Page 12 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 800 • MARJI 4 SEPTEMBRIE 1973

Conferinţa Sosirea în Republica Costa Rica

(Urmară din pag. 1) a trezit un viu interes în ministrul afacerilor externe, nistrul agriculturii, Francis­
tfndul opiniei publice. Este Bujor Almăşan, ministrul co Morales, ministrul muncii
minelor, petrolului şi geolo­
şi ocrotirilor social?, Gonza­
Sntr-adevăr un eveniment re­
tovarăşului Nicolao Ceauşescu nocultură, pentru a căror li­ marcabil în dezvoltarea re­ giei. Este prezent ambasado­ lo Solorzano González, mi­
chidare au fost întreprinse
laţiilor de prietenie şi cola­
nistrul pe lingă preşedinţie,
rul român la San Jose, Con­
în ultimul timp o serie de
măsuri, vizînd, paralel cu o borare între cele două po­ stantin Stănescu. Alberto Escalante Canas,
diversificare a producţiei a- poare pe care le apropie atît In continuare, din cauza ministrul culturii, tineretu­
gricole, dezvoltarea unui sec­ originea latină comună, afi­ condiţiilor atmosferice, cere­ lui şi sporturilor, Fernando
In cursul vizitei pe care Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: raporturi de prietenie şi de tovarăşul Fidel Castro în tor industrial. Totodată, Cos­ nităţile de limbă şi cultură, monia primirii se desfăşoa­ Salazar Navarrete, vice-mi-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Relaţiile României cu U- care ne leagă şi o anumită luna mai 1972 la Bucureşti, ta Rica desfăşoară o politică cit şi aspiraţiile de înţele­ ră în sala principală a clă­ nistru al afacerilor externe.
secretar general al Partidu­ niunea Sovietică se dezvoltă asemănare in dezvoltarea care consideraţi că sînt pers­ de deschidere spre alte ţări, gere şi cooperare internaţio­ dirii aerogării, care este în­ Apoi, rînd pe rînd, şefii
lui Comunist Român, pre­ în condiţii bune ; ele au, de­ culturii, ca urmare a origi­ pectivele dezvoltării relaţii­ de colaborare internaţională nală. cadrată de drapele româneşti misiunilor diplomatice acre­
şedintele Consiliului de Stat altfel, la bază tradiţii înde­ nii latine. Vizita pe care o lor de colaborare dintre în condiţiile echităţii între In momentul în care nava şi costaricane. Fanfara into­ ditaţi la San Jose aduc oma­
al Republicii Socialiste Româ­ lungate, orînduirea socialistă facem acum în mai multe Partidul Comunist Român şi parteneri, de natură să favo­ aeriană prezidenţială ateri­ nează imnurile de stat ale giul lor preşedintelui Nicolae
nia, împreună cu tovarăşa comună şi vecinătatea între ţări ale Americii Latine şi Partidul Comunist din Cu­ rizeze propriile eforturi de zează, pe aeroportul interna­ celor două ţări, în timp ce Ceauşescu şi tovarăşei Elena
Elena Ceauşescu, o întreprin­ cele două ţări. Voi menţio­ care a început cu prima ţa­ ba, dintre România şi Cu­ dezvoltare. ţional Juan Santamaria cer­ din exterior răzbate ecoul Ceauşescu. De înalţii oaspeţi
de în Cuba, numeroşi zia­ na numai că, în relaţiile e- ră socialistă de pe acest con­ ba ? Poporul nostru urmăreşte nea o ploaie măruntă, feno­ salvelor de artilerie. Oaspe­ se apropie un băieţel şi o
rişti cubanezi şi corespon­ conomice, Uniunea Sovietică tinent constituie expresia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: cu interes şi simpatie strădu­ men cotidian, caracteristic a- ţilor români le sînt prezen­ fetiţă în costume naţionale
denţi ai presei străine, acre­ ocupă un loc important — dezvoltării acestor relaţii, Am arătat că între Parti­ inţele poporului costarican, cestui sezon. taţi membrii guvernului româneşti, care le oferă fru­
ditaţi 'la Havana, şi-au ex­ circa 25 la sută din comer­ este o vizită de prietenie, de dul Comunist Român şi Parti­ ca şi ale celorlalte popoare P r e ş e d i n t e l e Nicolae costarican : Gonzalo Facio moase buchete de flori : sînt
primat dorinţa vie şi intere­ ţul exterior al României. E- cooperare, în interesul po­ dul Comunist din Cuba, în­ latino-americane pentru dez­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena Segreda, ministrul afacerilor copiii unui costarican d®
sul profund de a se întîlni xistă o conlucrare largă şi poarelor noastre, al cauzei tre popoarele noastre există voltarea economică, socială Ceauşescu sînt întîmpinaţi la externe, Arturo Montero origine română, care nu şi-a
cu conducătorul partidului şi în alte domenii de activitate, colaborării şi păcii gene­ relaţii bune de colaborare. şi culturală, pentru ridica­ coborîrea din avion de pre­ Castro, ministrul de interne, uitat ţara natală.
