Page 17 - Drumul_socialismului_1973_09

Proletari din toate fările, uniji-vă I
Vizita tovarăşului

Nicolae Ce

in America Latină

Plecarea de la San Jose

SAN JOSE 5 (Agerpres). — călătoriei în America Lati­ rului român au fost salutaţi
Miercuri, 5 septembrie, ora nă. cu deosebită căldură şi cor­
10,00 ora locală (ora 18,00 — Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dialitate de preşedintele Jose
ora Bucureştiului), tovarăşul este însoţit de tovarăşii Ion Figueres, cei doi vicepre­
Nicolae Ceauşescu, preşedin­ Păţan, vicepreşedinte al Con­ şedinţi Manuel Aguilar Bo-
tele Consiliului de Stat al siliului de Miniştri, ministrul nilla, cu soţia, şi Jorge Rossi
Republicii Socialiste Româ­ comerţului exterior, Ştefan Chavarria, ministrul de ex­
nia, împreună cu tovarăşa Andrei, secretar al C.C. al terne, Gonzalo Facio. alte
Elena Ceauşescu, încheindu-şi P.C.R., George Macovescu, persoane oficiale costaricane.
ministrul afacerilor externe,
ANUL XXV Nr. 5 802 JOI 6 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI vizita oficială în Republica Bujor Almăşan, ministrul mi­ A fost prezent ambasado­
Costa Rica. au părăsit San rul României la San Jose,
Jose la bordul avionului pre­ nelor, petrolului şi geologiei, Constantin Stănescu, alţi
zidenţial, Indreptîndu-se spre alte persoane oficiale.
Caracas, capitala Republicii Pe aeroportul internaţional membri ai Ambasadei româ­
Venezuela, etapa următoare a Juan Santamaría, solii popo- ne.

