Page 16 - Drumul_socialismului_1973_09

laggra
4 T, DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 801 • MIERCURI 5 SEPTEMBRIE 1973

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN COSTA RICA

la gara „Ferrocarril Eléctrico al Pacifico“ La Adunarea Legislativă

(Urmare din pag. 1) tarii prezenţi. La solicitarea două ţări. Convorbirile au considerat ca un lucru foar­
unui grup de ziarişti, repre­ pus în evidenţă existenţa u- te bun faptul că în Costa Ri­
Ca şi în ziua precedentă, românească, a declarat aces­ face cîteva manevre de pro­ cu o industrie dezvoltată, în
programul zilei de marţi al ta, şi ne bucură că vom pu­ bă. Locomotiva răspunde ex­ care bunăstarea muncitorilor, avut prilejul să asculte cu­ zentanţi ai presei şi ai radio- nor reale posibilităţi de co­ ca nu există forţe armate.
vizitei preşedintelui Nicolae tea beneficia de unele din celent la comenzi. Toţi cei de ţăranilor, intelectualilor creş­ vântul conducătorului stimat televiziunii costaricane, şe­ laborare în mai multe do­ El a subliniat, totodată, că
Ceauşescu în Costa Rica a realizările ei sub forma lo­ faţă izbucnesc în aplauze. In te continuu. Dealtfel, tot ceea al unei ţări care construieşte ful statului român s-a referit menii de activitate, ceea ce România se pronunţă ferm
fost deosebit de bogat, cu comotivelor ce Vor intra în foarte scurtă vreme, aceşti ce facem noi în România ara o viaţă nouă, mai bună pen­ la convorbirile avute cu este de bun augur. Sîntem în favoarea dezarmării gene­
multiple şi variate manifes­ dotarea Institutului Porturi­ mesageri ai tehnicii româ­ drept scop de a asigura fie­ tru toţi fiii săi. preşedintele Figueres, cu alţi gata să iniţiem acţiuni de rale şi totale, care să înceapă
tări. Vizita la gara „Ferro­ lor la Pacific. Comitetul neşti vor contribui la desfă­ cărui om al muncii o viaţă In. încheiere, preşedintele membri ai guvernului din cooperare in producţie cu cu ţările care deţin cele mai
carril Eléctrico al Pacifico“, de direcţie, ca şi lucrătorii şurarea în cît mai bune con­ cît mai bună, cît mai ferici­ Adunării Legislative oferă o Costa Rica, arătînd că a a- Costa Rica — a spus pre­ multe armamente. Ziariştii
care a prilejuit o emoţionan­ Institutului Porturilor la Pa­ diţii a traficului feroviar din tă, de a face ca omul să fie cupă de şampanie în onoarea vut loc un util schimb de şedintele României. Ca răs­ costaricani au mulţumit căl­
tă întîlnire cu feroviarii cos- cific, simt o mare bucu­ această republică latino-ame- pe deplin liber şi stăpin pe oaspeţilor români. Preşedin­ păreri asupra dezvoltării ra­ puns la o întrebare, preşedin­ duros preşedintelui român
taricani, solemnitatea depu­ rie că pot saluta prezenţa în ricană. tele Nicolae Ceauşescu se în­ porturilor economice, cultu­
nerii unei coroane de flori la mijlocul lor a conducătoru­ destinele sale. Aşa se şi ex­ treţine cordial cu parlamen­ rale, ştiinţifice dintre cela tele Nicolae Ceauşescu a pentru răspunsurile primite.
Monumentul eroilor din Par­ lui unei ţări de care Costa Se vizitează apoi atelierele plică faptul că întregul po­
cul Naţional, continuarea Rica se simte apropiată prin de reparaţii' şi de întreţinere por român, incepînd cu clasa
convorbirilor la nivel înalt originea latină comună şi cu ale Institutului Porturilor la muncitoare, sprijină întreaga
începute luni, semnarea Tra­ care dezvoltă relaţii, de prie­ Pacific. Hala centrală es­ politică a partidului şi gu­
tatului de prietenie şi coope­ tenie şi colaborare. Pentru te pavoazată cu drapele şi vernului nostru, pentru că Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
rare între Republica Socialis­ noi această zi va rămîne de steguleţe ale Republicii 'So­ această politică îi asigură fe­
tă România şi Republica Cos­ neuitat. încă o dată vă urăm cialiste România. La trecerea ricirea, independenţa, bună­
ta Rica, precum şi a u- din toată inima „bun venit". conducătorului statului nos­ starea.