statului român. Răspunzînd atît între partidele, cît şi în­ rale. In cadrul convorbirilor pe rea standardului său de via­ şedintele Jose Figueres Fer- Claudio Alpizar, ministrul de După încheierea ceremoni­
acestor solicitări, tovarăşul tre popoarele noastre, exis­ Marta Solis, corespondenta care le-am avut la Bucu­ ţă, după cum resimte o deo­ rer. finanţe, Fernando Valverde ei, coloana de maşini se în­
Nicolae Ceauşescu a ţinut, tă o colaborare largă în ac­ revistei „Siempre" din Me­ reşti şi la Havana, sau mai sebită satisfacţie faţă de ro­ Cei doi preşedinţi îşi string Vega, ministrul siguranţei dreaptă spre reşedinţa ofi­
duminică seara, o conferinţă ţiunea pe plan internaţional xic : bine zis în Cuba, am ajuns lul crescînd pe care aceste cordial mîinile, apoi pre­ publice, Ulandislao Gomez cială pusă la dispoziţia , so­
de presă la reşedinţa oficia­ pentru o politică de colabo­ Ce importanţă acordă la multe înţelegeri privind state, în majoritatea lor mici şedintele costarican prezintă Solano, ministrul educaţiei, lilor poporului român.
lă din capitala Cubei. rare şi pace între toate po­ România grupului ţărilor extinderea acestei colaborări, şi mijlocii, îl joacă în abor­ preşedintelui Consiliului de Jose Luis Orlich, ministrul
- Au asistat tovarăşa Elena poarele lumii. nealiniate? Ce credeţi că ar atît între partide, cît şi în­ darea şi soluţionarea proble­ Stat al României pe cei doi sănătăţii, Rodolfo Silva, mi­ Reportajul vizitei a fost
Ceauşescu, precum şi tovară­ In ceea ce priveşte State­ putea face ţările socialiste tre popoarele noastre. De a- melor majore cu care este vicepreşedinţi: Manuel Agui- nistrul lucrărilor publice şi
şii Ion Păţan, Ştefan Andrei, le Unite, România întreţine, pentru apropierea şi mai ceea, apreciez că vizita în confruntată astăzi lumea lar Bonilla. cu soţia, şi Jor­ transporturilor, Gasto.n Co- realizat de :
George Macovescu, Bujor de asemenea, relaţii de cola­ mare de aceste ţări ? Cuba, rezultatele care se con­ contemporană. Sub acest ra­ ge Rossi Chavarria. Doamna gan, ministrul economiei, in­ ION CÂRJE
Almăşan, Miroea Maliţa şi borare largi. Această colabo­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: turează constituie un bun în­ port, relaţiile româno-costari- Aguilar Bonilla oferă tova­ dustriei şi comerţului, Fer­ MIRCEA MOARCĂŞ
Petre Ionescu, ambasadorul rare, bazată pe principiile Pornind de la faptul că ceput pentru întreaga vizită cane au posibilităţi largi de răşei Elena Ceauşescu. o nando Batalla Esquivel, mi- ROMULUS CAPLESCU
României la Havana. coexistenţei paşnice, a căpă­ ţările nealiniate, sau cele pe caro o facem în Ameri­ extindere în continuare, ac­ splendidă orhidee, floare ce
Conferinţa de presă a fost tat o dezvoltare mai mare în mai multe dintre ele, sînt ca Latină. tuala vizită la nivel înalt ur- constituie emblema naţională
deschisă de Ion Cârje, direc­ ultimii ani, ca urmare a vi­ state care luptă pentru dez­ Omar Martinez, „Juventud mînd. de bună seamă, să a republicii. La rindul său, Dejun
tor general adjunct al Ager- zitei preşedintelui Nixon în voltarea lor economică in­ Rebelele“, Cuba : contribuie la fructificarea a- tovarăşul Nicolae Ceauşescu
pres, şeful grupului de pre­ România şi a vizitei mele în dependentă, că sînt direct Vă rog să-mi permiteţi să cestora. prezintă persoanele oficiale
să care însoţeşte pe condu­ Statele Unite. interesate în lichidarea poli­ pun o întrebare cu privire ...Oraşul San Jose trăieşte care-1 însoţesc în această vi­ Breşedintele Republicii Cos­ externe, Rodolfo Silva, mi­
cătorul partidului şi statu­ Omar Martinez — „Juven- ticii imperialiste de forţă şi la strategia economică a în această zi atmosfera ca­ zită — tovarăşii Ion Păţan, ta Rica, Jose Figueres Ferrer, nistrul lucrărilor publice şi
lui nostru în vizita pe con­ tud Rebel de“ — Cuba : dictat, a colonialismului şi României : care sînt princi­ racteristică evenimentelor po­ vicepreşedinte al Consiliului a oferit, luni la amiază, un transporturilor, Gaston Cogan,
tinentul latino-american. Am dori să cunoaştem neocolonialismului, pentru a- palele priorităţi pentru anii litice importante. Vizita pi'e- de Miniştri, ministrul comer­ dejun în onoarea preşedinte­ ministrul economiei, indus­
Lulnd cuvîmtul, tovarăşul participarea României în ca­ şezarea relaţiilor dintre sta­ viitori ? şedintelui Nicolae Ceauşescu, ţului exterior, Ştefan An­ lui Consiliului de Stat al Re­ triei şi comerţului, Fernando
Nicolae Ceauşescu a spus : drul C.A.E.R. şi ce influen­ te pe noi principii, că toa­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: prima vizită în această ţară drei. secretar al C.C. al publicii Socialiste România, Salazar Navarrete, viceminis-
Stimaţi tovarăşi, domnilor, ţă are colaborarea din ca­ te sau aproape toate aceste România se găseşte acum a şefului unui stat socialist, P.C.R., George Macovescu, Nicolae Ceauşescu. tru al afacerilor externe.
