Page 13 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 13
Proletari din toate fările, uniji-vă !
Vizita tova
Nicolae C
în Costa
Dejun în onoarea preşedintelui Nicoiae Ceauşescu
După cum s-a mai anun preşedintelui Consiliului de In timpul dejunului, cei
ţat, preşedintele Republicii
Costa Rica, Jose Figueres, a Stat al Republicii Socialiste doi şefi de stat au rostit to
oferit un dejun in onoarea România, Nicolae Ceauşescu. asturi.
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
ANUL XXV Nr. 5 801 MIERCURI 5 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
Jose Figueres Nicolae Ceausescu
Domnule preşedinte, Domnule preşedinte,
Domnilor, Domnilor,
Este o mare plăcere ca, în numele meu şi Aş dori să exprim încă o dată satisfacţia
al Guvernului Republicii Costa Rica, să vă mea. a tovarăşilor mei, că astăzi ne aflăm
transmit mulţumiri pentru vizita Excelenţei ca oaspeţi ai dumneavoastră, ai Republicii
Voastre, a domnilor miniştri, a celorlalte Costa Rica. Vă mulţumesc pentru invitaţia
persoane care vă însoţesc. Numărîndu-ne ce ne-aţi adresat-o şi care ne prilejuieşte
printre ţările cele mai mici din America, posibilitatea de a ne întîlni cu dumneavoas
noi apreciem vizita pe care o face preşedin tră, de a cunoaşte dîte ceva din preocupări
tele României, mare conducător, ca fiind o le poporului dumneavoastră din lupta sa
înaltă cinste pentru Costa Rica. pentru independenţă, pentru dezvoltarea e-
Dacă de pe urma acestei vizite vor rezul conomico-soeială. Intr-adevăr, popoarele
ta noi schimburi de bunuri sau de idei — noastre sînt situate la distanţe mari. au o-
va fi bine. Cred, însă, că dacă cu un singur rînduiri sociale diferite, dar sînt animate de
prilej nu vom ajunge la acest schimb, dorinţa de a găsi căile unei colaborări ac-
(Conlinuare în pag. a 4-a) (Continuări in pag. a 4-a)
Vizita Ea Adunarea Legislativă
In cursul după-amiezii de ce şi cooperare cu toate ţă ternaţională sarcina lor este
luni, răspunzînd unei invita rile lumii. Exprimîndu-şi spe de a dezvolta unirea între
ţii a Adunării Legislative, ranţa că această vizită va naţiuni, pe baza principiilor
preşedintele Nicolae Ceauşescu contribui la apropierea între autodeterminării, respectului
şi tovarăşa Elena Ceauşescu'’ cele două popoare, preşedin şi avantajului reciproc.
au făcut o vizită acestui înalt tele Adunăni Legislative a La solicitarea preşedintelui
for, în timpul desfăşurării dat, în continuare, cuvintul Adunării Legislative, ia apoi
uneia din şedinţele obişnuite deputatului Jenaro Valverde cuvintul preşedintele Nicolae
de lucru. Mora, care a arătat că pre Ceauşescu.