nor acorduri' de coope­ Luînd cuvîntul, tovarăşul tru, muncitorii aflaţi pe plat­ Colaborarea noastră cu ţa­ (Urmare din pag. 1) ţiile bune pe care le avem In ultimul timp, al destinde­ După cum vedeţi, Româ­
rare şi colaborare în do­ Nicolae Ceauşescu a decla­ formele de lucru îi fac o ra dumneavoastră porneşte cu ţările socialiste, relaţiile rii şi colaborării. nia este pentru o politică de
meniile economic, indus­ rat : caldă manifestare de simpa­ de la faptul că sîntem ţări bune p» care le avem cu largă colaborare cu toate
trial, tehnico-ştiinţific şi cul­ Aş dori să încep prin a a- tie. Este o grăitoare mărturie care dorim să ne dezvoltăm ducţie industrială din peri­ toate ţările care au trecut Ştim că realizarea unei statele, fără deosebire de o-
tural, vizita la ferma „Lu­ dresa tuturor oamenilor a solidarităţii dintre munci­ independent, în care poporul oada antebelică. Pentru a pe calea dezvoltăm indepen­ lumi mai drepte şi mai bu­ rinduire socială, pentru o
cha", în curs de desfăşurare muncii — cuprinzînd aici şi torii costaricani şi cei români. să fie stăpîn pe destinele sa­ face mai înţelese aceste rea­ dente. Considerăm csţ. tocmai ne, în care fiecare popor să politică nouă care să ţină
la pra cînd transmitem aces­ conducerea şi inginerii şi In timpul vizitei. tovarăşul le, să-şi făurească o viaţă lizări, mă voi referi la faptul colaborarea cu toate ' aceste fie pe deplin stăpîn pe des­ seama de interesele tuturor
te rînduri — întreaga suită muncitorii — de la întreprin­ Nicolae Ceauşescu este infor­ aşa cum o doreşte, fără nici că astăzi producem 8 milioa­ tinele sale, cere încă eforturi statelor.
a acestor momente, ca şi e- derea care va exploata loco­ mat de reprezentanţii condu­ un amestec din afară.. ne tone oţel, faţă de 280 000 state, care sînt încă slab dez­ mari. Ştim că numai în mă­
venimentéle care sînt pre­ motivele româneşti un salut cerii Institutului Naţional de tone în 1948. producem a- voltate şi luptă pentru crea­ sura în care fiecare popor, Ne pronunţăm pentru o
văzute a se desfăşura în con­ cordial din partea mea, din Administrare a Căilor Ferate Sigur, trăim într-o aseme­ proape 50 miliarde kWh e- rea unei economii indepen­ fie el mare sau mic, va par­ soluţie politică a situaţiei din
tinuare reliefează caracterul partea muncitorilor din trans­ ale Pacificului că între spe­ nea perioaoă în care au loc nergie electrică, faţă de a- dente, constituie un factor ticipa activ la soluţionarea Orientul Apropiat. Conside­
intens de lucru al acestei vi­ porturile de căi ferate din cialiştii români care, au in­ schimbări mari. Este nece­ proxirnativ un miliard şi ju­ important al progresului fie­ tutùror problemelor inter­ răm că este timpul să se a-
zite. România. struit personalul de deservire sar ca clasa muncitoare, oa­ mătate în trecut. România cărei ţări, dar şi al colaboră­ naţionale,. se poate realiza o jungă la o hotărîre din par­
Este ora 8,40, ora locală. a noilor locomotive Diesel- menii muncii de pretutindeni produce o serie de utilaje rii şi păcii internaţionale. lume mai dreaptă şi mai bu­ tea tuturor statelor de a re­
De la reşedinţa oficială, re­ Intr-adevăr, vizita noastră electrice şi colegii lor costa­ să fie uniţi. Pînă la urmă, petroliere, chimice, miniere, Tot aşa cum — în spiritul prin­ nă. Ca ţară care aparţine nunţa la forţă şi ameninţa­
zervată oaspeţilor - români, 5n Costa Rica marchează un ricani s-au creat relaţii ex­ în lume, muncitorii, ţăranii, pentru agricultură, satisfăcînd cipiilor coexistenţei. V paşnice grupului ţărilor mici şi mij­ rea cu forţa în soluţionarea
coloana de maşini se în­ moment de importanţă deo­ intelectualii reprezintă prin­ nu numai necesităţile proprii, — colaborăm larg cu toate locii, România consideră că problemelor dintre state, de
dreaptă spre centrul oraşu­ sebită în relaţiile dintre ţă­ celente de lucru. Tovarăşul cipala torţă a dezvoltării so­ dar fiind exportatoare de ase­ ţările lumii, cu ţările capi­ aceste ţări trebuie să parti­ a acţiona în spiritul Cartei
lui. Se străbat străzi înecate rile noastre. Prezenţa noas­ Nicolae Ceauşescu apreciază cietăţii omeneşti. Noi am gă­ menea utilaje, în condiţiile taliste dezvoltate. cipe activ la soluţionarea tu­ Organizaţiei Naţiunilor U-
intr-o revărsare de verdea­ tră în momentul de faţă că acest lucru este în intere­ sit in Costa Rica, in discu­ competitivităţii tehnice şi eco­ Sigur, trăim în Europa, pu­ turor problemelor internaţio­ nite în soluţionarea tuturor
ţă, ceea ce confirmă pe de­ aici, pentru a lua parte la sul şi în folosul ambelor ţări ţiile cu preşedintele Figueres, nomice pe plan mondial. Toa­ nem un accent deosebit pe nale. că nici o problemă nu problemelor litigioase dintre
plin denumirea de „oraşul această festivitate, este le­ şi popoare. cu miniştrii din guvernul ţă­ te acestea au putut fi reali­ dezvoltarea colaborării cu ţă­ poate fi soluţionată decît cu state.