Aş dori să declar de la drul C.A.E.R. asupra econo­ state sînt interesate în gă­ într-o nouă etapă de dezvol­ Au participat Ion Păţan, In cursul dejunului, desfă­
început că vizita în Cuba miei româneşti ? sirea unor căi mai bune de tare. Această etapă a fost Ştefan Andrei. George Ma­ şurat într-o atmosferă cor­
socialistă s-a desfăşurat în Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: colaborare între ele şi de definită de Congresul al X- Vizită protocolară covescu, Bujor Almăşan. Mir- dială, cei doi şefi de stat au
cele mai bune condiţiuni, că România este printre ţări­ creare a condiţiilor pentru lea al partidului ca etapa cea Maliţa consilier al pre­ rostit scurte toasturi.
întreaga noastră delegaţie a le fondatoare ale C.A.E.R. In un sprijin mai puternic pen­ făuririi societăţii socialiste şedintelui Consiliului de In acelaşi timp. doamna
exprimat mulţumiri condu­ cei peste 20 de ani de acti­ tru ţările în curs de dezvol­ multilateral dezvoltate. Obi­ a făcut o vizită protocolară Stat. şi ambasadorul Con­ Karen Olse de Figueres a o-
cerii de partid şi de stat a vitate şi colaborare în cadrul tare, România apreciază că ectivul fundamental este, Luni la amiază, preşedinte­ preşedintelui Jose Figueres stantin Stănescu. ferit un dejun în onoarea
Republicii Cuba şi, personal, acestui organism, fără îndo­ întîlnirea de la Alger poate deci, ridicarea societăţii so­ le Consiliului de Stat al Re­ Ferrer şi soţiei sale, Karen Din partea gazdelor au tovarăşei Elena Ceauşescu,
tovarăşului Fidel Castro pen­ ială că s-au obţinut o serie avea un rol important în cialiste pe o treaptă superi­ publicii Socialiste România,
tru primirea deosebit de de rezultate pozitive. Noi dezvoltarea solidarităţii aces­ oară economică, ştiinţifică, Nicolae Ceauşescu, împreună Olse de Figueres, la reşedin­ luat parte Gonzalo Facio Se­ care a decurs într-o ambian­
călduroasă care ni s-a făcut considerăm că colaborarea tor state, în direcţia la ca­ culturală, a creşterii bună­ cu tovarăşa Elena Ceauşescu, ţa lor personală. greda, ministrul afacerilor ţă prietenească.
peste tot. în cadrul C.A.E.R., bazată pe re m-am referit. De aceea, stării materiale şi spirituale
Aş dori şi cu acest prilej principiile socialiste — ega­ apreciem în mod pozitiv a- a întregului popor, dezvolta­
să exprim nnulţumirile noas­ litatea în drepturi, întraju­ ceastă conferinţă, eforturile rea formelor organizatorice Plecarea din Havana
tre poporului cubanez, care torarea tovărăşească şi avan­ ţărilor nealiniate şi sperăm corespunzătoare de participa­
şi-a manifestat cu prilejul tajul reciproc — creează con­ că lucrările conferinţei vor re activă a întregului popor
vizitei sentimentele de prie­ diţii pentru o dezvoltare ac­ aduce o contribuţie de seamă la conducerea activităţii eco­
tenie frăţească faţă de po­ tivă a fiecărei economii so­ la lupta împotriva imperia­ nomice, sociale, a întregii
porul român, în care vedem cialiste, pentru întărirea in­ lismului, colonialismului şi activităţi de făurire a socia­ (Urmare din pag. 1) imnurile de stat ale celor răşei Elena Ceauşescu de Ceauşescu se îmbrăţişează cu
expresia dorinţei de a dez­ dependenţei fiecărui stat şl neocolonialismului. Nu aş lismului. In acest cadru, a- două ţări. Tovarăşul Nicolae mulţimea aflată pe aeroport tovarăşa Vilma Espin, strîng
volta colaborarea între po­ contribuie la un avînt conti­ putea, desigur, să vorbesc în cordăm o mare atenţie in­ Ceauşescu, împreună cu to­ se scandează minute în şir mîinile celor prezenţi care
poarele noastre. Am purtat nuu al fiecărei economii na­ numele altor ţări socialiste, dustrializării, avem în vede­ de Osvaldo Dorticos Torra- varăşul Osvaldo Dorticos „Ceauşescu" şi „Ceauşescu le urează drum bun. Solii
discuţii cu privire la colabo­ ţionale. dar România — şi cred că şi re să ne apropiem de ţările do, membru al Biroului Po­ Torrado, trece în revistă gar­ pe curînd“. poporului român îşi iau apoi
rarea bilaterală şi am ajuns, Diaz Manolo —Prensa Da­ alte ţări socialiste — sînt in­ industriale avansate. Dezvol­ litic al C.C. al P.C. din Cu­ da de onoare, se înclină în înalţii oaspeţi români răs­ rămas bun ai căldură de la
împreună cu conducătorii tina : teresate ca această conferin­ tăm într-un ritm înalt agri­ ba, preşedintele Republicii faţa drapelelor de stat ale pund cordial locuitorilor Ha­ celelalte oficialităţi cubaneze.
