Page 15 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 15
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 801 @ MIERCURI 5 SEPTEMBRIE 1973 3
.......i
Noul an de învăţămînt—sub j Pe urmele materialelor j
î----------------------------------------:
publicate
f
e
semnul înnoirilor | „Respectarea cu [ Film 'MAŞNIŞril" can—luga dezvăluie, pe de Pentru |
ofiţerului, recomandînd, pe j
o parte, posibila tandreţe a
I stricteţe a regulilor j Practic, Dinu Cocea se a- Scenariul semnat de de altă parte, potenţa omu
lui de a-şi birui cele mai
(Urmare din pag. 1) şl cabinete pe specialităţi. A- In repetate rînduri, docu propie pentru prima oară Gheorghe Bejancu, Ladi- paralizante complexe, cum ¡ melomani
ceastă acţiune deosebit de mentele de partid şi de stat i igienico-sanitare— j de un subiect de actualita slau Tarco şi Mihai Opriş ar fi frica bunăoară. Dar
importantă a luat amploare au evidenţiat necesitatea îm te în „Paraşutiştii". Actul dovedeşte că de noţiunea ceea ce este important aici | Una dintre apariţiile f
profesional şi liceal constituie în şcolile din Deva, Brad. bunătăţirii activităţilor politi- | obligaţie primordială ¡ e cutezător şi plin de actualităţii nu este străină nu vizează un scop morali j discografice de sărbătoare, I
una din preocupările de sea Hunedoara şi este necesar să co-educative din şcoli, a riscuri, pentru că ştim bine viziunea oarecum paraboli zator. Dimpotrivă, ideea j din păcate prea rar găsi- ?
mă din şcoli, în spiritul indi fie impulsionată şi în oraşele predării ştiinţelor sociale în Í în fiecare unitate | cîte baghete regizorale s-au că, soluţia înrădăcinată în care se desprinde limpede : bile în magazinele de spe- j
caţiilor date de Plenara C.C. Petrila, Petroşani, Orăştie cît sensul apropierii de viaţă, de frînt în aoest domeniu con excepţional. Mai mult de- este aceea că în şcoala băr ! cialitate, este cea dedicată I
al P.C.R. din iunie. In scopul şi în unele comune cum sînt realitatea bogată a zilelor comercială“ troversat. Nu încape îndo cît atît, povestea locotenen băţiei, reprezentată de ar I compozitorului C l a u d i o j
eliminării supraîncărcării ele Dobra, Pui, Beriu, Romos, noastre. Pentru aceasta, ca ială că Dinu Cocea — re tului colonel Alexandru mată, raporturile umane se j Monteverdi.
stabilesc în virtutea exis
vilor, noile planuri de învă Bucureşci, Buceş, Boşorod şi drele didactice vor trebui să gizor provenit pe platou Luncan este aptă să dezvă tenţei unui ideal comun. A- [ Casa de discuri Electre- I
Astfel era intitulat raidul !
ţămînt eşalonează mai bine altele. depună, în noul an şcolar, o apărut în ziarul nostru nr. : din teatru — a făcut o luie resorturi psihologice celaşi ideal îl face mai ! cord a concentrat într-un j
obiectele de studiu privind Principiul fundamental ca şi mai rodnică muncă de e- 5 7G0, care reda unele consta- ; foarte bună ..reciclare“, rea- de o exemplară complexi puţin cazon pe Luncan, ca \ singur disc 8 dintre cele !
introducerea limbilor străine re stă la baza întregului sis ducaţie în rîndul elevilor, să-i ţări privitoare la respectarea | lizînd serialul eu „Haidu tate, atestînd puternice re îl ridică pe luga peste I mai cunoscute madrigaluri j
tem de învăţămînt este legă regulilor igienico-sanltarc in ; cii“ lui Eugen Barbu şi Mi- trăiri afective îndărătul a- j pe versuri ale poeţilor j
precum şi o mai bună pro antreneze în mai mare măsu unităţile alimentare şi de aii- ; hai Opriş, Palparea sigură parentei rigidităţi. Pasiunea pragul fricii. ; Torquato Tasso, Otitorino j
porţionare a pregătirii tehni- tura trainică cu viaţa, cu pro ră la acţiuni patriotice şi cu mentaţie publică aparţinătoa- : a esenţialului cinematogra militarului de vocaţie pen Relaţia Deleanu—Luncan, I Rinuccini, Petrarca ş.a. j
ducţia.