Grădinilor", după cum i se gată de faptul că uin număr La terminarea vizitei în a- rii Qumneavoastră tocmai în­ zate datorită eforturilor fă­ rile de pe continentul nostru, participarea directă a tuturor In acest spirit se înscrie
mai spune capitalei costari- de locomotive româneşti vor telierele de reparaţii şi în­ ţelegerea că trebuie să facem pentru înfăptuirea securităţii ţărilor interesate, că ţările vizita noastră în unele ţări
cane. La trecerea maşinilor, începe să contribuie la dez­ treţinere, ministrul siguranţei totui pentru ca oamenii mun­ cute de poporul român, care europene, pentru a face ca mici şi mijlocii trebuie să-şi din America Latină, inclusiv
numeroşi „josefinos", cum voltarea transporturilor din publice, Fernando Valverde cii din ţările noastre să co­ a înţeles că independenţa sa pe continentul european să spună cu fermitate cuvîntul In ţara dumneavoastră. Spe­
sînt denumiţi locuitorii ora­ Costa Rica. Aceasta constitu­ Vega, reprezentant al execu­ laboreze strîns în lupta pen­ naţională, bunăstarea şi fe­ se înfăptuiască relaţii noi, în viaţa internaţională. Nu­ răm că vizita în ţările Ame-
şului, fac semne prieteneşti, ie un simbol şi un început, tivului Comitetului de direc­ tru o viaţă mai bună, pentru ricirea sa nu se pot realiza care să asigure fiecărei naţi­ mai aşa sînt posibile trium­ ricii Latine, în ţara dumnea­
salută cu multă simpatie pe aş putea spune, al relaţiilor ţie al Institutului Porturilor o lume mai dreaptă, pentru decît pe baza unei puternice uni posibilităţi depline de ful unei politici noi, o cola­ voastră va contribui la eviden­
solii unui popor de care se de colaborare economică, la Pacific, rosteşte o scur­ o pace trainică între toate economii, a industriei, a / a- borare şi o pace îndelunga­
simt legaţi prin limbă, prin tehnico-ş/tîinţifică dintre ţă­ tă cuvîntare, adresînd pre­ popoarele. griculturii, pe baza dezvoltă­ dezvoltare, fără teama tă. ţierea a noi posibilităţi de co­
cultură şi prin tradiţii. Prin­ rile noastre. şedintelui Nicolae Ceauşescu, Aş dori să vă urez dum­ rii ştiinţei, culturii, învăţă- vreunei agresiuni sau ames­ laborare în multe domenii de
tre ei sînt foarte mulţi ti­ In cursul convorbirilor cu României, salutul feroviarilor neavoastră, muncitorilor de mîntului — factori primordi­ tec în treburile sale interne Dorim să contribuim activ activitate, ca acordurile pe
neri, Costa Rica avînd unul preşedintele şi cu miniştrii costaricani. El a relevat suc­ aici, tuturor muncitorilor din ali ai progresului economic şi vă pot spune că rela­ la lichidarea stărilor de lu­ care le vom semna cu pre­
din cei mai ridicaţi indici de guvernului Republicii Qpsta cesele importante pe care Costa Rica, salutul frăţesc al şi social. ţiile României cu toate ţări­ cruri moştenite din trecut, a şedintele şi guvernul ţării
natalitate, dar nici un mili­ Rica am ajuns Ia înţelegerea le-a obţinut ţara noastră în Am obţinut succese impor­ le europene sînt bune. faptului că un număr mare dumneavoastră vor aşeza re­
tar. Este şi firesc pentru o să realizăm o serie de acţi­ dezvoltarea sa economică. muncitorilor români. Mă tante în dezvoltarea agricul­ Dezvoltăm larg relaţiile cu de ţări sînt încă subdezvol­ laţiile dintre ţările noastre
ţară unde forţele armate au uni de colaborare în multe Costa Rica — a spus vorbito­ simt foarte bine în mijlocul turii. a crescut şi creşte con­ Statele Unite. Nu este un se­ tate. Apreciem că trebuie să pe o bază nouă, în spiritul
fost desfiinţate, ceea ce a domenii de activitate. In cu- rul — merge şi ea pe aceeaşi dumneavoastră, al acestor a- tinuu bunăstarea materială cret pentru dumneavoastră se facă totul pentru a se ob­ principiilor de care am vor­
permis ca fondurile irosite rînd urmează să fie semnate cale a dezvoltării şi credem teliere. Eu însumi sînt mun­ şi spirituală a poporului ro­ că în 1969 preşedintele Nixon ţine un progres economico- bit. Sper că dumneavoastră,