1
cubanezi, la Înţelegerea co­ Ce însemnătate are pentru ţă să se desfăşoare în cele cultura, considerînd că ea Cuba, Râul Castro, al doilea României şi Cubei. Preşedin­ vanei, strîng multe din mîi­ De pe scara avionului, to­
mună de a extinde coopera­ Europa şi pentru întreaga lu­ mai bune condiţii şi să dez­ constituie o latură impor­ secretar al C.C. al P.C. din tele Consiliului de Stat al nile ce se întind din mulţi­ varăşul Nicolae Ceauşescu şi
rea economică, tehnico-ştiin- me destinderea pe vechiul volte activ o colaborare cu tantă a economiei româneşti Cuba, prim viceprim-minis- me. tovarăşa Elena Ceauşescu sa­
ţifică, culturală, de a acţio­ continent şi ce importanţă a- aceste state. Dealtfel, vă pot şi, cum am menţionat, acor­ tru, Sergio del Văile, mem­ Republicii Socialiste Româ­ împreună cu tovarăşul lută încă o dată pe cei pre­
na pentru dezvoltarea conlu­ cordă ţara dumneavoastră spune că avem relaţii bune dăm o mare atenţie ştiinţei, bru al Biroului Politic al nia, împreună cu tovarăşa Dorticos, tovarăşul Nicolae zenţi. Mulţimea aplaudă în­
crării dintre partidele şi po­ Conferinţei pentru securitate de colaborare cu toate state­ învăţămîntului, factori pri­ C.C. al P.C. din Cuba, mi­ Elena Ceauşescu îşi iau ră­ Ceauşescu şi tovarăşa Elena delung. Este ora 9,00, ora lo­
nistru de interne, Ramiro
poarele noastre. şi cooperare în Europa ? le participante la conferinţa mordiali pentru progresul so­ Valdes Menendez, membru mas bun de la şefii misiuni­ Ceauşescu se îndreaptă spre cală. Avionul prezidenţial a-
Fără îndoială, am făcut un Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: de la Alger şi dorim să ex­ cietăţii socialiste, pentru fă­ avionul prezidenţial.
al Biroului Politic al C.C. al
schimb de păreri asupra u- România, împreună cu alte tindem conlucrarea cu ele în urirea unei societăţi socialis­ P.C. din Cuba, viceprim-mi- lor diplomatice acreditaţi la Apoi preşedintele Nicolae lunecă din ce în ce mai re­
nor probleme ale vieţii in­ ţări socialiste, s-a pronunţat toate domeniile de activitate. te cît mai înaintate. Havana, care au venit să-i Ceauşescu se îmbrăţişează ped? pe pistă şi, după cîtva
ternaţionale, constatind că. de mulţi ani pentru înfăptui­ Michel Tourguy — cores­ Vă pot spune că rezultate­ nistru, Vilma Espin, pre­ salute la aeroport. călduros cu tovarăşii Osval­ timp, se pierde în zare, în-
în viaţa internaţională are rea securităţii în Europa şi pondentul agenţiei France le pe primii doi ani şi ju­ şedintă a Federaţiei Femeilor La apropierea tovarăşului dreptîndu-se spre capitala
loc un proces de destindere, pentru o Conferinţă general- Presse : mătate ai actualului cincinal Cubaneze. do Dorticos Torrado şi Râul
că. ,s-an obţinut paşi impor­ europeană. Nu de mult, viitorul pre­ demonstrează că prevederile Erau, de asemenea, pre­ Nicolae Ceauşescu şi a tova- Castro, iar tovarăşa Elena Republicii Costa Rica.
tanţi ■ca urmare a acţiunii Am participat activ la lu­ şedinte al Argentinei, atunci Congresului ..al X-lea sînt pe zenţi Pedro Miret Prieto, vi-
maselor largi populare, a for­ crările pregătitoare de la cind era, pur şi simplu un deplin realiste, deoarece, nu ceprim-ministru, Diocles Tor-
ţelor antiimperialiste în rea­ Helsinki, am luat parte la exilat politic, a fost în Româ­ numai că am realizat preve­ ralba Gonzales, viceprim-mi-
lizarea unei politici noi, ba­ prima fază, la Conferinţa nia. Acest fapt se pare că derile cincinalului, dar am nistru, Jorge Risquet Valdes,
zate pe principiile egalităţii, miniştrilor de externe. Apre­ este un mesaj favorabil pen­ obţinut o creştere mai rapidă secretar al C.C. al P.C. din Vizitarea unor instituţii de stiintă,
respectului independenţei şi ciem că rezultatele obţinute tru vizita pe care domnul a industriei şi sînt create Cuba, Lazaro Pena, membru
al C.C. al P.C. din Cuba,
suveranităţii, al neamestecu­ pînă acum sînt bune şi des­ preşedinte o va face în Ar­ condiţii pentru realizarea Machado Ventura, prim-se- t f f *
lui în treburile interne. Vă chid perspective pentru a a- gentina. Ne-aţi putea vorbi planului cincinal înainte de cretar al Comitetului provin­
pot declara că în această şeza relaţiile dintre statele de propunerile concrete pe termen. cial Havana al P.C. din Cu­
