. faţa ploatările aurifere, cu toa­ cială la masa de joc, dut şi cele două partide
care au uxmat. Luînd con­
Ea este şi trebuie să fie o atunci cînd şi voi veţi trece de ale inginerului Ion Tur- teritoriilor aurifere din a- In anul 1451, mina Ca- te anexele, devin bunuri pleacă furios' acasă. Apoi, ducerea în meci, Fischer
eeastă regiune. Acest con­
formă viabilă, care să prile- în „rezervă". Vă rog respec­ tureanu, şeful secţiei de dis­ legat de activitatea unităţii flict a durat pînă în anul racî este donată de ale întregului popor. De timp de un an nu a mai şi-a mărit avantajul, iar
participat la nici un con­
juiască o legătură strînsă cu taţi cum se cuvine demnita­ tribuţie, ale inginerului şef din care face parte. Ea poate 1417, cînd minerii local­ Gheorghe Brancovici lui la această dată se dezvol­ curs ! Revine în arenă de ia partida a 21-a, la scorul
de 11,5—8,5, Spasski, ana-
Ioan de Hunedoara, care,
nici au obţinut cîştig de
unitatea economică, cu oame- tea de muncitor“. Dimitrie Ardeleanu, ale se­ şi trebuie să devină un mo­ cauză. la 1 mai al aceluiaşi an, tă capacităţile de extrac­ abia în 1970, cu prilejul lizînd o noapte întreagă
meciului
dintre
U.R.S.S.
-nii. cu producţia. „Ştafeta Şeful promoţiei de absol­ cretarului comitetului U.T.C. ment important de integrare Pentru apărarea dreptu­ o arendează unui sas din ţie şi prelucrare, atingînd şi „echipa lumii“. Şi pen­ partida întreruptă, îi co­
munică dimineaţa la tele­
muncii" — este începutul u- venţi, din acest an, de la pe întreprindere, Nicolae Po- rilor de proprietate a mi­ Sibiu, pe nume Simon. valorile maxime şi asigu- tru acest meci care se fon că cedează. Astfel,
nelor şi pentru sprijin re­
In anul 1760, micii pro­
nui proces de transmitere de Şcoala profesională energeti­ deleanu, au fost îndemnuri, socioprofesională a tinerilor ciproc în faţa greutăţilor prietari ai minelor auri­ rîndu-se în acelaşi timp organizase la Belgrad, Fi­ Robert Fischer devine
scher a pus douăzeci şi
la o generaţie la alta a expe­ că Deva utecistul Spinache ■ chemări la muncă demnă — absolvenţi. materiale, micii proprie­ fere din Valea Arsului se baza materială a produc­ trei de condiţii. Spre mi­ campion mondial de şah.
In încheiere, redăm do­
rienţei, a deprinderilor în tai­ Manolache. s-a angajat, în izvorul celor mai mari satis­ tari au simţit necesitatea unesc Jntr-o societate mi­ ţiei prin lucrări de cerce­ rarea tuturor, acceptă să uă declaraţii ale celor
grupării lor în asociaţii
nieră, care dispunea de o
joace la masa a doua, du­
nele meseriei a muncii in­ numele colegilor, să poarte facţii. CONSTANTIN PURCILEAN profesionale. Pentru jude­ instalaţie de ştampare, ce tare şi deschideri de noi pă Larsen, şi îl învinge doi adversari, semnificati­
tr-un domeniu sau altul ; este cu cinste „Ştafeta muncii" Inţelegînd acest dialog secretar al Comitetului carea proceselor în legă­ se alimenta cu apă din rezerve de minereuri. pe fostul campion mondi­ ve pentru ilustrarea firii
lor :
tură cu exploatarea mine­
un complex de relaţii prin pe care au preluat-o. muncitoresc al „Ştafetei judeţean al U.T.C. lor iau fiinţă tribunale cursul superior al Văii Ţinutul Zarandului, ca­ al, Tigran Petrosian, cu Bobby Fischer : „Am să
Arsului. Această unire s-a
miniere cu jurii de jude­ făcut cu scopul de a re­ re a fost martor al mul­ scorul — senzaţie 3-1 !... întrec recordul stabilit