Un paradis de metal în care au prins rădăcini adînci devotamentul şl abnegaţia în muncă ale oamenilor. Acesta este Atelierul de mecanică nr. l Oaspeţii stimaţi din Ro zenţa preşedintelui Nicolae Tovarăşii Nicolae Ceauşescu
C.S. Hunedoara. mânia au fost salutaţi cu Ceauşescu în incinta parla şi Elena Ceauşescu au fost,
căldură de către preşedintele mentului îmbracă o înaltă de asemenea, salutaţi de de
adunării, Luis Alberto Mon- semnificaţie, întrucît ea con putatul Manuel Mora Val
ge, care a exprimat satisfac stituie dovada unui curs nou, verde, secretar general al
ţia parlamentarilor costari- de partea căruia se ' situează C.C. al 'Partidului Avangar
Instruirea cani de a-1 avea în mijlocul cea mai mare parte a lumii da Populară din Costa. Rica,
care caută să-şi mărească
care a dat glas satisfacţiei
REZUITATE propagandiştilor lor pe reprezentantul unei care dată mai mult tezaurul deputaţilor comunişti, a ce
şi să-şi consolideze de fie
ţări care a devenit cunoscu
tă lumii întregi prin succe
lorlalţi membri ai parlamen
din învăţămîntul sele sale remarcabile în dez material, cultural şi spiritual, tului pentru faptul de a fi
voltarea economico-socială, pe baza progresului în servi
ideologic ai cadrelor prin politica externă de pa ciul tuturora. Pe arena in- • (Continuare în pag. a 4-a)
didactice
La Cabinetul judeţean
PREFABRICATELE zilele de 3 şi 4 septembrie, Cuvinterea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
de partid a avut loc, în
un program bogat de in
struire a propagandiştilor
la timp şi de cea mai din sistemul învăţămîntu- la Sesiunea Adunării legislative
lui ideologic al cadrelor
didactice. La instruire, la
care au fost prezenţi peste
bună calitate pe şantiere! 100 de propagandişti din Domnule preşedinte, facă totul pentru ca, în rela aşezate pe continente diferi
România şi Costa Rica sînt
Domnilor deputaţi,
ţiile dintre state, să se afir
judeţ, tu fost organizate
expuneri, simpozioane, me Aş dori să Încep prin a me principiile noi — egalita te, sînt ţări cu orînduiri so
ciale diferite, dar aceasta nu
tea între toate naţiunile, res
se rotunde, dezbateri pe
In prezent, constructorii nu Prezenţi pe şantiere le, în special la noile hale exprima mulţumirile mele, pectul independenţei şi suve constituie o piedică în calea
Produse chimice mai utilizează la înălţarea de producţie. Sînt rare şi ¡na teme «are au suscitat in ale soţiei mele şi ale colabo ranităţii naţionale, neameste unei bune colaborări,, pornind
noilor obiective decît foarte- pttfi ceea* ce creeaza ţiile cînd 'apar produse de teresul şi participarea ca ratorilor mei pentru cuvin cul în treburile interne, avan de la principiile coexistenţei
suplimentare puţine materii primare, con- calitate mai slabă şi atunci drelor didactice. Au parti tele de salut şi de prietenie tajul reciproc. paşnice, de la necesitatea ca
sumînd in schimb alte diver Nu este vorba de o meta luăm măsuri operative de în cipat secretari ni Comite faţă de poporul român. De Intre România şi Costa Ri toate popoarele să conlucre
Harnicii chimişti de la O- se materiale care poartă de foră. sau un joc de cuvinte. lăturare a deficienţelor pen tului judeţean de partid, asemenea, doresc să vă a- ca s-au statornicit nu de mult ze strîns, pentru a asigura
râştie au obţinut în acest an ja în substanţa lor caratele Muncitorii I.M.C. Deva sînt, tru a nu avea refuzuri din lectori ai Comitetului Cen dresez dumneavoastră şi, relaţii diplomatice dar în a- în lume triumful unei poli
succese deosebite în mun unor eforturi muncitoreşti. în mod real, prezenţi pe şan partea beneficiarilor noştri, tral al P.C.R., activişti de prin dumneavoastră, întregu ceşti ani s-au dezvoltat deja tici noi de colaborare si pa
că. Amplificîndu-şi eforturile De aceea, alături da cunoscu alături de care ne simţim partid şi de stat. lui popor costarican un salut o serie de relaţii de colabo ce.
în muncă, folosind din plin tul „trio", proiectant-construc- tiere prin ceea ce creează. prezenţi mereu în eforturile In cadrul instruirii, ieri, călduros din partea mea, a rare, iar în cadrul convorbi După cum cunoaşteţi,
Prefabricatele din beton de
maşinile, utilajele, timpul de tor-beneficiar, în realizarea ce le fac. tovarăşul Constantin Du- Marii Adunări Naţionale, a rilor pe care le am început România a trecut de mult
lucru, ei au obţinut supli optimă a investiţiilor trebuie diverse tipuri şi dimensiuni, La realizarea unei calităţi mitrescu, secretar al Co întregului popor român. astăzi Împreună cu preşedin la construirea unei noi orîn
mentar faţă de planul la zi aşezaţi — cu sarcini specifi tuburile „premo“, vata mine superioare îşi aduc contribu mitetului judeţean de Sîntem bucuroşi că, în ca tele Figueres şi cu unii mi duiri sociale. Anul viitor —
o producţie în valoare de ce, dar tot atît de importante rală, c'ărămizile termoizolan- ţia şi operatorii Ştefan Sălă- portid, n susţinut expune drul vizitei pe care o facem niştri ai guvernului ţăru în 1974 — vom sărbători 30
7,1 milioane lei. Numai în — oamenii care produc ele te din diatomit, stîlpii pen jan, Ferenţ Niculiţă, loan rea „Creşterea rolului con în America Latină, putem să dumneavoastră am ajuns la de ani de la eliberarea ţării.