Aportul Sosirea la Caracas

cipala bogăţie a ţării : petro­
Se intonează imnurile de
proiectanţilor preşedintele 5 septembrie, lul. stat ale României şi Vene­
Miercuri,
Consiliului
de
Stat al Republicii Socialiste Din depărtare se zăreşte zuelei. Răsună salve de arti­
România, tovarăşul Nicolae panorama oraşului Caracas. lerie. Pe aeroport se află ali­
In vederea punerii grabnice la dispoziţia bene­ Ceauşescu, împreună cu to­ Aşezare modernă cu circa niată o gardă de onoare. în
ficiarilor de investiţii a tuturor documentaţiilor ne­ varăşa Elena Ceauşescu, au două milioane şi jumătate de uniforme de paradă.
cesare obiectivelor ce se vor construi în 1974, pro­ sosit In Republica Venezue­ locuitori, capitala Venezuelei In continuarea ceremoniei,
iectanţii Institutului de proiectări judeţean au exe­ la, unde efectuează o vizită cunoaşte o puternică dezvol­ cei doi preşedinţi, tovarăşa
ACTIVIZAREA ECHIPE» PROPRII DE HORI cutat pînă în prezent în totalitate aceste proiecte. oficială ca răspuns la invita­ tare urbanistică, care face din Elena Ceauşescu şi doamna
La documentaţiile întocmite s-a avut în vedere re­
ea una din principalele me­
Alicia Pietri de Caldera se
ţia preşedintelui acestei ţări,
ducerea manoperei în execuţie cu 5—27 la sută,
refolosirea proiectelor tip directive şi refolosiblle Rafael Caldera. tropole ale Americii Latine. îndreaptă spre sala mare a
Pe aeroportul internaţional
aeroportului, unde iau loc pe
De la San Jose pînă la Ca­
CODICE LA RECUPERAREA RESTANTELOR, pentru locuinţe în' procent de 99 la sută, „apro­ racas, zborul durează trei Maiquetia. pavoazat sărbăto­ un podium de onoare, înca­
reşte cu drapelele dc stat ro­
drat de drapelele român şi
pierea“ bazei de materii prime de şantiere, redu­
ore şi jumătate, timp în ca­
cerea consumului de oţel, lemn şi ciment. Acest re se parcurge o distanţă de mân şi venezuelean, dom­ venezuelean.
Directorul Protocolului de
aport substanţial al proiectanţilor va conduce.- cu 2 000 de km. Se survolează neşte o vie animaţie. înalţilor stat al Republicii Venezuela,
întîmpinarea
Zona Canalului de Panama
In
EA ACCELERAREA RITMULUI DE EIECUTIE alte cuvinte la o eficienţă sporită în execuţia vii­ şi apoi porţiunea de nord a oaspeţi români, au venit pe Mnreos Paris del Gallego.
aeroport preşedintele Repu­
toarelor obiective social-culturale din municipiul
prezintă tovarăşului Nicolae
Columbiei. La puţină vreme
Deva şi alte localităţi ale judeţului. după trecerea graniţei vene- blicii Venezuela, Rafael Cal­ Ceauşescu, tovarăşei Elena
zuelene se zăreşte o imensă dera. şi soţia sa, Alicia Pietri Ceauşescu pe membrii guver­
La început, faptul In si­ Ne-am organizat astfel ac­ — Este o realizare cu oglindă lucie: este lacul de Caldera. nului venezuelean, precum
ne : întreprinderea „Avico­ tivitatea. lncît să răspun­ care ne putem mlndri. Da.r Maracaibo, de fapt o vastă La eoborîrea din avion, to­ şi alte înalte personalităţi ofi­
lă" de stat Deva are de dem înaltelor cerinţe de a faptul că luna septembrie lagună ce comunică cu Golful varăşul Nicolae Ceauşescu şi ciale.
îndeplinit în acest an — recupera .rămînerile în ur­ este de asemenea o perioa­ Venezuelei şi în jurul căreia tovarăşa Elena Ceauşescu Preşedintelui Venezuelei şi
pe lingă sarcinile deosebite mă. Deşi angajamentul ini­ dă care impune prezenţă Sinteza In noul cartier de lo­ pădurea de instalaţii petroli­ sînt salutaţi cu căldură de soţiei sale le sînt prezentata
pe linie de producţie — şi ţial era să sprijinim con­ masivă pe şantiere, ne de­ cuinţe al municipiului ere de extracţie vesteşte, că preşedintele Venezuelei şi de
un mobilizator plan de in­ structorul (T.C. Deva) cu termină să ne analizăm Deva 20 de blocuri con­ aici se află concentrată prin­ soţia sa. (Continuare in pag. a 4-a)
vestiţii. realist aportul. Aşa că, în elocventă struite in 1971 şi 1972
Raţiunea fondurilor alo­ septembrie intenţionăm să rămăseseră fără faţade.
cate aici derivă din grija LA „AVICOLA 41 sprijinim şi mai consistent a muncii „N-am executat ten-
permanentă pe care statul constructorul, astfel ca în cuielile exterioare din
şi partidul nostru o acordă faţa ultimului trimestru să 9 Şantierul nr. 7 Chiş- cauza volumului mare Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