re Direcţiei comerciale, O.J.T. :
co-productive. caracter obştesc, pentru apli şi I.J.E.COOP. : fic se simte şi în „Paraşu tru profesiunea sa, intran apoi cea dintre Nora şi ofi \ Citeva dintre piesele înre- i
In acest scop, în acest an Este demn de remarcat. în carea cunoştinţelor teoretice Pentru „partea“ ce-i revine, : tiştii“, film construit cu sigenţa sa fată de orice ţerul paraşutist luminează
acest sens, interesul manifes I gistrate de corul de came- I
şcolar se va introduce preda tat în majoritatea şcolilor la practică, formarea de con adică pentru abaterile semna- j bun meşteşug, desfăşurat umbră de trădare a esenţei alte faţete ale psihologiei | ră al Filialei din Cluj !
late în unităţile comerţului |
rea unei limbi străine în mod noastre, îndeosebi din Vulcan, vingeri şi deprinderi practice. de stat, Direcţia comercială ; cu tensiune şi cu o netăgă acesteia nu neagă existenta protagonistului. Disponibili j a Uniunii Compozitorilor, j
experimental de la clasa a Deva, Orăştie, Brad, Sîntă- Cadrele didactice, în cola ne comunică, după apariţia • duită eleganţă dramaturgi- unui univers interior de tate pentru o caldă priete ! condus de Dorin Pop, sînt:' ;
nie, deschidere spre un ma
articolului :
„...Conducerile ;
Il-a într-un număr de 15 u- măria-Orlea, Unirea, Vaţa şi borare cu ceilalţi factori edu I.C.L.S.A.P. Deva, Petroşani i că. Dacă adăugăm la aceste largă respiraţie sentimenta re sentiment, iată ce dove j „Ecco mormorar l’onde“, j
nităţi şcolare cit şi predarea altele de a-şi amenaja, cu a- caţionali, cu familia şi orga şi Hunedoara au luat urmă- : virtuţi faptul că povestirea lă, ci, dimpotrivă, reclamă deşte Luncan în cele două j „Cor mio mori", „O, pri- j
celei de-a doua limbi străine jutorul întreprinderilor patro- nizaţiile de pionieri şi U.T.C toarele măsuri : repararea u- : vine din domeniul actuali necesitatea obiectivă a aces raporturi. j mavera", „Su, su, su, che’l i
:
defecte
frigorifice
tilajelor
tuia ca sursă de alimen
tăţii şi încă dintr-un com
de la clasa a Vl-a la peste natoare, ateliere şcolare care vor trebui ca, în noul an şco prin echipele I.R.U.C. Deva şi j partiment special, nu în tare a pasiunii profesionale. Ceea co este semnificativ j giorno e fore", „Sfogava j
lar, să-şi sporească preocupă
50 şcoli de 10 ani din judeţ. să asigure pregătirea elevilor rile pentru îmbunătăţirea filiale, sancţionarea şefilor de ; deajuns de investigat încă, Tema în sine nu este pentru filmul lui Dinu Co j con le stelle“, „Si ch’io j
unităţi cu abateri repetate de ;
I vorrei moriré", „Lamento j
Pentru o mai bună diversi la nivelul cerinţelor. Este me muncii educative, întărirea la regulile de comerţ, sancţio- ; putem vorbi de o perfor nouă. E nou, în schimb, cea este surprinderea nu j D’ Arianna".
ficare a formelor de organi ritorie larga înţelegere de ca disciplinei şcolare, creşterea narea cu ultim avertisment ; manţă. Realizarea „Paraşii- unghiul de vedere din care anţată a acestor raporturi.