luna august, producţia rea mentele ce se introduc în tru liniile electrice aeriene Ghergheli, Dumitru Mihăilă, ducător al partidului în vizităm şi frumoasa dumnea înţelegerea comună de a pu In aceşti ani, poporul român,
lizată peste prevederi se ci noile opere. In ancheta efec etc. constituie tot atîţia „man sudorul Mihai Opriş şi chiar etapa făuririi societăţii so voastră ţară. ne bazele unei colaborări în stăpîn pe destinele sale. a
frează la 705 000 lei. tuată, recent, la întreprinde datari“ ai harnicului colectiv tînărul legător de sarcină Ia- cialiste multilateral dez Intr-adevăr, trăim o epocă domeniile economic, tehnico- obţinut succese remarcabile
S-au produs peste planul care îşi aduce, astfel, contri voltate". /
la zi 111 tone pigmenţi me rea de materiale de construc buţia la realizarea imperati cob Lupu. Propagandiştilor le-au de mari transformări. Po ştiinţific, cultural, de a reali în dezvoltarea sa economico-
talici şi alte produse. In ţii Deva, am urmărit tocmai velor majore care stau în fa — Noi refuzăm prefabrica fost prezentate sarcinile poarele sînt hotărîte, tot mai za o serie de acorduri de co socială. Industria româneas
realizarea acestui mănunchi
mod deosebit s-a remarcat ţa activităţii de investiţii. Cu tele care ies cu fisuri din ha actuale şi măsurile ce se mult, să devină stăpîne pe laborare de lungă durată, ca că produce acum mai mult
in întrecere colectivul secţiei de sarcini care se referă la noaşterea „drumului" şi utili lă — ne-a spus muncitorul cer întreprinse pentru des bogăţiile naţionale, să-şi or re să ţină seama de principii de 25 de ori decît în anii
de mase plastice, unde s-au furnizarea către şantiere a tăţii finale a produselor lor Lupu — şi sîntem foarte a- chiderea şi desfăşurarea în ganizeze viaţa corespunzător le la care m-am referit şi dinainte de război. Mă refer
produs suplimentar 43 tone unor produse de calitate şi constituie un lucru firesc şi tenţi la manevrarea, încărca bune condiţiuni a noului năzuinţelor lor, să pună ca de condiţiile pentru dezvol la aceasta pentru că în 1938
produse tehnice şi de uz în cantităţi îndestulătoare, extrem de important pentru rea şi expedierea produselor an de învăţămînt ideologic păt politicii imperialiste de tarea economică şi socială am avut cea mai înaltă pro-
gospodăresc şi casnic. descoperind, după cum se va aceşti oameni. pentru a nu . le deteriora. al cadrelor didactice. forţă şi dictat, colonialismu independentă a popoarelor
vedea mai jos, existenta u- lui şi neocolonialismului, să noastre. (Continuare în pag. a <-a)
nor multiple afinităţi între — Prefabricatele noastre — MARIN NEGOIJA
2 000 tone laminate procesul său productiv şi ac ne-a declarat maistrul Con
tivitatea generală de investi stantin Duminică — se folo
peste plan
ţii. sesc in construcţii industria (Continuare în pag. a 2-a) de prim ordin acum, în pra
HUNEDOARA. Folosirea Noul an de învăţămînt gul deschiderii noului an şco
completă a timpului de lu lar. Iniţierea metodică şi .per
cru, organizarea mai bună a fecţionarea prin cursuri a
muncii, unele modernizări a- Campania agricolă de toamnă unui însemnat număr de ca
duse fiuxalui productiv şi, dre didactice, dezbaterile din
mai ales, materializarea în consfătuirile de lucru din
mod exemplar a unor ini sub semnul înnoirilor 10-11 septembrie şi alte ac