dezvoltării unităţilor cu ca­ MINTIA putem raporta realizarea a cădaga şi-a îndeplinit de lucrări pe care-1 a-
racter agricol, consecvenţei peste 75 la sută din planul vcm, şi din cauza tim-
cu care se urmăreşte mo­ anual, şi deci garanţia că planul de construcţii-
dernizarea bazei noastre 24 de montori, pentru in­ noua capacitate va fi pusă montaj în ultimele 3
materiale in vederea obţi­ troducerea bateriilor la fer­ in funcţiune în avans cu luni în procent mediu ia semnarea Tratatului de prietenie
nerii acelor sporuri de pro­ ma nr. 3, am observat la cîteva zile. de 18 la sută, recupe-
ducţie prevăzute pentru a- începutul lunii august că — Avînd In vedere că Acum şi
cest cincinal. In acest sens, acest ajutor este insufi­ pentru 1974 întreprinderea rînd lucrări în valoare
pe lingă alte obiective, „A- cient. Iată de ce, în urma de peste 1,5 milioane şi cooperare intre Romania şi Costa Rica
vicola" are în sarcină de unei reevaluări a propriilor are de realizat noi obiec­ lei. „restanţele“
a renunţa la creşterea pă­ forţe, am .preluat montajul tive, că planul de investiţii 9 Pentru septembrie, co­
sărilor pe aşternut şi deci la 4 blocuri din cele 6 ale este tot atît de mobiliza­
a introduce tehnologia creş­ fermei, unde am masat 96 lectivul de construc­ Domnule preşedinte, străină, că au trebuit să lup­ deoarece în condiţiunile de
terii în baterii. Astfel, „A- de oameni. tor, cum acţionaţi pentru tori şi-a propus un au... faţadă Doamnelor şl domnilor, te pentru a-şi cuceri inde­ astăzi ştiinţa, învăţămîntul,
vicoia“ va fi prima între­ — Cu alte cuvinte, acti- crearea celor mai bune ritm de cel puţin 10 pendenţa naţională. cultura constituie factori pri­
prindere din ţară, în oare vizînd la întregul potenţial Cu puţin timp înainte am România a dus aproape mordiali pentru un progres
procesul creşterii păsărilor echipele proprii de montori, ILIE COJOCARU la sută din planul a- semnat împreună cu dum­ 500 de am lupte grele pentru real al oricărei societăţi şi,
va fi în întregime moder­ aţi redşit-să ajungeţi cu nual. pulul nefavorabil" — ni neavoastră, domnule preşe­ eliberarea sa naţională şi a- cu atît mai mult, al societă­
nizat. Şi asta încă din a- investiţiile la zi. (Continuare In pag. a 3-a) se spunea pe atunci. dinte, Tratatul de prietenie poi pentru eliberarea socială. ţii socialiste. Ne preocupăm
cest an. Şi iată că în acest an şi cooperare între România şi A ştiut întotdeauna că pentru mult ca tot ceea ce înfăptuim
In primele 7 luni Insă Costa Rica. Aş dori să consi­ a putea să-şi asigure o dez­ în România să servească bu­
realizările la acest obiectiv — deşi sarcinile şantie­ der acest moment ca o dată voltare în raport cu cuceri­ năstării şi fericirii poporului,
lăsau să se întrevadă o ** '" -i 4$ '*•'A ' V--şt-' 4 7 rm rului nr. 1 al T.C. De- rile ştiinţei şi tehnicii, pen­ însăşi esenţa întregii lupte pe
' ’ ^‘
considerabilă rămînere în F ; ii ;-> ;■ ,p ■ ' f - I va prezintă o creştere de importanţă istorică în re­ tru a-şi putea asigura un loc care a desfăşurat-o partidul,
urmă, întreprinderea înde­ .. ... . ' V» . I simţitoare faţă de anii laţiile dintre popoarele noas­ demn în rîndul popoarelor pe care eu însumi am desfă­
plinind doar 42,6 la sută ; trecuţi, deşi timpul n-a tre. lumii, trebuie să lupte pentru şurat-o în rîndul partidului,
din planul anual de inves­ ; fost tocmai excelent... o Este adevărat. România şi ca poporul să fie pe deplin a fost tocmai de a crea o
tiţii. ; bună parte din blocuri­ Costa Rica se găsesc pe două stăpîn pe destinele sale, pen­ societate mai dreaptă, în ca­
Indicaţiile secretarului le ce prezentau aceste continente îndepărtate, au o- tru a-şi asigura independenţa
nostru general cu privire j lucrări restante s-au în- rînduiri sociale diferite, dar şi suveranitatea naţională. re omul să se bucure de toa­
la urgentarea ritmului de j scris printre acelea au şi anumite identităţi : în Sînt aproape 30 de ani de te binefacerile civilizaţiei, a-
execuţie în vederea recu­ j „complet terminate“. primul rînd, şi Costa Rica şi cind poporul român a păşit tit din punct de vedere ma­
perării restanţelor pentru | Vorbindu-ne cu mo- România au ceva comun în pe o cale nouă. Am înfăptuit terial, cît şi din punct de ve­