a merceologilor şl tehnologi- •
zare şi desfăşurare a procesu re dau dovadă unii conducă răspunderii elevilor faţă de lor care răspund de unităţi- j tiştiLor" este meritorie, este disecată, sînt noi des Datele generale ale mani
lui de învăţămînt, prin lecţii, tori de întreprindere (între muncă şi învăţătură, a grijii le respective...“. demnă de interes, filmul coperirile iscate în urma festării duble de profesio
activităţi în laboratoare şi prinderea chimică Orăştie, faţă de bunul obştesc. Pe marginea aceluiaşi mate- ; fiind, de fapt, o intenţie demontării unui mecanism nalism şi afectivitate se fil
cabinete ce permit o mai lar Fabrica de stîlpi hidraulici Pe toate căile să acţionăm rial apărut, am primit un ; bună dusă la capăt. psihologic. Conflictul Lun- trează cu fineţe remarcabi
răspuns şi din partea O.J.T. j
gă folosire a metodelor active Vulcan, Centrala termoelectri într-un front comun, şcoală, Hunedoara-Dcva. Iată-1 în in- | lă, demonstrînd faptul că Editoriale
care stimulează gîndirea ele că Mintia etc.) în dotarea cu familie şi organizaţii de tine tregime : „Vă comunicăm că • relaţiile omeneşti, de toate
felurile, nu sînt reductibi
deficienţele semnalate au fost •
vilor, în majoritatea şcolilor scule, utilaje şi, în general, ret, profesori, părinţi — elevi prelucrate în adunarea gene- ■ le la scheme, ci ele există © Volumul lui Maurice
se desfăşoară, în prezent, o în pregătirea celor mai bune sub îndrumarea organizaţii rală a salariaţilor din ziua de : : obiectiv, într-o complexita j Rheims, „Viaţă de artist"
10 august a.c., stabilindu-se
amplă acţiune de organizare condiţii de desfăşurare a ac lor de partid pentru formarea totodată măsuri de remediere ; te copleşitoare. Şi încă ce ; (editura „Meridiane“), tra-
şi amenajare de laboratoare tivităţii tehnico^productive in unui tineret conştient de răs pentru fiecare caz in parte“, j va : filmul nu are nimic I dus din limba franceză de
Din partea IJECOOP ni se I
şi cabinete. Pînă la deschide anul şcolar care se apropie. punderea socială, participant comunică : „S-au luat mă- : din ceea ce gîndirea sim j Elis Buşneag, propune o
rea noului an de învăţămînt, Asemenea sprijin se aşteap activ la edificarea societăţii suri pentru igienizarea unită- : plistă ar presupune că ar j temă interesantă: ce Ioc
în fiecare şcoală de 8 şi 10 tă din partea tuturor între noastre socialiste. ţiior prin crearea condiţiilor : caracteriza un prezumtiv : acordă societatea, începînd
ani vor fi amenajate cîte un prinderilor, a unităţilor socia Cu aceste gînduri aşteptăm de spălat vasele (hanul Bucu- \ \ univers de cazarmă. Dinco I de acum 2 000 de ani, o-
ra, cofetăria din Haţeg, res-
laborator de fizică, chimie, liste din agricultură, a con începerea noului an şcolar, taurantul Geoagiu-Băi şl alte- : lo de statutul profesional, j mului de artă ? Cum era
biologie şi cabinete de ştiinţe siliilor populare, unităţilor ziua deschiderii largi, de e- le), dotarea unităţilor cu mij- • Florin Piersic, Silviu Stăn- j considerat un sculptor la
loace pentru dezmuştizare şi :
sociale, iar în licee şi şcoli cooperaţiei meşteşugăreşti şi moţii şi dorinţe, de învăţătu în limita rezervelor de clor : culescu, Emanoil Petruţ, j Atena, un pictor la Roma,
Gheorghe Naghi, Geo Cos- j un „imagist" în Evul Me-
profesionale se vor organiza de consum din judeţ. ră şi muncă, către viitor. metil s-au reparat şi repus în :
funcţiune agregatele frigori- j tiniu sînt oameni, pur şi | diu ? Poate fi comparat
fice Ia principalele unităţi, j simplu. Dana Comnea, Va
Grupurile sanitare au fost do- • ; statul social al artistului
tate cu cele necesare pentru : leria Seciu şi Niñeta Guşti : în diferite epoci ?