cată, formate din funcţio­ zista tendinţei de acapa­ tor şi însemnate fapte is­ La Reykjavik, cînd to­ de Emanuel Lasker, şi am
narul miner al oraşului, rare a minelor de către torice, în care au trăit şi tul părea pierdut (preten­ să deţin peste 27 de ani
pe aceeaşi scenă brigăzi artis­ Întîlniri gu cititorii judecătorul oraşului şi ju­ familia Ribiczey, care pu­ în care se odihnesc atî- ţia lui Fischer era consi­ titlul de campion mondi­
derată de către organiza­
raţii aleşi anual de breas­
tice de agitaţie din toate cen­ „Decada cărţii la minerilor. In Abrud, sese stăpînii-e pe restul ţia eroi ai neamului, păs­ tori ca impertinentă) a a- al de şah !“
exploatărilor aurifere din
Borls Spasski: „De cînd
părut pînă la urmă milio­
trele miniere ale Văii Jiului pe la 1525, funcţiona un regiune, desfiinţînd micile trează în pămîntul său şi narul britanic James Sla- sînt campion mondial,
şi a avut loc o amplă dezba­ La invitaţia Comitetului astfel de tribunal, cu ju­ proprietăţi. urmele celor mai vechi ter dispus să pună la dis­ viaţa mea s-a înţepenit.
risdicţie asupra Munţilor
In anul 1784, ca urmare
tere privind rolul brigăzii ar­ judeţean de cultură şi educa­ Apuseni. a revoluţiei lui Horia, lucrări miniere a căror poziţia organizatorilor su­ Aş fi fericit să pierd tit­
lul. îmi place să joc şah
tistice de agitaţie în influ­ Din datele istorice pri­ Cloşca şi Crişan, minele dezvoltare se împleteşte ma de 250 000 de dolari.
'fi ţie socialistă, Editura Krite- româneşti“ . aurifere revin în posesia La auzul acestei ştiri — ca să mă distrez, dar nu
enţarea opiniei publice. rion a participat la întîlniri vind exploatările aurifere micilor proprietari. cu începutul istoriei po­ acum suma oferită ca pre­ pentru faimă, pentru mi­
Munţii
din
Anuseni,
se
HTH , „. La Căminul cultural din cu cititorii maghiari prin menţionează şi următoa­ In 1791, minele aurife­ porului român. miu era dublă ! — Bobby ne o seară plăcută în­
seamnă să beau un păhă­
Fischer găseşte cu multă
rele: In mina Musariu, ce
Cristur, populaţia română şi cîţiva dintre cei mai pres­ aparţine în prezent între­ re din regiunea Bradului BOZSITZ GH. BELA greutate un loc într-un rel de vin cu prietenii şl
maghiară a participat la o Intre 1 şi 10 octombrie va prinderii miniere Barza, trec în posesia familiilor avion şi din New York să joc şah".
tigioşi reprezentanţi ai săi: Toldalagy şi Zeik, care tehnician geolog — Brad soseşte în capitala Islan-
întîlnire cu Toro Tiberju, a- scriitorii Szemler Ferenc şi avea loc tradiţionala manifes­ C. DROZD
tare „Decada cărţii româ­
sistent la Universitatea din Siito Andrâs şi directorul e- neşti", prilej de intensificare
Un bogat sfîrşit Timişoara. diturii, Domokos Geza. a cunoaşterii producţiei noas­ MAT IN 3 MUTĂRI !
Tot ieri seara, municipiul După prezentarea profilu­ tre editoriale de către miile ?///////. up
de săpfămîrră Deva a găzduit un amplu car­ lui şi a planurilor de perspec­ de cititori de la oraşe şi sa­ w HI
tivă ale editurii Szemler Fe­
naval al tineretului. Peste te, de trecere în revistă şi e-
(Urmare din pcg. 1) 1000 de tineri în costume dc renc a citit versuri din ulti­ valuare a ponderii pe care # MM/
i ' epocă, d'.’ci, romani,- breslaşi mul său volum, iar Siito An­ o ocupă cartea în viaţa noas­ 8K Wa
-s-a deschis Şi o expoziţie de drâs a citit cîteva pagini din tră spirituală.