direcţie partidele şi popoare­ europene pe principii noi, care le duceţi la Buenos Ai- Marta Solis, revista „Siem­
le român şi cubanez au a- care să asigure o colaborare res cu acest prilej ? pre", Mexic : ba, membri ai guvernului, artă si cultură din Havana
cadre de conducere din mi­
juns la concluzia comună de multilaterală în toate dome­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Am, domnule preşedinte, o nisterul relaţiilor externe,
a acţiona şi de a întări cola­ niile de activitate, să excludă întrebare care mă interesea­
borarea dintre ele pentru a- forţa şi ameninţarea cu for­ Intr-adevăr, la începutul a- ză personal: recent, Româ­ conducători de instituţii cen­
firmarea unei politici noi, ţa, să asigure respectul in­ cestui an, generalul Peron a nia a stabilit relaţii cu Me­ trale. Totodată, se aflau pe
care să ducă la respectarea dependenţei şi suveranităţii vizitat România. Am avut xicul. Pe ce teren concret aeroport şefii misiunilor di­ Duminică la amiază, tova­ cele ale geologiei şi chimiei. nuare, tovarăşa Elena
dreptului fiecărui popor de a fiecărui stat, egalitatea în cu el o convorbire îndelun­ crede domnul Ceauşescu că plomatice acreditaţi la Ha­ răşul Nicolae Ceauşescu, îm­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu se interesează, în
hotărî dezvoltarea sa aşa drepturi, respectul integrităţii gată cu privire la colabora­ se pot dezvolta aceste relaţii vana, membrii Ambasadei preună cu tovarăşa Elena a vorbit gazdelor despre calitatea sa de director ge­
cum o doreşte, fără nici un teritoriale, ceea ce, fără nici rea dintre Argentina şi Româ­ bilaterale ? române şi personalul român Ceauşescu, a vizitat instituţii principiile activităţii de cer­ neral al Institutului centrai
amestec din afară. o îndoială, va constitui un nia, la o serie de aspecte Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: care-şi desfăşoară activitatea de ştiinţă, artă şi cultură din cetare ştiinţifică în ţara noas­ de cercetări chimice din Ro­
Pot spune, deci, că sîntem eveniment de însemnătate is­ ale procesului revoluţionar Am salutat cu multă sa- în Cuba. capitala Cubei. In cursul vi­ tră, subliniind direcţiile şi mânia, de aspecte ale activi­
care se desfăşoară în Ameri­
deosebit de mulţumiţi de fe­ torică pentru continentul eu­ tisfacţie stabilirea relaţiilor Este ora 8,45 (ora locală). zitei. oaspeţii români au fost preocupările majore actuale tăţii de cercetare. în dome­
lul în care s-a desfăşurat ropean, dar, aş putea spune, ca Latină, precum şi cu pri­ dintre România şi Mexic. A- Coloana oficială intră pe ae­ însoţiţi de Osvaldo Dorticos în acest domeniu. Secretarul niul chimiei, în Cuba.
vire la viaţa internaţională.
vizita, de convorbirile, de re­ că va exercita o influenţă preciez că există condiţii roportul „Jose Marti", împo­ Torrado, preşedintele Repu­ general al partidului eviden­ Sînt vizitate apoi muzeul
Vă pot spune că am ajuns
zultatele vizitei şi discuţii­ favorabilă asupra întregii la multe concluzii comune, pentru p colaborare econo-, dobit sărbătoreşte cu dra­ blicii Cuba, Vilma Espin, ţiază în continuare că, în- de ştiinţe naturale şi Muzeul
lor. Credem că toate acestea vieţi internaţionale. că ne-am despărţit în relaţii mică, precum şi în domeniile pelele României şi Cubei. preşedinta Federaţiei femei­ tr-adevăr, există o experienţă de arheologie, amenajate în
Pretutindeni flutură tricolo­
vor deschide noi perspective De aceea, vom participa de prietenie. Aştept cu mul­ ştiinţei, culturii. Dealtfel, rul românesc, pot fi văzute lor cubaneze, şi Belarmino bună pe tărîmul colaborării incinta academiei şi care re­
colaborării viitoare dintre activ la faza a doua, in care tă plăcere vizita în Argenti­ aş dori să menţionez că şi portrete ale tovarăşului Castilia, viceprim-ministru şi ştiinţifice dintre cele două prezintă roade ale muncii
ţările noastre, ceea ce cores­ se vor elabora documentele. pînă acum. în cadrul Organi­ ministru al educaţiei. ţări şi este necesar ca ea să
punde intereselor celor două Vom acţiona pentru crearea na şi reîntilnirea cu genera­ zaţiei Naţiunilor Unite, al Nicolae Ceauşescu, domneşte Primul popas se face la fie continuată şi extinsă. cercetătorilor acesteia.