întreţinere şi utilizare“. oferă creaţii de excepţie în j Cartea, aproape tot atît
Deci, factorii vizaţi au răs- : acest film, care emoţionea ; de antrenantă ca un ro-
puns semnalelor critice Ian- : ză prin sinceritatea şi ome
sate prin ziar. Kămîne doar ; ; man, oferă în realitate un
să vedem la faţa locului ur- : nescul său. j serios studiu de sociologie.
mările măsurilor luate, adică ;
îndreptarea situaţiei. Scenă din film AL. COVACI
Astăzi despre: Diverse informaţii - cerute redacţiei
Tiberiu Hîrciog — Deva. re. In cazul oînd ambii soţi înainte de 15, inclusiv, s^u
Impozitul datorat de anga sînt salariaţi, se acordă nu după ziua de 15 a lunii. Da A Ltceul economic Orăştie
jaţi se reduce cu 30 la sută mai unuia din ei, la alege că aveţi de întreţinut mai ; Schimb de experienţă | întreprinderea de stai pentru
pentru muncitorii şi func rea lor. mult de 3 persoane fără ve ANUNŢĂ
ţionarii care au în întreţi Ioan Mustaţă — Deva. De nituri proprii de existenţă, I între bibliotecari şl j In perioada 15-30 septembrie 1973 se fac înscri
nerea lor mai mult de 3 per oarece arătaţi că aveţi o ve beneficiaţi de o reducere la
soane şi un salariu pînă la chime în muncă de peste 25 impozitul pe salariu. creşterea şi îngrăşarea eri pentru diferenţe de liceu economic. Se primesc
2500 lei lunar. Reducerea de ani în grupa a III-a de Ştefan Pop — Ghelar. Po j instructori culturali | absolvenţi cu diplomă de bacalaureat ai liceului de
se acordă numai pentru im muncă, puteţi fi pensionat trivit legii, contribuţia bă cultură generală cu minimum 5 ani vechime în func
pozitul aferent veniturilor pentru limită de vîrstă la nească se stabileşte pe fami j In zilele de 30 şi 31 j porcilor Orăştie ţii economice.
realizate la locul permanent împlinirea vîrstei de 60 ani. lii, în raport cu domiciliul ; august a.c. a avut loc la : ACTE NECESARE :
de muncă. Persoanele între Zvonurile despre care scrieţi acestora. Prin familii, în I biblioteca din Petroşani, j
ţinute, pentru care se acor în legătură cu reducerea a- sensul acestei legi, se înţe j sub egida Uniunii judeţene i CU SEDiUL IN ORĂŞTIE, STR. LUNCII, Nr. 1 — certificat de naştere - copie legalizată
dă muncitorului sau func cestei vîrste nu au nici un lege soţul, soţia, copiii ne I a cooperativelor meşteşu- j — certificat de căsătorie (pentru femei) — copie
ţionarului reducerea impo suport legal. căsătoriţi, părinţii soţului j găreşti, un schimb de ex- ! ANGAJEAZĂ legalizată
zitului cu 30 la sută, sînt Ghcorghe Moldoveanu — sau ai soţiei şi alte persoa j perienţă între bibliotecarii ; — copie după .diploma de bacalaureat
acelea care trăiesc exclusiv Deva. Dreptul la alocaţia de ne, dacă gospodăresc îm | şi instructorii culturali din ; © MUNCITORI NECALIFICATI ÎNGRIJITORI A-
din mijloacele muncitorului stat pentru copii se naşte preună. In cazul în care a- j cooperativele meşteşugăreşti ! NIMALE PENTRU COMPLEXUL DE LA ROMOS. — copie după cartea de muncă — capitolele I şi IX.
sau funcţionarului şi care după 90 de zile calendaris veţi domiciliul în comuna : ale judeţului nostru. (261)
nu au surse proprii de ve tice de la încadrare, pentru Ghelar împreună cu familia, Astfel au fost analizate j
nit. indiferent că sînt rude cei nou angajaţi cu contrac numai în această comună : rolul şi eficienţa propagan- j Salarizarea conform H.C.M. 914/1963.
sau nu cu angajatul. Pen te de muncă pe durată ne- putea să vi se stabilească j dei prin cartea tehnică în j
tru rudele întreţinute de an determinată. Naşterea drep contribuţia bănească. j procesul de producţie. De j Informaţii la sediul întreprinderii şi la telefon nr. Grupul de şantiere
gajat, reducerea se acordă tului la alocaţie operează cu IOAN VASILIE \ asemenea, a avut loc un i 326.