"'tipărituri din folclorul hune- din epoca medievală a De­ binecunoscutul său roman „Decada" se va face pre­ ÍÉÜ
dorean. vei, sau în pitoreşti costume „Un leagăn pe cer". A urmat zentă prin expoziţiile de car­
Tot la Deva, la sala „Ar­ naţionale, întruchipînd cu­ un dialog viu, în care citi­ te cu vînzare, găzduite de li­
ta", numeroase ansambluri torii aflaţi la căminul cultu­ brării, prin numeroase acţi­ ■ ■
şi grupuri folclorice, rapsozi noscute personaje ale dra­ ral „Petofi Sandor" din Deva uni de difuzare a cărţilor în
populari şi apreciaţi inter­ maturgiei naţionale sau uni­ sau în biblioteca Casei de întreprinderi, instituţii, facul­ A ■ i
preţi din Hărţăganî, Almaş versale, sau cu alte măşti cultură a sindicatelor din tăţi şi şcoli, ea şi prin cele
N
Sălişte, Rîu Mic, Dăbîca, pline de haz şi fantezie au aproape 100 de consfătuiri pe
Dîncu Mare, Romos, Ohaba Petroşani şi-au exprimat bu­ teme editoriale prevăzute a ii it
Ponor etc., formaţii premiate defilat într-un pitoresc con­ curia de a avea în mijlocul avea loc în întreaga ţară.
în ţară şi străinătate, au sus­ voi de la Stadionul „Cetate" lor oaspeţi de seamă. Audi­ Locul central în cadrul
ţinut un inedit spectacol fol­ la Piaţa Victoriei, unde, în toriul a venit cu o serie de „Decadei cărţii româneşti" îl 1 IU
cloric intitulat „La luncile acordurile orchestrei „Sar- propuneri şi sugestii pentru vor ocupa acţiunile denumite 7777*77#
soarelui“ în prezentarea ta­ „Ziua editurii“. Ele vor fa­ W/
lentatului artist de la Tea­ mis", ale fanfarei clubului îmbogăţirea planului tematic cilita legături şi mai traini­ li m s
tru] de stat „Valea Jiului" sindicatelor şi tarafului Lice­ al editurii, pentru îmbună­ ce între autori editori. li­
CONTROLUL POZIŢIEI. Alb : Rcl, Dc6,
din Petroşani, Corvin Alexe. ului pedagogic din Deva, s-a tăţirea aprovizionării cu car­ brari şi cititori. constituind Tal, Na4, p.b4. Negru: Ra8, Db7.
La Aninoasa, s-au întîlnit desfăşurat carnavalul. tea în judeţ. un prilej de sondare a REZOLVAREA PROBLEMEI DIN NR. 5 788.
I gustului de lectură al pu­ 1. Rh2—g2 ! Tgă—Í5 1. Rh2—g2 ! Ch6—f6
2. Dfl—dl-f Rg4—f4
2. Dfl : 18 Tg5—f5
ViOREL ARiMESCU blicului, de dezbatere, a pro­ 3. Ddl—Ö4 + mat 3. DfG—h4 + mat
Programul de azi al festivalului inspector la Comitetul iectelor planurilor editoriale 1. Rh2—g2 ! Rg4—h4 f 2. Dfl—Í3 + Rg4—1x4 +
1. Rh2—g2 J Ch7—f8
2. Rg2—f3 orice
judeţean de cultură
şi educaţie socialistă pe 1974. 3. Dfl—hl + mat 3. Df3—g3 + mat
La orele II, Muzeul judeţean din Deva găzduieşte
un inedit concurs de creaţie cu participarea unor
poeţi ţărani din mai multe judeţe ale ţării.