în trecut în scopuri militare o serie de documente în a- că prin strîngerea legăturilor citor şi în întreaga activitate mân. Venitul naţional pe cap a vizitat România, că, la rîn­ social mai rapid al acestor ca reprezentanţi ai poporului
să fie îndreptate cu precă­ ceastă privinţă ; deci pre­ cu alte ţări cum ar fi Ro­ din România păstrez o strîn- de locuitor a crescut de la 80 dul meu, în 1970, am vizitat ţări. Numai aşa este posibilă costarican, veţi sprijini pe
dere spre dezvoltarea învăţă- zenţa acestor locomotive ro­ să legătură şi permanent ac­ dolari, în trecut, la circa 800 Statele Unite, că am aşezat asigurarea dezvoltării, destin­ deplin realizarea şi înfăptu­
mîntului. Şcoli şi universităţi mâneşti constituie începutul mânia vom putea să atingem ţionez pentru a uni clasa dolari în acest an. Oricare la baza relaţiilor dintre Ro­ derii, a unei păci trainice în irea acestor acorduri, deoare­
în loc de cazărmi, iată încă unei largi colaborări între şi noi la rîndul nostru trepte muncitoare în dezvoltarea în­ dintre dumneavoastră veţi mânia şi Statele Unite prin­ lume. ce acestea corespund pe de­
una din trăsăturile caracteris­ ţările noastre. Fie ca aceas­ superioare de dezvoltare. Ia­ tregii societăţi româneşti. veni să vizitaţi România ve­ cipiile respectului indepen­ Este necesar să acţionăm plin intereselor popoarelor
tice ale acestui frumos oraş, ta să fie un început al rela­ tă de ce. dacă veţi privi în Deci, aş dori să urez întregii ţi putea constata realizările denţei, egalităţii şi neames­ cu mai multă fermitate pen­ noastre de a trăi în pace. de
de care luăm cunoştinţă par- ţiilor de colaborare şi prie­ jurul dumneavoastră, veţi muncitorimi din Costa Rica, poporului român, energia, tecului în treburile interne. tru a face ca Organizaţia a colabora, de a putea con­
curgîndu-i din goana maşini­ tenie dintre pqporul român vedea oameni cu feţe vesele dumneavoastră, succese tot fermitatea cu care înfăptuieş­ Pe această bază am obţi­ Naţiunilor Unite să aibă un tribui la o lume mai bună şi
lor arterele principale. şi poporul costarican, să se pentru că avem ca oaspete mai mari în activitate, de a te politica de făurire a orîn- nut o dezvoltare puternică rol mai important în soluţio­ mai dreaptă.
stimat pe reprezentantul u-
Coloana oficială ajunge la dezvolte continuu aceste re­ nei ţări care prin politica sa face din Costa Rica o ţară duirii noi. socialiste, fiind a colaborării internaţionale. narea diferitelor probleme in­ Cu aceste gînduri ne aflăm
gara „Ferrocarril Eléctrico al laţii — ceea ce corespunde tot mai dezvoltată, în care convins că aceasta i-a asigu­ România întreţine astăzi re­ ternaţionale. ca ţările mici şi în ţara dumneavoastră şi aş
Pacifico“, unde nu de multă atît intereselor ambelor noas­ ocupă un loc important în clasa muncitoare,, toţi oame­ rat şi îi asigură dezvoltarea laţii diplomatice cu peste mijlocii să aibă, de aseme­ dori să urez întregului popor
vreme au sosit trei locomoti­ tre popoare, cit şi colaboră­ Europa, o ţară. care. în ace­ nii muncii să se simtă pe liberă, independentă.. fericirea 110 state. Sîntem hotărîţi să nea, un cuvînt mai greu de costarican succese tot mai
ve , Diesel-electrice de fabri­ rii între toate statele, cau­ laşi timp, a obţinut' succese deplin stăpîni pe destinele şi bunăstarea. acţionăm în acest spirit, pen­ mari pe calea dezvoltării e-
caţie românească. Preşedin- zei păcii în lume. atît de marcante în dezvolta­ lor. Dorim să colaborăm larg tru a contribui la dezvolta­ spus în cadrul acestei orga­ conomice şi sociale indepen­
ţele Nicolae Ceauşescu a Doresc încă o dată să u- rea sa. Să trăiască solidaritatea cu toate popoarele lumii. Nu rea vieţii internaţionale pe nizaţii, precum şi în alte dente, pentru bunăstare şi
fost întîmpinat de ministrul re?.,ţ qţuror, celor ce lucrează Răspunzând, t o v a r ă ş u l dintre popoarele noastre, din­ pot să nu menţionez rela- drumul nou care s-a afirmat organisme ' internaţionale. fericire.