şi în cazul cînd aceste rude începere de la 1 al lunii în VASILE AVRAM j reuşit concurs „Cine ştie, : (270)
nu locuiesc împreună cu a- curs, sau de la 1 al lunii de la Direcţia judeţeană monta; cazane
cesta, dacă pentru ele se următoare, după cum înca pentru probleme de muncă I ciştigă" pe tema croitorie j
plăteşte pensie de întreţine drarea în muncă s-a făcut şi ocrotiri sociale ; pentru bărbaţi. cu sediul în Bucureşti, str. Serg. Gheorghe Borş,
nr. 2, sectorul 6, tramvai: 2, 8, 15, 23, staţia
Stan Tabără, telefon 23 82 20
f----- ^ U.G.C.L Deva ANGAJEAZA
Cunoştinţă cu „un gii 12/1971 sudori autorizaţi, lăcătuşi montatori a-
N O T A ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ pentru şantierele din ţară şi străinătate conform Le
gregate energetice (cu experienţă în montaj cazane),
@ ŞEF DEPOZIT pentru magazia de materiale a
întreprinderii. tinichigii, izolatori termici ;
Să nu se poafă De asemenea, mai angajează pentru ţară con
om şi jumă“ şi Legii nr. 12/1971. ducători auto cu gradele B, C, D, E şi muncitori ne
Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/1968
oare ? Informaţii la telefon 11315 şi 11134. calificaţi pentru calificare la locul de muncă fără
(278) participare în producţie cu durata de 8 luni, în me
zentase în acelaşi fel. N-a care tăind-o pentru coopera
In staţia C.F.R. Simeria, tivă am scos 40 de căruţe seriile de sudori şi lăcătuşi montatori. Cursurile au
acceleratul 202 Curtici — fost greu deloc. „Debutul“ cu furaj a’ntîia, ne-am du loc, de lăcătuşi montatori, la şantierul 4 Arad şi su
Mangalia are o oprire de l-a făcut Viorel lenăşescu, mirit cu toţii — ne mărtu dori la Piteşti. Solicitanţii trebuie să aibă şcoala ge
numai 3 minute. Conform şeful brigăzii S.M.A. care risea tot secretarul de partid.
livretului de mers, trenul deserveşte cooperativa: Trustul judefean de I.A.S. nerală terminată (7, 8 sau 10 clase) şi vîrsta între 17-
are în partea din faţă va — Am avut două tractoa — Pe fiecare hectar cul 45 ani. Se primesc înscrieri din întreaga ţară. Pe
goane care circulă în tra re ce staţionau. Mecanizato tivat cu grîu am realizat timpul şcolarizării elevii vor primi o indemnizaţie de
ficul internaţional, iar în rii plecaseră in armată. Pe cu cîte 180 kg de boabe mai Hunedoara-Deva 400 lei, iar cei care au fost în cîmpul muncii vor pri
urmă 5 vagoane destinate unul m-am urcat eu, pe ce mult decit planificasem, spu
călătorilor ce urcă din lălalt preşedintele. A absol nea contabila şefă. ANUNŢĂ mi media salariului pe ultimele trei luni. Cursurile se
— E un activ membru al
Arad, Simeria şi din cele vit mai înainte nişte cursuri biroului comitetului comunal ţinerea concursului de ocupare a postului de contabil deschid cu începere de la 15 septembrie 1973. Se a-
organizate la Haţeg şi la e-
lalte staţii, pînă la Man xamen s-a descurcat minu de partid, ca şi în comite şef la I.A.S. Simeria în condiţiile H.C.M. 914/1968. sigură cazare.
galia. nat. Concret, cu tractorul pe tul executiv al consiliului Concursul se va ţine la sediu! Trustului judeţean (271)
Fiind compus din 15—16 care i-l repartizasem a fă popular. E şi un bun depu
vagoane, trenul are o lun cut : 23 ha arături de pri tat — completa altcineva. de I.A.S. Hunedoara Deva, str. G. Bariţiu, nr. 9,
gime... considerabilă şi deci măvară, a discuit alte 47 ha, M-am bucurai cind l-am Deva, în ziua de 12 septembrie 1973, ora 3 dimineaţa.
„acoperă“ tot peronul. întilnit şi înainte de-al fi . (274)
Ce se întîmplă însă în a plantat 3 ha cartofi, a şi pierdut in noianul de tre întreprinderea pentru lianfi Deva
fiecare seară la ora 22,42, prăşit tot la această cultură buri care-l ispiteau, i-am pus
10 ha şi altele 90 cu porumb.
cînd soseşte trenul în Si Sincer vorbind — a înche întrebarea :
meria ? Ultimele vagoane iat şeful de brigadă — pe — In cei patru ani de cînd
nu mai au loc la peron şi mina lui dau orice maşină. sînteţi preşedinte ce vi s-a (pentru Fabrica de ipsos Călan)
„parchează" tocmai sub părut mai greu în această O.NX Litoral vă invită!