ţiative proprii au făcut ca RECOLTAREA SFECLEI DE ţiuni de amenajare şi dotare
pe primele opt luni ale a- a laboratoarelor, cabinetelor
cestui an rezultatele lami- Anul şcolar • în care intrăm Sînt pregătite din investiţii nă. Este necesar ca, în conti şi atelierelor şcolare, iniţiate
natcrilor de la laminorul de se deschide sub semnul înno şi contribuţia cetăţenilor, pen nuare, consiliile populare şi de Inspectoratul şcolar, sînt
profile mici al C.S. Hune ZMW SI A CARTOFILOR irilor, al perspectivei şi di tru a fi date în folosinţă, a- conducerile de şcoli să gă destinate tocmai realizării a-
doara să fie deosebit de mensiunilor jalonate de Ple proape 100 săli de clasă la sească modalităţi optime prin cestui deziderat ce stă în faţa
fructuoase. Ei au livrat su nara Comitetului Central al Hunedoara, Brad, Petrila, Si amenajări de noi spaţii care şcolii.
această perioadă, 2 000 tone ii MAI TREBUIE AMÎNATĂ! P.C.R. din 18-19 iunie 1973 cu meria, Călan etc., 20 de noi să asigure generalizarea în- zentat în judeţ prin 14 licee
plimentar beneficiarilor, în
învăţămîntul liceal, repre
ateliere, se fac amenajări şi
văţămîntului preşcolar în ur
privire la dezvoltarea şi per
de laminate finite, în con fecţionarea învăţămîritului de reparaţii capitale la 21 uni mătorii ani şi cuprinderea de cultură generală şi II de
diţiile creşterii productivităţii Pînă în prezent doar la ţile agricole din Rapoit, Sîn- toate gradele. tăţi şcolare iar dotările cu tuturor copiilor de 5 ani, pî- specialitate, va asigura, pe
muncii cu 2,6 la sută şi ob o singură cultură importantă tandrei, Pricaz, Geoagiu şi > Peste tot,. în unităţile şco material didactic şi mobilier nă în anul şcolar 1974—1975, baza noilor planuri de Invă-
ţinerii unui volum de econo nu a început recoltatul: la Hărău, care luate la un loc lare, se fac ultimele pregătiri însumează fonduri de peste 4 aşa cum stabileşte Plenara ţămînt, o pregătire teoretică
mii, la preţul de cost, de a- porumbul pentru boabe. * au restanţe la predare, faţă pentru primirea elevilor. A- milioane lei. din iunie a Comitetului Cen şi practică corespunzătoare,
proape 500 000, lei. Comu În vederea evitării risipei de graficul stabilit, de aproa cum este timpul ultimelor fi In învăţămîntul preşcolar tral al partidului. Conduceri care să permită absolventului
niştii Miliuţ Adam, Florea şi deprecierii la produsele ob pe 800 tone. nisări la cdle 47 unităţi noi va creşte capacitatea de cu le şcolilor şi cadrele didac să continue studiile intr-o
loachim, loan Oniga, Gheor- ţinute, cit şi pentru a asigu După cum’ se observă, si preşcolare, 7 şcoli generale prindere faţă de anul trecut cu tice întreprind de pe acum formă superioară de învăţă-
ghe Sîrbu, Vasile Moldovan ra condiţii din cele mai bune tuaţia cea mai îngrijorătoare şi 2 licee de specialitate — • 2 315 locuri din care aproape un complex de măsuri care mînt sau încadrarea într-o
şi Aurel Carasca sînt numai pentru. însămînţarea la timp se prezintă la unităţile agri minier Lupeni, şi metalurgic jumătate sînt în grădiniţe cu să vizeze perfecţionarea con activitate social-utilă, cu prio
ciţiva dintre laminatorii ca a noilor culturi, este necesar cole ce aparţin consiliului Călan. Se finisează extinderi orar prelungit, asigurîndu-se, ţinutului educaţiei preşcolare, ritate în producţia materială.