1
lucrărilor publice şi al trans­ la această întreprindere de Nicolae Ceauşescu a spus: tre muncitorii' ţărilor noas­
porturilor, Rodolfo Silva, şi transporturi din Costa Rica Aşa cum am spus cu cîteva tre !
de ministrul siguranţei publi­ succese în activitatea lor, minute mai înainte, vizita Să trăiască pacea şi cola­
ce, Fernando Valverde Ve­ •multă sănătate şi succes în noastră în Costa Rica este borarea între popoare ! La Consiliul municipal
ga, reprezentant al executi­ dezvoltarea relaţiilor dintre expresia relaţiilor de priete­
vului Comitetului de direc­ popoarele noastre. nie si colaborare care se dez­ Cuvintele preşedintelui
ţie al Institutului Porturilor Aş dori să invit o delega­ voltă între popoarele noastre. Nicolae Ceauşescu sînt subli­
la Pacific (I.N.C.O.P.), orga­ ţie din întreprinderea dum­ Am ajuns la multe înţelegeri niate de aplauzele puternice După vizita la Aduna­ Este un eveniment deosebit ca, unde, ca şi în România, tră şi Republica Socialistă
nism de care depind şi căile neavoastră să viziteze o în­ cu privire la relaţiile viitoa­ ale celor prezenţi. rea Legislativă, preşedinte­ de plăcut, dat fiind faptul se aspiră la o lume mai bu­ România va avea efecte foar­
ferate. In faţa gării, în­ treprindere de transporturi re. In România întreaga pu­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le Nicolae Ceauşescu, însoţit că, în afară de a fi şeful u- nă, în care oamenii să poată te pozitive în dezvoltarea e-
cadrată de steagurile ce­ din România, pentru a dez­ îşi ia apoi rămas bun de la de tovarăşii Ştefan Andrei şi nicei naţiuni balcanice lega­ trăi în permanenţă ca fraţi, conomiei şi a culturii din
lor două ţări, s-a adu­ volta şi pe această bază re­ tere politică este în mina conducătorii Institutului por­ George Macovescu, este oas­ te de ţara noastră prin legă­ în afara oricăror temeri, în Costa Rica.
nat o mare mulţime de laţiile de colaborare dintre clasei muncitoare, a ţărăni­ turilor Pacificului, de la mun­ petele Consiliului municipal turi de sînge şi cultură, vizi­ libertate şi su{d imperiul pă­ Succesele înregistrate de
oameni care aclamă sosirea oamenii muncii din ţările mii, a intelectualităţii. Am citorii feroviari, care îşi ex­ al oraşului San Jose, al că­ ta dumneavoastră are loc cii şi al dreptăţii. poporul român ne umplu ini­
preşedintelui Consiliului de noastre. încă o dată vă do­ invitat, deja. o delegaţie a primă încă o dată prin cu­ rui sediu se află într-o fru­ într-un moment în care în A luaV'*'de asemenea, cu­ ma de bucurie şi ne permit
Stat al Republicii Socialiste resc succes şi multă fericire. conducerii întreprinderii şi vinte pline de căldură şi prin moasă clădire în stil clasic viaţa internaţională începe vîntul Fernando Chavez Mo- să privim cu şi mai mult op­
România. Tovarăşul Nicolae In continuare, preşedintele de muncitori să viziteze aclamaţii satisfacţia şi grati­ spaniol. Preşedintele consili­ să înflorească o nouă etapă lina, membru al consiliului timism viitorul omenirii.
Ceauşescu este salutat cu Consiliului de Stat al Repu­ România pentru a cunoaşte tudinea pentru cinstea de a-I ului, Alvaro Umano Volio, de pace, înţelegere şi respect municipal, în numele re­ Răspunzînd saluturilor a-
căldură de Clarence Barth blicii Socialiste România este nemijlocit felul de viată al fi avut ca oaspete. rosteşte un cuvînt de bun între popoare cu sisteme po­ prezentanţilor partidului „Ac­ dresate de reprezentanţii con­
Vargas, preşedintele Comite­ invitat să viziteze platforma poporului român, rezultatele venit în care arată că este o litice diferite. ţiunea Populară Socialistă", siliului municipal, ia cuvîntul
tului de direcţie al Institu­ unde sînt garate cele trei lo­ pe care le-a obţinut în con­ Reportajul vizitei a fost realizat mare cinste pentru cetăţenii In numele membrilor a- care a transmis cordiale u- tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
tului Porturilor la Pacific. ' comotive. Tovarăşul Nicolae strucţia socialismului, care a de : capitalei Republicii 'Costa cestui consiliu, în numele rări de bun sosit. Apoi, în aplauzele celor
Cunoaştem marea dezvoltare Ceauşescu se urcă în cabina transformat România, într-o ROMULUS CĂPLESCU Rica de a primi, în per­ tuturor locuitorilor din San prezenţi, preşedintele Nicolae
pe care a luat-o industria uneia dintre locomotive, care perioadă scurtă, într-o ţară RADU PASCAL soana preşedintelui Nicolae Jose şi în numele meu per­ Sîntem convinşi — a spus Ceauşescu primeşte din par­
Ceauşescu, pe cel mai distins sonal — a spus în încheiere Fernando Chavez Molina — tea municipalităţii cheia o-
dintre purtătorii meşajului Alvaro Umano Volio — rog că această vizită are o im­ raşului San Jose, însoţită de
portanţă deosebită, nu nu­
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui de bunăvoinţă al nobilului •pe Excelenţa Voastră, domnu­ mai pentru ţara noastră ci şi feră titlul de oaspete de o-
diploma prin care i se con­
le Ceauşescu, să fiţi purtă­
popor român.