Tot municipiul Deva este martorul unei ample ma­ Repertoriu geografic Originea haţegană a aşezărilor din Valea Jiului
nifestări pline de pitoresc: parada portului popular In Editura politică a apărut
din judeţul Hunedoara, care se desfăşoară, la orele
> 18, pe bulevardul 23 August. Deşi Intrată de mult locuitori în întreaga de­
La orele 19, Ia stadionul ,.Cetate", numeroase for­ TRADIŢII ALE POPORULUI ROMÂN în istorie, îngusta de­ presiune), începe o activă coni (la Ui'icani), sau Is- au întemeiat Dîlja Mare tria, Ungaria, Cehia, Ger­
ci-oni (sat) etc. Ce indică
şi Dîlja Mică etc. Altele,'
mania etc.).
maţii artistice de prestigiu din judeţ prezintă spec­ DE SOLIDARITATE ŞI PRIETENIE presiune- din lungul Jiu- populare pastorală cu aşe­ această terminaţie ? Unde ca de pildă Coroeşti, Originalitatea migrării
rilor a rămas timp Înde­
tacolul muzical-coregrafic „Nestemate folclorice". lungat mai slab populată zări permanente. In 1750 este frecventă în onomas­ poartă neschimbat nume­ din Ţara Haţegului spre
se mai menţionează loca­
tică '! Nume de familie
le haţegan.
La Lupeni şi în pădurea Chizid a Hunedoarei, CU POPORUL CHINEZ deext „ţările“ din nordul lităţile Livezeni, Iscroni lei-minate in eni se gă­ Urmărind onomastica Valea Jiului se aseamănă
cu migrarea pastorală (pe
au loc tot azi, la orele 10, în acordurile muzicii de şi sudul ei. Mărginită de şi Surduc, în 1770 apare sesc, deosebit de frecven­ (numele de familii) locui- scară mai largă şi în timp
munţi înalţi, rece (dato­
apoi
şi
Lupeni,
Măţeşti
fanfară, petreceri cîmpeneşti, iar la cabana „Poieni­ Volumul înmănunchează noastră, ale poporului ro- rită inversiunilor de tem- Paroşeni (1773), Vulcan şi te, în Ţara Haţegului. A- torilor, mai putem adăuga mai îndelungat), de pe
ceasta înseamnă că aceste
ţa“ din Orăştie formaţiile artistice de amatori ale documente şi lucrări care mân cu lupta revoluţionară peratui-â) şi umedă, nu a Petroşani (1778), Bărbăte- mici aşezări din Valea că Baniţa a fost înteme­ max-ginea nordică a Car-
iată de locuitori din Bă-
paţilor (Transilvania), spre
casei de cultură din localitate susţin un spectacol a atras decît păstori sezo­ nii de Sus (1788), apoi, Jiului au fost întemeiate eşti. Vulcanul a fost popu­ sud, către Oltenia, Mun­
nieri din ambele părţi ale
spre
al
secolului
finele
de familii venite din sa-
folcloric. pun în lumină aspecte re- poporului chinez, sub munţilor. Agricultorii a- XVIH-lea, apar Uricani, teie haţegane. lat de locuitori migraţi tenia, Dobrogea, Delta
Dunării, a păstoi’ilor din
In centrele de comună, în cadrul unor adunări velatorn din filonul tradi- munist chinez> pentru e _ veau aici condiţii vitrege Dîlja Mare, Coroeşti, Ho- Dar, să urmărim în con­ din Crivadia, Iscroni de mărginimea Munţilor Si­
lpcuitori
Ciopeia
de
la
biceni etc.
de activitate sedentară.
populare se vor desfăşura simpozioane şi mese ro­ ţiilor de solidaritate ale manciparé socială şi naţio- Pe valea Jiului şi pasul De unde au venit aceste tinuare, numele aşezăx-ilor. • etc. biului şi Şurianului.
Acestea arată nu numai
tunde cu tema „Judeţul Hunedoara pe coordonatele clasei muncitoare din ţara nală. Merişor nu se circula — familii, care au completat numele familiei care a în­ Aşadar, iată cum nume­ Prof. BUJOR VULCU
socialismului“, urmate de programe artistice. drumul fiind mai anevoios ca un şirag de mărgele, temeiat o aşezax-e, dar şi le localităţilor poate indi­
decît peste „predealuriie" peisajul depresiunii, în satul de origine a ei. De ca originea locuitorilor Deva
pasului Vulcan (1621 m) lungul Jiurilor, umanizînd asemenea, se desprinde nu lor. Tn cazul nostru, fap­
— pe unde au trecut co­ minunatul cadru natural ? numai o migrai-e de fa­ tul este cum nu se poate
horte romane şi oştile lui Tradiţia, portul, obiceiu­ milii, ci şi o migrare în mai evident.