popoare, cauzei unei cola­ unui organism permanent, lul Peron, care va avea loc altor organisme internaţiona­ atmosfera specifică eveni­ Academia de ştiinţe a Cu­ ..Considerăm că propunerea La plecare, mulţumind con­
borări largi .internaţionale, care să asigure consultări şi după alegerile din septem­ le, reprezentanţii ţărilor noas­ mentelor de mare însemnă­ bei, care îşi are sediul în ducerii academiei pentru pri­
păcii în lume. soluţionarea unor probleme brie. El va fi, atunci, pre­ tre au conlucrat foarte activ tate. Mii de oameni ai mun­ de a se elabora o hartă geo­ mirea făcută, tovarăşul
Acum, sînt gala să ascult în viitor. Sperăm că această şedinte ales a) Argentinei. şi sper că şi în viitor aceas­ cii din Havana, veniţi să-şi monumentala clădire a Capi- logică a provinciei Camaguey Nicolae Ceauşescu i-a urat
întrebările dumneavoastră. conferinţă se va încheia în Avem în vedere să punem tă colaborare se va intensi­ ia rămas bun de la înalţii toliului din Havana. prin colaborarea geologilor succes în activitatea sa vii­
IVIichel Tourguy, corespon­ prezenţa conducătorilor de bazele unei largi colaborări fica, ceea ce va contribui la oaspeţi români, fac o impre­ Preşedintele Academiei, dr. români şi cubanezi este foar­ toare, exprimîndu-şi încă o
între România şi Argentina
dentul agenţiei France Pres- state sau de guverne ai ţări­ înfăptuirea în viaţa interna­ sionantă manifestâre de sim­ Zoilo Marinello, cunoscut om te bună şi o putem conside­ dată convingerea asupra re­
se la Havana : lor participante. in domeniile economic, ştiin­ ţională a unor principii noi, patie conducătorilor partidu­ de ştiinţă, adresează, în nu­ ra. dacă şi tovarăşul Dorticos zultatelor fructuoase pe care
lui şi statului nostru. Ova­
ţific, cultural, să realizăm u-
Aş dori să ştiu dacă pro­ Claudo Regin — corespon­ nele acorduri de colaborare care corespund pe deplin şi ţiile şi uralele sînt întrerup­ mele conducerii acestei pres­ este de acord (preşedintele le va avea dezvoltarea cola­
Osvaldo Dorticos : sîntem în­
ştiinţifice
româno-
borării
gramul vizitei în Costa Ri- dentul Agenţiei Reuter la pe termen îndelungat în mul­ intereselor poporului român te numai de vocea acelor tigioase instituţii, al tuturor tru totul de acord) ca o ches­
ca s-a modificat sau se men­ Havana: te domenii de activitate. Sper şi intereselor poporului me­ grupuri care, în semn de lucrătorilor săi, ca şi în nu­ tiune stabilită ; putem trece cubaneze.
ţine ? Am dori să ştim, excelenţă, că şi rezultatele vizitei în xican': respect şi preţuire, scandea­ mele conducerii Universităţii la aplicarea sa, după cum In continuarea vizitei, oas­
din Havana, reprezentată prin
Tovarăşul Nicolae Cc,auşescu: cum se dezvoltă relaţiile din­ Argentina vor fi foarte eloc­ In încheierea conferinţei de ză într-o românească cu ac­ rectorul său, prof. Hermes putem colabora în toate do­ peţii români şi gazdele cuba­
neze se opresc la Muzeul de
Incepînd de mîine dimi­ tre România şi Republica vente în această privinţă. presă, tovarăşul Nicolae cent spaniol „Ceauşescu — Herrera, un călduros bun meniile dacă ne punem de arte decorative, unde se află
neaţă, de la ora 10,00, ora Populară Chineză ? Miliai Fabian, toresnon- Ceauşescu, luîndu-şi rămas P.C.R.“, „Ceauşescu pe cu- venit, arătînd că reprezen­ acord şi dispunem de forţele
locală din Costa Rica, ne Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: dcntul Agcrpres la Havana : bun de la ziarişti, a fost sa­ rînd". Mulţi poartă pancarte tanţii ştiinţei şi învăţămîntu­ respective“ — declară tova­ expuse bogate colecţii de mo­
bile, porţelanuri şi tapiserii
vom afla în această ţară. Relaţiile dintre România In urma vizitei pe care o lutat printr-un ropot de a- cu inscripţia „Vă aşteptăm lui din Cuba se simt profund răşul Nicolae Ceauşescu. şi unde, în prezent, se află
Ilic Ciurăscu, Televiziunea şi Republica Populară Chi­ întreprindeţi în Cuba, ca şi plauze, puternice şi prelun­ să reveniţi in Cuba“. onoraţi de această vizită. In legătură cu aceeaşi pro­ deschisă o expoziţie de artă
română : neză se găsesc la un nivel a convorbirilor purtate cu gite. Fanfara militară intonează In sala de consiliu a aca­ blemă, a colaborării dintre populară românească, ce se
Am dori să vă aflăm pă­ bun şi vor continua să cu­ demiei, oaspeţii români sînt oamenii de ştiinţă români şi bucură de un frumos succes.
rerea, acum, înainte cu ci- noască o dezvoltare, bazată informaţi despre modul în cei cubanezi, tovarăşa Elena Un ultim popas ane loc la
teva minute de publicarea şi pe faptul că atît economia care este organizată cerce­ Ceauşescu înmînează pre­ Muzeul de istorie a oraşului
comunicatului comun, despre noastră, cît şi economia Re­ 8.30 La microfon, melodia pre­ tarea ştiinţifică în Cuba şi şedintelui Academiei de ştiin­ Havana, amenajat în fostul
ferată; 9,00 Buletin de ştiri;
rezultatele concrete ale con­ publicii Populare Chineze ’Cibelina 9.30 Atlas cultural; 9,50 Muzică Televiziune despre condiţiile în care a ţe din Cuba primul volum al palat al căpitanilor generali
vorbirilor pe care le-aţi avut sînt în dezvoltare continuă, uşoară; 10,00 Buletin de ştiri; luat fiinţă acest înalt for lucrării ştiinţifice „Rezulta­ ai Cubei şi care adăposteşte
cu tovarăşul Fidel Castro şi pe apropierea dintre cele 10.05 Melodii populare din Ca- ştiinţific. Academia întreţine tele expediţiilor biospeologice mărturii preţioase ale luptei
Pagini
raş-Severin;
10,30
din
ceilalţi conducători ai Re­ două popoare, pe faptul că DEVA: Fantoma lui Barba opereta „Saltimbancii“ de Louis 9,00 Teleşcoală ; legături strînse cu instituţiile cubano-române în Cuba", a- de peste un secol a poporului
publicii Cuba. ambele popoare construiesc Neagră („Patria“); Tora ! Tora! Ganne; 11.00 Buletin de ştiri ; 10.00 Telex ; similare din ţările socialiste, părut recent în Editura Aca­ Cubei pentru independenţă şi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: socialismul. De aceea, ca o Tora! („Arta“); SIMERIA : Ci- 11.05 Piese instrumentale de 10.05 Tele-enciclopedia ; printre care şi cu Academia demiei Republicii Socialiste libertate.