Este pentru prima dată. în torul celui mai cald şi mai pentru interesele majore ale noare al capitalei.
umanităţii, care cer desfiin­
istoria ţării noastre — a profund mesaj de afecţiune ţarea definitivă a tuturor ba­ Ca şi vizita de la Aduna­
faţă de poporul din Româ­
rea Legislativă, întîlnirea to­
Jose Figueres fticolae Ceauşescu spus preşedintele consiliului nia. Vă rog ca la întoarce­ rierelor dintre popoare, lichi­ varăşului Nicolae Ceauşescu
municipal — cînd un şef de
războiului
darea
rece
şi
stat din Balcani, exercitîn- rea în patrie să le spuneţi întărirea principiilor coexis­ cu membrii Consiliului mu­
românilor că în această par­ nicipal djn San Jose s-a des­
du-şi mandatul său, este oas­ te a lumii există o ţară mi­ tenţei paşnice. Consolidarea făşurat într-o ambianţă de
(Urmare din pag. 1) vilizaţii ce şi-au dedicat, (Urmare din pag. 1) rezultate pe calea destinderii pete pe pămîntul costarican. că ce se numeşte ' Costa Ri­ relaţiilor dintre ţara noas­ caldă cordialitate.
timp de un sfert de veac, un şi realizării unei politici noi,
efort dublu, nu pentru a se atît în Europa cît şi în alte
nu ne vom simţi dezamăgiţi. distruge reciproc, ci pentru a •tive. Ţările noastre, fiind state zone ale lumii. Desigur, mai
Mai presus de orice interese evita o asemenea catastrofă. mici şi mijlocii, sînt intere­ sînt încă multe probleme de
comerciale şi de colaborarea Astăzi, se pare că pacea sate ca în relaţiile dintre soluţionat. Cursul destinde­
pe termen mai scurt există generală este destul de asi­ state să triumfe principiile e- rii se poate spune că este Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceausescu
aceste contacte care, în mo­ gurată. Omenirea trebuie să galităţii, respectului suvera­ numai la început. Sînt nece­
mentul actual al istoriei uni­ nităţii, independenţei, nea­ sare eforturi serioase din ? t
versale, apropie mica noas­ mulţumească României pen­ mestecului în treburile ‘ in­ partea tuturor popoarelor, şi
tră ţară, poporul, guvernul şi tru perseverenţa şi efortu­ terne şi avantajului reciproc. popoarele mici şi mijlocii Domnule preşedinte al mu­ fapt, abia acum 29 de ani — tuale a poporului român. Doresc să remarc cu mul­
conducătorii săi de o naţiune rile ei grele. Dacă se va Sper că vizita pe care o trebuie să acţioneze cu toa­ nicipalităţii, în 1974 vom sărbători 30 .de Tocmai de aceea, întregul tă satisfacţie că, în convorbi­
europeană ce a făcut cel mai consolida pacea generală, aşa facem în Costa Rica şi con­ tă fermitatea pentru a asi­ Doamnelor şi domnilor, ani —, poporul român şi-a popor sprijină pe deplin po­ rile de astăzi cu preşedintele
mult în timpul acelei nopţi cum sperăm, victoria va fi a vorbirile pe care le vom a- gura ca problemele să fie so­ cucerit cu adevărat indepen­ litica internă şi externă a Figueres, cu alţi membri ai
îndelungate a „războiului re­ ţărilor mici şi mijlocii şi a vea vor duce la identificarea luţionate ţinînd seama de Aş dori să vă mulţumesc, denţa naţională, şi-a luat partidului comunist, deoare­ guvernului, am ajuns la o
ce" pentru a menţine vie conducătorilor lor, care, în de noi posibilităţi privind o ■ interesele fiecărui stat. Noi dumneavoastră, reprezentanţi soarta in propriile mîini şi a ce aceasta corespunde pe serie de înţelegeri privind
speranţa înţelegerii şi a a- nici un moment, nu şi-au colaborare mai largă între avem speranţa că noul curs ai municipalităţii San Jose, trecut la făurirea unei vieţi deplin intereselor sale vitale. dezvoltarea colaborării eco­
ţările noastre. Nu trebuie să
vea o punte care, in acest pierdut răbdarea şi încrede­ aveţi grija că nu o să vă din viaţa internaţională se ai populaţiei capitalei Costa noi, socialiste. Nu ştiu dacă Ducem o politică amplă de nomice, ştiinţifice, culturale,
caz nu a fost de argint, ci de rea în binele omenirii. (A- mai rărnînă cafea. (Vii a- va accentua şi sîntem ferm Ricăi pentru primirea cordi­ se găseşte printre dumnea­ colaborare internaţională. De­ umane, dintre popoarele noas­