Mihai Viteazul — şl al rile şi onomastica arată masă din Ţara Haţegului In jurul anului 1850,
dealului Babei (934 m), pe că cele mai vechi locali­ spre Valea Jiului. Aceas­ cînd extracţia cărbunelui
unde veneau poştalioanele tăţi, fondul vechi al popu­ ta arată de fapt două e- începuse, întregul fond de Umor
în
originar
dinspre Haţeg. laţiei, este (Petrila, Ma­ tape de migrare: px-ima aşezări din Valea Jiului
Ginduri de prezent şi de viitor a fost niciodată nelocui­ leea), din Oltenia (Cîmpu răzleţe, a doua, mai nouă, este complet. De acum nu
mărginime
măi-untă a unor familii
nu
depresiunea
Totuşi,
se mai întemeiază noi lo­
tă. Aici se aşezau păsto­ lui Neag). Stratul vechi o migrare amplă. calităţi (doar cartiere) dar CONFERENŢIAR
al acestor localităţi se re­
Populaţia
migrată
din
rii din Ţara Haţegului şi cunoaşte şi în humele a- unele sate haţegane a în­ populaţia este In ci-eştei-e POLITICOS
x-apidă. E o populare le­
Oltenia, aici la nedei, se
ale gospodarilor di Cirjiţi făcea schimb de mărfuri şezărilor, fie după riurile temeiat aşezăi'i care au gată de dezvoltarea indus­ rară !
— A fost de o eleganţă
pe cax-e se află (Jieţu,
triei.
fost numite după satul de
şi idei, aici, prin aceste
permanente întîlniri creş­ Taia, Gura Cheii, Topli- baştină, la cai'e s-a adău­ Dacă activitatea pasto­ — Serios ?
ţa) sau după locurile pe
— Da, cînd a terminat
tea conştiinţa unităţii de care sînt aşezate (Rîpeni, gat terminaţia eni sau rală a dus la fox-marea de vorbit a salutat fru­
ani, care în limba româ­
(Urmare din pag. 1) lizări. De atunci în toate Nicolae Ceauşescu, le-a dat de 150 ml şi altul de 450 limbă şi obiceiuri, con­ Coasta, Lunca etc.). nă indică provenienţa. tuturor aşezărilor din Va­ mos şi s-a retras în vîr-
ştiinţa unităţii naţionale.
lea Jiului, prin migrarea
satele vin autobuze în une­ la prima conferinţă pe ţa­ la Almaşu Sec şi Popeşti. O primă menţiune asu­ Stratul nou al populaţiei Astfel, locuitorii din Li- unei populaţii omogene ful picioarelor...
Munca i-a făcut să pros­ le de la Deva in altele de ră cu secretarii comitetelor Restul de zile de contribu­ pra unor aşezări stabile şi aşezărilor (sec. XVHI) vadia au întemeiat Live- (români din Ţara Haţe­ JURAMINT
are
caraetei-istiei
cîteva
pere. Acest lucru îl poţi la Hunedoara. Intre timp comunale de partid şi cu ţie în muncă neefectuate în Valea Jiului o avem care-i dezvăluie originea. zenii, cei din Valea Lu­ gului şi, mai vechi, din
pului — Lupenii, cei de
mărginimea
O-
Sibiului,
constata privind casele mo­ am realizat şi alte lucruri primarii. pînă acum le vom folosi la într-un act de danie din Pentru unele aşezări la Paroşeni au venit din răştie, Cugir şi din Ol­ — Am jurat că nu mă
1499, cînd este menţiona­
(cătune, grupuri de case)
derne, toate purtînd am­ care pe noi ne bucură foar­ — Aţi amintit foarte des ridicarea magazinului uni­ tă Petrela (P.etrila), Ma- din zona centrală a depre­ Pax-os, cei din Petroşani tenia). activitatea minieră mai duc acasă beat.
— şi te-ai lăsat de bău­
(oficial) sau Petroşeni (de­
prenta noului, construite în te mult. Am dat în folosin­ în relatarea dv. de aportul versal, început în urmă cu lee (Maleea), Cîmpu lui siunii (care rămăseseră ne­ numirea locală), sînt din a adus creşterea densită­ tură ?