virtuozitate; 11,15 Medalion Ge-
seriile
Porumbescu
—
In comunicatul comun se caracterizare generală, aş prian („Mureşul“); HUNEDOA­ lu Solomonescu; 11,30 înflorim 10.45 Cîntece din Mehedinţi cu Republicii Socialiste Româ­ România şi care însumează Dînd o înaltă apreciere ex­
I-II
va putea vedea că cele două putea spune că prevedem ca RA: Florentinei- ’73 („Siderur- Republica — cîntece de mun­ Angelica Stoican ; nia. Legăturile de colaborare un număr de valoroase stu­ ponatelor acestui muzeu, to­
delegaţii au dat o înaltă a- relaţiile României cu Repu­ gistul“); Ucideţi oaia neagră că; 12,00 Discul zilei — Kathy 11.00 Telecinemateca pentru co­ dintre cele două ţări pe tă- dii de specialitate, semnate varăşul Nicolae Ceauşescu şi
Kirby; 12,15 Recital de operă
care
preciere rezultatelor de pînă blica Populară Chineză, ca şi („Constructorul“); Fata CALAN: Ion Buzea; 12,30 Intîlnire cu pii : „Moartea lui Joc In­ rîmul ştiinţei se dezvoltă cu de oameni de ştiinţă din Cu­
flori
(„Arta“);
vinde
acum ale colaborării dintre cu toate ţările socialiste, de­ Piciul va avea un frăţior („11 melodia populară şi interpretul dianul“ ; precădere în domeniile speo­ ba şi România, ca şi de spe- tovarăşa Elena Ceauşescu au
partidele şi statele noastre. altfel, să continue să se dez­ Iunie“); TELIUC: Viaţă de fa­ preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 12.20 Autografe... autografe ; logiei şi biospeologiei. ca şl ologi din alte ţări. In conti- semnat în încheiere în Car­
13,15 Avanpremieră cotidiană;
tea de onoare.
Delegaţia noastră şi eu per­ volte în viitor pe un drum milie („Minerul“); PETROŞANI; 13.30 Concert de prînz; 14,00 12,50 52 de iniţiative în 52 de
(„7
Monte
Noiembrie“);
Carlo
săptămîni (Reportaj la Fa­
sonal am dat o înaltă apre­ ascendent. Capcană pentru general („Re­ Compozitorul săptămînll — brica de ciment Bicaz) ;
ciere şi considerăm că po­ Diaz Manolo — Prensa La­ publica“); LUPENI: Ce se în- Jean Philippe Rameau; 14,40 13.00 Telejurnal ;
Cîntece populare de dragoste;
porul cubanez, sub conduce­ tina : timplă doctore („Cultural") ; 15.00 Buletin de ştiri; 15,05 Din 16.30 — 17,00 Sosirea din etapa
capră
de
Cornul
(„Muncito­
rea partidului său comunist, Cum se dezvoltă relaţiile resc“); LONEA: Să cumpărăm operetele lui Florin Comişel; a IV-a a „Turului ciclist SOFIA. — Luni, în pavilio­ tea şi pacea în America Lati­ nică in imediata apropiere a
a obţinut succese remarcabi­ de colaborare dintre Româ­ o maşină de pompieri („Mun­ 15.30 Muzică de estradă; 16.00 al României“. Transmisiu­ nul României din cadrul Tir- nă", în care sînt condamnate aeroportului local.
Radiojurnal; 16,15 Cîntă Nelu
le in construcţia societăţii nia şi ţările din aşa-zisa lu­ citoresc“); PETRILA: Alfred Orian; 16.30 Ştiinţa la zi; 16,35 17.30 ne de la Cluj ; gului internaţional de la Plov- încercările de a împiedica Totodată, se anunţă că şo­
Curs de limba rusă. Re­
ccl
Mare
(„Muncitoresc“);
div, a avut loc o conferinţă
socialiste. me a treia, îndeosebi cele VULCAN : A venit un sol­ Cîntecul săptămînii: „Cu ace­ capitulare (8) ; de presă. mersul înainte al ţărilor de seaua nr. 4 care face legă­
la sud de Rio Grande, ten­
de
Nu doresc să anticipez ce­ clin America Latină ? dat de pe front („Mun­ eaşi fierbinte putere“ versuri 18.00 Telex ; Directorul pavilionului Româ­ dinţa lor de emancipare eco­ tura intre Pnom Penh şi por­
Gheorghe
Dumitrescu,
Avanpremieră ;
18.05
citoresc“) ; ORAŞTIE :
...Şi
le înscrise in comunicat, dar Tovarăşul Nicolae Coauşcscu: salută rîndunelele („Patria“) ; de Ioan Meiţoiu; 16,50 Publi­ 18,10 Steaua polară ; nomică, atentind la indepen­ tul Kompong Som continuă să
el reflectă pe deplin şi po­ România acordă o atenţie Batalionul invizibil („Flacăra“): citate radio; 17,00 In ritm de 18,40 Al IX-lea Festival de fol­ niei, Nicolae Doljan, a vor­ denţa şi suveranitatea lor de se afle sub controlul patrio­
bit despre succesele econo­
clor de pe litoral. Sclec-
sibilităţile de colaborare e- deosebită colaborării cu ţă­ GEOAGIU-BAI: Cowboy; HA­ marş; 17,10 Simfonia concer­ ţiuni din spectacolul pre­ stat. ţilor.