aur, intre cele două mari ci- plauze). plauze). hotărâţi să acţionăm în di­ ală pe care mi-aţi făcut-o, voastră cineva care a vizitat sigur, colaborăm larg cu ţă­ tre. Desigur, aceste înţele­
România. Aş dori să sper ca,
pentru cuvintele de salut ce
rile socialiste, cu ţările care
geri vor deschide o perspec­
recţia aceasta. Am fi foarte
Cred că vom găsi domenii bucuroşi dacă ţările noastre mi le-aţi . adresat şi pentru in viitor, o delegaţie a mu­ au scuturat jugul dominaţiei tivă largă de colaborare ; de­
care să fie de interes reci­ ar 'colabora strîns în cadrul urările transmise poporului nicipalităţii San Jose — şi străine şi-şi făuresc o viaţă altfel, în cursul zi lei de mîi-
Convorbiri între proc şi să contribuie la dez­ Organizaţiei Naţiunilor Uni­ român. aş dori-o în frunte cu dom­ independentă şi, după cum ne vom semna şi unele a-
voltarea economică şi socială te, al altor organisme inter­ Sîntem bucuroşi că, vizi- nul preşedinte — să viziteze ştiţi, în lume există zeci şi corduri în această privinţă,
atît a poporului dumneavoas­ naţionale, împreună cu alte tînd frumoasa dumneavoastră România. Veţi putea atunci , zeci de asemenea state. ceea ce va aşeza relaţiile
tră, cît şi a României. De a-
preşedintele Nicolae Ceauşescu ceea, eu am convingerea că state, pentru a ne aduce con­ ţară, ne aflăm în mijlocul constata realizările obţinute România întreţine relaţii dintre ţările noastre pe 0 ba­
de poporul român în mai pu­
largi de colaborare cu toate
tribuţia la o lume mai bună,
ză trainică. Iată de ce aş
reprezentanţilor populaţiei ca­
vizita se va încheia cu rezul­ mai dreaptă, o lume a păcii. pitalei ţării dumneavoastră. ţin de 30 de ani în făurirea aceste state. dori să exprim satisfacţia
tate bune şi din punct de ve­ Cu această speranţă şi cu România şi Costa Rica se societăţii socialiste. In spiritul coexistenţei noastră pentru faptul că ne
şi preşedintele Jose Figueres dere economic. această dorinţă am venit în află la distanţe mari, au şi de la uh stadiu foarte scă­ paşnice, dezvoltăm relaţii de aflăm în Costa Rica.
Nu a fost uşor. Am pornit
colaborare şi cu ţările capi­
America Latină, am venit în
Sînt de acord cu dumnea­
Aş dori să . exprim mulţu-'
voastră că, pe plan mai ge­ frumoasa dumneavoastră ţa­ orînduiri sociale diferite, dar zut de dezvoltare. A trebuit taliste dezvoltate. Acţionăm miri pentru sentimentele ma­
intre popoarele noastre s-au
neral, au o mare importanţă ră şi sper că, şi din a- stabilit şi se dezvoltă relaţii să învingem multe greutăţi, pentru a se afirma. în lume nifestate de cetăţenii costa­
■Luni după-amiază şi în retului şi sporturilor, Fran­ întâlnirile şi contactele între cest punct de vedere, vizita de colaborare economică, şti­ dar poporul român a înţeles principiile egalităţii, respec­ ricani pe care î-am întflnit
cursul dimineţii de marţi, au cisco Morales, ministrul reprezentanţii popoarelor, în­ se va încheia cu bune rezul­ inţifică, culturală şi o cola­ că dacă doreşte să fie liber tului independenţei şi suve­ în această zi,, să vă declar
avut loc convorbiri oficiale muncii şi securităţii sociale, tre conducătorii popoarelor, tate. borare pe plan internaţional. trebuie să-şi făurească o e- ranităţii între state, neames­ că asupra noastră, asupra
între preşedintele Nicolae Fernando Salazar Navarette, aceasta cu atît mai mult în Doresc succes acţiunilor de Aceste relaţii sînt expresia conomie puternică, trebuie să tecului în treburile interne, a- mea, a făcut o impresie deo­
Ceauşescu şi preşedintele Jo­ viceministru al relaţiilor ex­ situaţia de astăzi, cînd în lu­ colaborare dintre popoarele dorinţei popoarelor noastre fie unit, să facă totul pen­ vantajului reciproc. Sîntem sebită capitala ţării dumnea­
se Figueres Ferrer. terne, .Guido Saenz, vieemi- me au loc mari transformări, noastre, pentru o pace trai­ de a colabora în lupta pen­ tru a fi pe deplin stăpîn la bucuroşi că popoarele au voastră. Sper că veţi răspun­
Din partea română au par­ nistru al culturii, tineretului cînd s-au obţinut o serie de nică. (Aplauze). tru progres economic şi so­ el acasă. Economia româ­ obţinut succese pe această de invitaţiei ca o delegaţie
cale.