ţii prin aport de populaţie
Neag, precum şi Rotunda
ultimii 10 .ani. Bunăstarea ţă două magazine mixte, în cetăţenilor. El este evident cîteva zile în satul reşedin­ şl Morişoara (aşezări azi ocupate) există denumiri Petros. Bărbătenii au mi­ mai neomogenă ca naţio­ acasă ! duc
— Nu, nu mă mai
prezentă şi aici este vizibi­ satele Cozia şi Almaşu Sec, dacă îl analizăm prin pris- * ţă de comună, aşa cum am dispărute). cu terminaţia oni: Max-- grat din Rîu Bărbat, Uri- nalitate (români, unguri,
coni (la Crivadia). Jitoni
canii au venit de la Uric,
lă însă şi pe alte planuri. iar de cîteva zile am înce­ ma rezultatelor pe care le-a mai relatat. Trebuie să arăt După 1733 (cînd, într-o şi Corbeoni (la Bănită), ca. şi Hobiţenii de la Ho- germani, cehi etc.), ca re­ DATORIE
giune de pi-ovenienţă (Ba­
Despre cîteva din realizări­ put să construim încă unul obţinut comuna. In anul a- că oamenii noştri răspund numărătoare a populaţiei Trandafironi (Paroşeni). biţa, Măţeşteni de ia .Mă- nat, Apuseni, Baia Mare
se menţionează doar 450
— E o lună de
cînd
le oamenilor ne-a vorbit cu în satul reşedinţă de co­ cesta cîte zile de muncă cu mult entuziasm la toate Dănuţoni, Colotoni, lonaş- ţeşti, cei din Valea DSljii etc.), sau chiar stat (Aus­ ţi-am împrumutat o mie
mult suflet primarul comu­ mună. In toate aşezăi-ile a- şi-au propus cetăţenii să e- solicitările. Fac acest lucru de lei, şi spuneai că-ţi
nei, Victor Cizar. vem cămine culturale noi, feetueze pentru înfrumuse­ pentru că ei ştiu că tot ce­ trebuie pentru trei ziie.
— Şi crezi că i-am ţinut
— Unui vizitator obişnuit ridicate tot în ultimii ani. ţarea aşezărilor în care tră­ ea ce înfăptuim este numai mai mult ?
să vadă drumuri de beton Locuitorii din comuna Cîr- iesc şi muncesc ? şi numai spre binele lor. a
şi piatră, să vadă case mo­ jiţi ştiu că împlinirile lor —Numărul zilelor de pres­ Primarul ne-a arătat prin­ Had frunzele INTERDICŢIE DE PESCUIT
derne, lumină electrică, nu se datoresc politicii înţe­ taţii propus este mic în com­ tre altele şi o schiţă de 99 — Nu e voie să prindeţi
i se pare nimic nou cînd lepte a partidului şi statu­ paraţie cucei al zilelor de sistematizare. Printre lucră­ peşte aici !
ORIZONTAL : 1. Compo­
vine la noi. Cine a mai tre­ lui nostru. Ca urmare, şi muncă voluntar-patriotică cîte rile mai importante care se zitor român, autorul cîn- „Frunză veştedă" — -Omul t — Păi ce arc a face,
cut în urmă cu 10 ani pe ei caută să-şi aducă modes­ s-au efectuat în acest an. vor ridica în următorii doi tecului pentru cor : „A zăpezilor. F parcă prind vreunul ?
VERTICAL : î. Republi­
la Cirjiţi şi revine acum, tul aport la bunăstarea ge­ Numărul zilelor de contri­ ani, interldcutorul ne-a a- i'Uginit frunza din vii“ — că socialistă din Uniunea ? PASAGER NEDUMERIT
numai acela poate să sesi­ nerală. Prin ce anume ? buţie propus de cetăţeni mintit de sediul consiliului Frunzele acestui arbore Sovietică — Aluminiu ; 2. J
zeze saltul spectaculos pe Prin contractări de animale este de 1 800 şi s-au rea­ popular, de două magazine încununează frunţile în- In Tirol ! — Viaturi dis­ tanul vasului ?