re semnează aceste rezul ca. recoltarea celor existente intercooperatist Simeria. Se şi îmbunătăţiri simţitoare ale în acest fel. cuprinderea a a metodelor de lucru cu co Perfecţionarea- conţinutului
tate. întregul colectiv, ce se să se efectueze cit mai grab pare că rezultatele obţinute spaţiului şcolar, atelierelor, peste 90 la sută din numărul piii în grădiniţe, în vederea şi, metodelor în învăţămîntul
află zilnic. în faţa cajelor de de membrii cooperatori din laboratoarelor şi, cabinetelor copiilor de 5 ani şi aproape dezvoltării lor intelectuale şi preşcolar general obligatoriu,
lamirtare, este hotărît să le nic. De la aceste premise au localitatea de reşedinţă a a- şcolare. In unităţile, şcolare 50 la sută din întreaga popu pregătirii pentru şcoală. Profesor emerit
sporească şi mai mult pe plecat şi cooperatorii din u- cestui consiliu intercooperatist se asigură , condiţii optime laţie preşcolară. Incepînd din Generalizarea şcolii de 10 CORNEL STOICA
viitor. nităţile agricole ale judeţului au mulţumit într-atît cadrele acest an se va introduce în ani, a cuprinderii şi pregă inspector general
VASILE GRIGORAŞ nostru cînd au trecut la re de conducere , incit au trecut pentru cuprinderea celor pes mai mult de 50 grupe de copii tirii temeinice a întregii ge al Inspectoratului şcolar
te 100 000 elevi în .învăţămîn
corespondent coltarea sfeclei de zahăr. A-
ceastă acţiune a început la cu vederea restanţele mari tul de cultură generală, pro preşcolari, la cererea părinţi neraţii de elevi prin perfec al judeţului Hunedoara
20 august - a.c., iar pînă în din celelalte unităţi aparţină- Confort pe verticală într-u- fesional şi tehnic şi peste lor, predarea unei limbi stră ţionarea şi modernizarea teh
350 m de foraj prezent au fost livrate Fabri nul din cartierele Petroşaniu- 14 000 copii în învăţămîntul ine de largă circulaţie — ru nologiei şi metodologiei di
realizaţi în plus cii de zahăr din Luduş circa M. FILCEA lui. Foto : VIRGIL ONOIU preşcolar: să, engleză, franceză, germa dactice constituie preocupări (Continuare în pag. a 3-a)
2 000 tone. Dacă acestei lu (Continuare în pag. o 2-a)
BĂRBATENI. Hotărîţi să crări de sezon unele coope
obţină în acest an realizări rative agricole de producţie
de prestigiu în muncă, son i-au acordat o atenţie deose
dorii din cadrul raionului bită. respectînd graficul de TINERETUL Şl românesc „Paraşuliştii“. CUPTOR PENTRU MICII mcrciale. Este vorba de de 5 august a.c. cei doi
Bărbăteni al I.P.E.G. Deva predare a sfeclei de zahăr, „FOIŞOR“ LA VULCAN Cu acest prilej, judecă- un magazin alimentar şi o s-au clasat pc locurile 4
au realizat peste prevederi şi chiar depăşind cantitatea PRODUCJIA Prin grija Consiliului toarea Maria Pele se va CERAMIŞTI unitate pentru desfacerea şi respectiv 5.
cărnii şi a produselor din
lor DELA
le planului la zi 350 metri planificată, cum sînt cele din La comitetul U.T.C., din popular al oraşului Vul referi la aspectele de fa La casa pionierilor din carne. VREMEA
milie
şi
implicaţiile
de foraj. Acest lucru va per Deva şi Simeria, nu acelaşi C.S. Hunedoara, a avut can şi a contribuţia In sociale ridicate de noua Deva s-a încheiat con Pentru 24 ore
cetăţenilor,
a
muncă
mite să fie puse în evidenţă lucru putem spune de unită loc un util schimb de ex fost construit, în centru] peliculă, iar pilotul co strucţia unui modern cup CAMPIONATUL
perienţă, cu ocazia primi oraşului, şi dat de curînd mandant de aeronavă tor pentru ceramică pe
mai devreme însemnate can rii albumului-ştafetă „Ti în folosinţă un frumos Gheorghc Şuba va face care micii creatori de PESCARILOR SPORTIVI Vreme in general fru
neretul şi producţia“. Al- un scurt istoric a! paraşu frumos îl vor folosi în moaşă, cu cerul variabi
fanfară.