ticipat tovarăşii Ion Păţan, şi sporturilor. cial, pentru o lume mai nească produce de 25 de ori a dumneavoastră să viziteze
In ultimii ani, în lume se
Ştefan Andrei, George Ma- •In timpul convorbirilor, au dreaptă şi mai bună, pentru mai mult decît înainte de produc mari schimbări. S-au România şi capitala Români­
covescu. Bujor Almăşan, Mir- fost examinate probleme ale Spectacol de gală cooperare şi pace în lume. război. A crescut nivelul de făcut paşi spre destindere, ei — Bucureştiul. Am dori
cultură. România era ţara
Poporul român a cunoscut
cea Maliţa şi Constantin Stă- relaţiilor bilaterale, expri- el însuşi timp îndelungat a- cu peste 35 la sută analfa­ dar sîntem de abia la înce­ ca şi între capitalele ţărilor
noastre să se stabilească re­
nescu, ambasadorul român mîndu-se hotărîrea comună suprirea străină, Dumnea­ beţi. Am lichidat de mult a- put Noi considerăm că toa­ laţii mai strînse de colabo­
de a dezvolta relaţiile româ- te ţările, indiferent de mă­
în Costa Rica. In sala Teatrului Naţional Nicolae Ceauşescu, tovarăşa voastră aţi cucerit indepen­ ceastă stare de lucruri. Avem rare.
no-costaricane, pe multiple din San Jose, una dintre ce­ învăţămîntul obligatoriu de rimea lor, trebuie să acţio­
Din partea costaricană au Elena Ceauşescu, precum şi denţa naţională în 1821. In Doresc să urez întregii
planuri — economic, politic, le mai frumoase din lume. a aceeaşi perioadă, forţele îna­ 10 ani. întregul învăţămînt neze în această direcţie. Con­
participat Gonzalo L Facio, tehnico-ştiinţific. cultural, ar­ avut ]oc, luni seara, un spec­ preşedintele Jose Figueres intate din România au dus o este gratuit. Numărul stu­ siderăm că ţările mici şi populaţii din San Jose mul­
Ferrer.
tă fericire, prosperitate, pa­
ministrul relaţiilor externe. tistic, de învăţămînt. tacol de gală dat în onoarea înaintea spectacolului au bătălie grea împotriva domi­ denţilor este de peste mijlocii trebuie să-şi uneas­ ce. Dumneavoastră vă urez
Gaston Cogan, ministru] eco­ Cu acest prilej, preşedin­ preşedintelui Consiliului de naţiei străine, însă indepen­ 150 000, iar în licee învaţă că eforturile pentru a parti­
fost intonate imnurile' de cipa activ la viaţa interna­ succes în activitatea dumnea­
nomiei, industriei şi comer­ tele Nicolae Ceauşescu a a- Stat al României, la care stat ale celor două ţări. denţa a fost cucerită cu 50 cîteva sute de mii -de tineri. ţională, la soluţionarea tutu­ voastră, astfel îneît, capitala
Deci, construcţia socialismu­
ţului, Rodolfo Silva, minis­ dresat şefului statului costa­ şi-a dat concursul renumita P r e ş e d i n t e l e Nicolae şi. ceva de ani mai tîrziu. Şi lui a însemnat dezvoltarea ror problemelor. Tocmai în patriei dumneavoastră să fie
după aceea poporul a conti­
trul lucrărilor publice şi rican invitaţia de a face o vi­ balerină Margot Fonteyn. Ceauşescu şi tovarăşa Elena nuat să cunoască asuprirea economiei,'a învăţământului, acest spirit are loc - vizita tot mai. frumoasă, să răspun­
dă tot mai bine cerinţelor
transporturilor, Alberto Ca- zită în România. Invitaţia a In loja de onoare a teatru­ Ceauşescu au oferit marii ar­ străină a monopolurilor şi ştiinţei, culturii, ridicarea noastră în unele ţări din A- tuturor locuitorilor ei. (Aplau­
merica Latină, printre care
nas, ministrul culturii, tine- fost acceptată cu plăcere. lui au luat 16c preşedintele tiste un frumos coş cu flori. trusturilor imperialiste. De bunăstării materiale şi spiri- şi Costa Rica. ze puternice).
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str, Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului). 12138 (social, audienţe, scrisori), ttllf (cvitnft-sport) — Tiparul 1. P. Deva.