conomică, tehnico-ştiinţifică rile care şi-au cîştigat inde­ ŢEG: Fata bătrînă („Popular“); tantă pentru două piane şi or­ zentat de judeţul Gorj ; miei româneşti şi, în mod
BRAD: Grăbiţi apusul soare­
deosebit, despre dezvoltarea
şi culturală, precum şi do­ pendenţa naţională şi luptă lui — seriile I-II („Steaua ro­ chestră de Dinu Lipatti; 17.30 19,15 Publicitate ; cu prioritate a industriei con­ SYDNEY. — La Sydney şi-a
1001 de seri : Cavalerul
rinţa partidelor şi popoare­ pentru dezvoltarea economi- şie“); GURABARZA: Fete în Muzică populară interpretată 19.20 Floricică şi scutierul său structoare de maşini, ale că­ început lucrările o convenţie
lor noastre de a întări co­ co-socială independentă. Aş soare („Minerul“); ILIA: Feri­ de Angelica Stoican. Dumitru (III) ; rei produse deţin ponderea in naţională consacrată revizuirii
cit cel care ca Ulise... („Lu­
Sopon şi Radu Simion; 18,00
laborarea reciprocă, solidari­ putea spune că întreţinem re­ mina“). Orele serii; 20,00 Zece melodii 19.30 Telejurnal. — Cincinalul Constituţiei australiene. Pen­
tatea cu celelalte ţări so­ laţii foarte bune cu toate preferate; 20,45 Consemnări de înainte de termen. 1973 — cadrul expoziţiei organizate de tru prima fază a reuniunii es­
an hotărîtor ;
cialiste, cu toate popoarele ţările în curs de dezvoltare Alecu Popovicl; 20,50 Melodii 20.00 Cîntecul săptămînii : „O cele 26 de întreprinderi de te prevăzută crearea comitete­
care luptă pentru indepen­ care luptă pentru dezvolta­ populare cu Dumitru Fărcaş; ramură spre cer“ de Radu comerţ exterior din România. CAMBODGIA. — Lupte vio­ lor de lucru şi stabilirea coor­
denţa şi suveranitatea lor. rea lor independentă. 21.00 Revista şlagărelor; 21.25 20.05 Şerban : lente au avut loc in ultimele donatelor generale ale activi­
Universitatea TV. — Isto­
Marta Solis. corespondenta Vizita făcută, cu un an Moment poetic. Lirica belgia­ ria civilizaţiilor : Geneza LIMA. — In capitala perua­ 24 de ore in apropierea ca­ tăţii acestora.
revistei „Siempre" din Me­ şi jumătate în urmă, într-un PROGRAMUL I: 5.00 Buletin nă; 21,30 Bijuterii muzicale. artei imperiale bizantine nă s-au incheiat lucrările pitalei provinciale Kompong Pină la elaborarea reco­
primei reuniuni naţionale ci
Cham, situată Ia aproximativ
xic : număr mare de ţări din A- de ştiri; 5,05 Melodii în zori Fragmente din opera „Tosca“ (I) — Dicţionar politie : forţelor păcii din Peru. mandărilor finale, apreciază
—
Ştiinţă:
..Alfabetizare“
le zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul
Cum se dezvoltă relaţiile frica, este tocmai o expre­ ;i jocul; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 de Puccini; 22.00 Radiojurnal; Hibrizi : 80 de kilometri nord-est de ob-.nr"-iiorii, vor trece apro­
La încheierea dezbaterilor,
dintre România şi Uniunea sie a acestor relaţii. De ase­ Muzică uşoară; 6.00—8,08 Radio- 22.30 Concert de seară; 24,00 20.45 Seară de teatru : „Micul a fost adoptat un document Pnom Penh. Forţele patriotice ximativ doi-irei ani. Pentru a
Sovietică, dintre România şi menea, în acest cadru, acor­ programul dimineţii; 3.08 Ma­ Buletin de ştiri; 0,03—5,00 Es­ Eyolf“ de II. Ibsen ; intitulat „Declaraţia de la au lansat o puternică ofensi­ intra in vigoare, noul text al
muzical;
8.25
Moment
tineu
Statele Unite şi la ce nivel dăm o mare atenţie relaţiilor poetic. Angliei Dumbrăveanu; trada nocturnă. 22.30 24 de ore ; Lima cu privire la suveranita­ vă asupra unităţilor lonnolis- cons'i'utiei ‘rebuie aprobai în
se află aceste raporturi în cu ţările Americii Latine, de te din zonă, aflindu-se dumi­ cadrul unui referendum.
momentul de faţă ? care sîntem legaţi prin vechi
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), (231Î (nrftciA-sport) — Tiparul I. P. Deva.