tităţi de cărbune. Fină la fi Primele hectare bumul-ştafetă a fost în- foişor de pentru ori pe tismului în ţara noastră, cadrul activităţii ce o des In zilele de 7 şi 8 sep Izolat sînt posibile, in
Aici,
două
nele acestui an, ei sînt ho se nânate cu orz mînat de o delegaţie a săptămînă, fanfara • clu cu referiri directe la rea O ZI făşoară la cercul de spe tembrie a.c., la Galaţi, se cursul după-amiezii, aver
se slabe de ploaie. Vin
cialitate.
contribuţie
O
lizarea filmului prezentat.
deosebită
tărîţi să realizeze încă 150 tinerilor siderurgişti din bului muncitoresc va cuptorului la realizarea va desfăşura campionatul slab, cu unele intensifi
republican de pescuit sta
cînta muzică de prome
Călan reprezentanţilor ti
cări din nord-vest. Tem
adus-o
şi-au
metri de foraj, cu 200 mai Ieri după-amlază, la neretului din C.S. Hune nadă, delectînd pe locui CĂMINUL TINERILOR profesorul loan Şeu şl ţionar. peratura minimă va fi cu
doara. In cadrul schim
Printre cei cu drept de
prinsă înlre 8 şi 13 grade
mult decît prevedea anga cooperativa agricolă de bului de experienţă a a- torii oraşului cu frumoa MSNERI LA ciţiva meşteri pricepuţi in participare, în acest an, iar cea maximă între 22
se melodii.
producţie Bretea Strei au
materie de la I.M.C. De
jamentul anual. fost semănate primele 8 vut loc un dialog fructu SIMPOZION La Lupeni s-au termin, va. se numără şi doi vestiţi şi 26 grade. Dimineaţa
pescari ai judeţului nos
izolat, ceaţă.
hectare cu orz, din cele
os privind antrenarea ti
Printre fruntaşii în muncă 30 hectare cit s-a prevă neretului în întrecerea lucrările de renovare r LA DISPOZIŢIA tru : Arsenie Itodea. im Pentru următoarele
îi amintim pe sondorii Du zut în plan. In zilele ur „Tineretul — factor ac CINEMATOGRAFIC căminului nr. 5 al tineri CETĂŢENILOR piegat auto la întreprin doua zile
derea de construcţii side
mitru State şi Titu Popescu, mătoare, acţiunea se va tiv în realizarea cincina Mîine, -la orele 18 şi 15 lor mineri din localitate rurgice Hunedoara, şi Oc Vreme uşor instabilă, cu
încheia pe întreaga su
pe mecanicii Adrian Drăgan prafaţă. O menţiune spe lului înainte de termen“, minute, sala „Patria" din Camerele au fost dotate ALTA In microraionul nr. 2. tavian Muntiu, specialist cerul variabil. Local se
precum şi despre forme
la cooperativa de invalizi
şi Filip Mitrofan, care au cială se cuvine ingineru le de influenţare politică Deva găzduieşte un sim cu 20 de dulapuri, iar bi din municipiul Hunedoa „Progresul“ din Deva. La vor semnala averse slabe
ra, au fost puse la dispo
pozion cinematografic pri
obţinut rezultate de presti lui llandra, care coordo şi de agitaţie vizuală, în lejuit de prima reprezen blioteca a primit încă J ziţia cetăţenilor din car faza zonală care a avut de ploaie Vintu) va sufla
nează cu pricepere şi au
din
potrivit
nord-vest.
giu, indeplinindu-şi exem toritate treburile la semă sprijinul producţiei. taţie în judeţ a filmului 100 de volume. m tier alte două unităţi co- Ioc la Timişoara 'n ziua Temperatura — staţionară.
plar sarcinile de plan. nat.