— E un organizator price
pasajul rutier — acolo un Curiozitatea mi-a trezit-o put !, il caracteriza prima muncă ? recrutează absolvenţi a 8 clase şcoală generală
de nu mai este nici peron, Ion Dumitru — secretarul rul comunei şi drept confir — Mai aveţi întrebări ? Să petreceţi concediul la mare in luna septem în vîrstă de 15-18 ani pentru meseriile de:
nici lumină, ci sumedenie comitetului de partid, pri mare cooperatorii relatau — Una singură: ce con brie. Mari avantaje pentru dv. Cele mai elegante ho
de macaze. Cei care au marul comunei Sintămăria : cum seara, la seceriş, nu sideraţi cel mai frumos in teluri din staţiunile Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, — electricieni - 16 locuri cu şcolarizare la Tg. Jiu.
bilete pentru aceste va — Nu-l cunoaşteţi pe Re- admitea ca nici un balot să activitatea unui preşedinte ? — lăcătuşi - 30 locuri cu şcolarizare la Jimbolia
goane trebuie să facă un sedea ? E un preşedinte bun rămînă în cimp; cum pre — Lămuresc lucrurile, a Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn vă stau Ia dispo
adevărat slalom plin de şi nu ştiu dacă el ţine mai şedintele se ocupa de trans spus el, cu un singur răs ziţie. — strungari — 6 locuri cu şcolarizare !a Bucureşti
surprize şi chiar pericole. mult la oameni sau aceştia portul lor, de multe ori în- puns : e foarte greu să lu - Preţuri reduse (pensiune completă 50 lei pe zi). Informaţii suplimentare se pol obţine la sediul
crezi cu oamenii, dar e o
Iată de ce — în luptă cu la el! mare satisfacţie (sau fru întreprinderii pentru lianţi Deva, str. Horea nr. 42,
greutăţile pentru a ajunge L-am căutat in ziua cind căreîndu-şi singur remorca, mos cum ziceţi dumneavoas — Multiple posibilităţi de distracţie şi agrement :
la vagoane — unii cetăţeni la baza de recepţie pleca şi tot singur o descărca la tră) să vezi că ei te înţeleg baze nautice, orchestre şi solişti vocali cunoscuţi, res telefon 11101 şi 12399.
„pierd“ trenul. seră două căruţe cu ultime şiră. Cînd găsea o femeie ori şi-s convinşi că le vrei bi taurante şi baruri de noapte, discoteci, piscine cu
un bătrin la greu, punea
Am sugera conducerii le 1 200 kg grîu din cele mina. Ridica saci, descărca nele. Atunci te ascultă şi te apă de mare încălzită, excursii la obiectivele turistice
staţiei Simeria-călători să 58 de tone datorate in con furaje, clădea la şire. Şi a- urmează ! din Dobrogea şi din ţară, precum şi pe litoralul bul
găsească modalităţi prin tul contractului, al muncilor Cooperativa din Bărăşti
care vagoanele cu pricina S.M.A. şi al uiumului. Cam tunci oamenii se molipseau dispune de 327 ha teren a- gar.
să ajungă într-un loc ac lot în acea vreme se termi de la el. O pot confirma gricol, plus păşunile. E deci Reţineţi din timp bilete la oficiile judeţene de
cesibil urcării. In acest nase şi coasa a doua a trifo comunistele Sofia Coroiescu, una din cele micuţe. Pro turism din ţară sau direct în staţiuni.
sens, schimbarea liniei de iului, plus recoltatul şi Eleonora Udilă şi Opriţa bleme a ridicat însă multe, (279)
garare de la 3 la 4 ni se transportul finului de pe 101 Breazu, ca şi cooperatoare şi de la venirea lui ca pre
le Otilia Stoica, Silvia Re-
pare o soluţie de care se ha fineţe, hrană pentru ani sedea, Aurica Sora, Valeria şedinte, Ion Resedea le-a re
poate ţine cont. Sutelor de malele care depăşiseră încă Turcu şi Valeria Bodescu, zolvat cu şi prin încrederea
de atunci cu vreo 30 de ca celor pe care-i conduce. Pri
călători ce urcă din statia pete planul anual. care anul acesta au fost ini ceperea şi spiritul gospodă
Simeria trebuie să li se ...Secretarul de partid, Cor ţiatoarele transportului boa resc al comunistului — pre Trustul de construcţii
asigure cele mai bune con nel Dreteanu, pe care l-am belor de grîu de la combină şedintele cooperativei agri
la magazie, lopătatului lor
diţii. întilnit cel dinţii la Bărăşti, aici, organizatoarele trioralu- cole — s-au afirmai tot tim industriale Timişoara, şantierul
n-a sesizat intenţia da glu lui celor pentru săminţă. pul.