Dumneata eşti căpi­
—
vingătoiTlor; 2. A'tfie mol­
trugătoare ; 3. Pastă de
care comuna noastră l-a fă­ şi lapte. De pildă, în acest lizat 1 380, iar cel de mun­ săteşti ce vor prinde con­ dovenească — Notă muzi­ sezon — Dan Negrea'; 4. 4 — Da.
cut în tot acest răstimp. an din satele comunei se că voluntar-patriotică de tur în satele Popeşti şi cală — Capcană ; 3. „Da- Regretată poetă română, — Eu nu inai ştiu un­
că-n douăzeci de toamne"
Puţini ştiu că pînă în • anul vor livra 300 capete bovine 12 000 şi s-au efectuat 12 640. Chergheş, de multe alte o- (pl) —' Avantaj ; 4. Măsuri autoarea poeziei „Toam­ $ de-mi este cabina.
na“ — Din nou ; 5. Trai­
— Ce număr avea ?
1967 circulaţia spre cele adulte şi viţei, 50 000 litri biective de interes general. de timp — Fioros ; 5. nic, fără margini ! — In — Nu ştiu numărul dar
cinci sate şi între ele se fă­ lapte şi circa 1 800 kg carne Dar să vedem ce s-a rea­ Fără nici o îndoială, în Scriitor francez, autorul piaţă ! — Pronume perso­ £ în faţa geamului meu
cea în condiţii extrem de de porc. In următorii ani lizat prin strădaniile depu­ următorii ani tot ceea ce volumului „Frunze de nal ; 6. Bunul cel mai de era un far...
toamnă“ — Adolescent ;
se de oameni în aceste zile.
preţ al omenirii ; 7. Frun­
grele. Cum începeau ploile numărul de animale ce se S-a construit un drum nou, proiectanţii au creionat pe 6. Stînjenei — Neon — Ini­ ză de brad — Localitate f
cu greu se încumeta cine­ vor contracta cu statul, pro­ lung de 5 km, în valoare hîrtia de calc a schiţei de mă de poet i 7. Intr-ade­ egipteană ; 8. Semilună ! DACA TACSA
văr — Drum fără pulbere
va să iasă din casă. In dusele ce se vor obţine de sistematizare a acestei co­ — Pumnal ; 8. Oraş în ju­ — Te adoarme — Ţuică d — Vai ce urît e portre­
slabă ; 9. Metal pentru
timp de trei ani însă, mai la acestea, vor fi, fără dis­ de aproape 150 000 lei, s-au mune va prinde viaţă. A- deţul Sibiu — Ouşoare ; poleit frunzele tomnatice 9 Hi tul acesta, pictore !
—‘ Aceea e o oglindă,
precis din ’67 pînă în ’70, cuţie, mai multe. Acest lu­ reparat şi întreţinut alţi 8 ceasta pentru că în cugete­ 9. Se produce la uzina — Vîrf de frunză; 16. Frun­ stimabile.
cocsochimică de la Hune­
am reuşit cu ajutor de la cru este posibil dacă ţinem km de drumuri mai vechi, le şi în puterea oamenilor doara şi la Petrila, prin za voinicului ; ll. Afluent fff\
al Nistrului — A scris
stat şi prin munca tuturor cont de indicaţiile pe care s-au construit trei fîntîni, de la Cirjiţi domină o ma­ senxicocsificarea ligniţilor; poezia „Invîrtejite frunze INTRE STUDENŢI
10. Pictor român, autorul
cetăţenilor să pietruim 30 5 podeţe, s-au făcut două re doză de optimism, de pînzei : „Seară de toamnă se destramă". u L
Cuvinte rare : ASL —
—
N-am ştiut ce-nsecm-
de km de drumuri. E una .secretarul general al parti­ ziduri de' protecţie împo­ la Barbizon“ ; 11. Poet RAXTT. nă să fii restanţier pînă
dintre marile noastre rea­ dului nostru, tovarăşul triva inundaţiilor, unUllung ambiţie, şi de împlinire 1 tn momentul în care am
clasic austriac, după care PETRE PARDAU fost şi eu o dată inte­
Eminescu a scris poezia Hunedoara gralii t.