V_____________________ _ mă pusă in întrebare : Tot exemplul preşedintelui — Dacă nu vă intilneam.
— Ce fel de om e preşe l-au urmat Voicu Dragoş, Io- eram hotărit să revin din Fabricii de ciment şi var
dintele ? Sînt cam multe ne sif Resedea şi fiica acestuia, nou mîine, duminică, pentru
mulţumiri la adresa lui ! Maria, la clăditul baloţilor că doream totuşi să ne cu Chişcădaga —Deva Televiziune 18.05 Tragerea Pronocxprcs ;
noaştem ! M-a privit zimbi-
18.15 întrebări şi răspunsuri ;
M-a privit de parcă atunci în şire; ori Vasile Paulescu tor şi dindu-şi şapca mai 18,45 Caracas — capitala Vene-
aş fi descins dintr-o farfu şi Vasile Drăgan care au înspre spate mi-a răspuns: 9,00 Curs (le limba engleză 19.00 zuelci ;
Timp şi anotimp în agri
(Recapitulare) (9) ;
Msca rie zburătoare: fost cei mai destoinici con — Nu mă găseaţi. La ANGAJEAZĂ URGENT 9,30 Parada sporturilor ; cultură ;
— Reclamaţii, preşedinte ducători de atelaje in tot noapte, pe la orele două, 10.00 Telex ; 19,20 1001 de seri : „Cavalerul
Floricică şi scutierul său“
publicitate le ? Nu ştiu cine va infor timpul transportului de grîu plec in Slăvei. Avem acolo, — un inginer C.T.C. 10,05 Avanpremieră ; (IV).
10.10
Şoferi de cursă lungă ;
mat, dar vă garantez că-s şi furaje. în munte, 130 capete de vi — un tehnician protecţia muncii 10.30 Selecţiuni din „Album 19.30 Telejurnal. Cincinalul îna
îndurerata familie a- minciuni. Ion Resedea e un — Am avut cu griu 85 de te la păşunat şi merg să — un şef birou aprovizionare duminical“ ; inte de termen. 1973 —
an hotărîtor ;
nunţă încetarea din viaţă a om şi jumătate. 11.10 I.a ordinea zilei. Azi, ju 20.00 Cîntecul săntămînii : „o
scumpei lor mame, Mari ha. Pe 6 din ele preşedin văd ce-i cu ele. — un tehnician transporturi deţul Timiş ;
ana V. Vlad, în virstă de Să fie un om mă aştep tele n-a vrut să bage com „Preşedintele nostru e un 11,25 Film serial : .„Marea Iu 20.05 ramură spre cer“ ;
Teleobiectiv ;
86 ani. tam, dar ce însemna „jumă binele. Zicea să-l laie oa om şi jumătate“, mi-am a- — un magaziner bire a lui Balzac“ (ulti 20,25 Publicitate ;
Inmormintarea va avea menii cu coasa sau secera. mintit spusele oamenilor, şi — un inspector social 12,20 mul episod) ; literar-artistică 20.30 Tcloclnemateca : Ciclul
Revista
loc in ziua de 5 septem tatea" in plus trebuia să TV ; John Ford. „Plugul şl
brie 1973. orele 16, în ci aflu cu aiil mai mult cu Dacă la început n-am prea le-am dat dreptate! Angajarea se face în baza H.C.M. 914/1968 şi 13.00 Telejurnal ; stelele“ ;
mitirul din Orăştie. cit şi secretarul comitetului înţeles unde bate, cind am 17.30 C.irs de limba germană. 21,50 Interpretul preferat —
comunal de partid mi-l pre- văzut iarba din mirişte pe PETRE FARCAŞIU a Legii 12/1971. Rcapltulare (9) ; Ileana Sărărolu ;
(272) 18.00 Telex ; 22.00 24 de ore.
V