punerea în funcţiune la dere spiritual, în care să se
termen a noilor capacităţi j destie despre această cultura străveche latină şi în o orînduire nouă, socialistă, asigure participarea oameni­
a determinat o minuţioasă j izbîndă, inginerul Gheor- cultura mai apropiată a Eu­ acum am intrat într-o altă fa­ lor muncii, a clasei munci­
analiză şi la acest benefi­ I ghe Cărăbaş, şeful ropei. Dar peste aceste con­ ză. a dezvoltării societăţii so­ toare, a ţărănimii, a intelec­
ciar conducînd la măsuri | şantierului nr. 1, speci- siderente de trecut, care îşi cialiste multilateral dezvolta­ tualităţii, participarea ne­
energice care au determi­ au importanţa lor în relaţiile te — cum o numim noi — mijlocită la conducerea acti­
nat ca la finele lunii_ au­ | fica: „12 blocuri sînt dintre popoare, aş dori să a- care presupune o industrie vităţii economico-sociale a
gust „Avicola" să aibă în­ ; complet terminate. La daug faptul că şi România şi puternică, o agricultură îna­ întregii societăţi.
deplinit ireproşabil planul i opt lucrăm în prezent. Costa Rica au cunoscut vre­ intată, o ştiinţă, un învăţă-
de investiţii aferent perioa­ ! Pînă Ia 15 noiembrie şi me îndelungată asuprirea mînt, o cultură dezvoltate, (Continuare in pag. a 4-a)
dei, obţinînd în acelaşi
timp un avans de 8 la su­ \ acestea vor avea faţa­ (-------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------------------- ^
tă la planul de construcţii- dă. Cînd... restanţele
montaj. : prind o astfel de... fa-
— In ce se localizează Contractele de livrare
„secretul“ unui astfel de \ ţadă să nu uităm de res-
lt ? — adresăm întreba­ j ponsabilitatea ce dom-
sa înscrisă pc traiectoria Industrializării judeţului, construcţia Fabricii de ciment ţi var de Ia
rea tovarăşului inginer Chişeădaga capătă noi contururi în flecare zi ce trece. Acum, constructorii dau bătălia pentru ! neşte în rîndul acestor a legumelor—onorate exemplar!
Gheorghe Diaconescu, direc­ executarea glisării celui de-al doilea siloz de făină, afltndu-se aproape la cota + 30. \ constructori.
torul întreprinderii.
— Luna august a fost şi (IN PAGINA A III-A)
pentru noi o etapă de vîrf. .............zJ ^____________ ___________________________________________L_______ >
-------------------------------------------> ."»•
Succese de prestigiu c romcan tide li ai Jlaptelor de munca si via ita
V V .
i;
V y r:
♦ '.¿V-
Cartea sociaf-politică- *•/. \ î Ï - ■ ' 1 *. • J
ale oamenjlormuncii
prezenţă cotidiană Concursul ziarului „Drumul socialismului“ pentru cele mai frumoase şi mai bune
hunedorenl în viaţa Hunedoarei reportaje, portrete, însemnări, note critice, foiletoane, fotografii şi caricaturi
activitatea
cotidiană
de
ziarului
In
editare
a
judeţean,
P rogramul de acţiune a- voltarea conştiinţei socialis­ redacţia se bucură de sprijinul unui număr mare de colabo­ cupări pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice şi
în
te.
angajamentelor
întrecerea
îndeplinirea
pentru
socialistă
a
doptat de plenara C.C.
al P.C.R. din noiem­ Avînd în vedere aceste ratori şi corespondenţi voluntari, oameni ai muncii de cele cincinalului înainte de termen, participarea sa la viaţa so-
brie 1971 vizează un dome­ considerente, comitetul mu­ mai diferite profesii, cronicari fideli ai vieţii noi din colecti­ cial-culturală şi obştească, comportarea în spiritul normelor
Suplimentar faţă de angajamentul
niu de maximă însemnătate nicipal de partid şi-a axat vităţile lor de muncă, din localităţile în care trăiesc. Artico­ eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. De asemenea, prin
în procesul făuririi conştien­ activitatea spre orientarea lele scrise de muncitori sau lucrători din agricultură, de cadre genurile publicistice adecvate — însemnări, note critice, foile­
anual: peste 100 tone fontă te a societăţii — educarea organelor şi organizaţiilor de tehnice sau intelectuali, de tineri elevi şi studenţi, de pensio­ toane, fotografii şi caricaturi — vor fi criticate şi satirizate
omului nou, propriu acestei partid, sindicat şi ale U.T.C. nari sau casnice aduc în redacţie şi, de aici, în coloanele zia­ lipsurile ce se mai manifestă în domeniul muncii, în viaţa ob­
r,: societăţi. Sensul profund al pentru a-şi îmbunătăţi acti­ rului, freamătul intens al vieţii cotidiene, cele mai arzătoare ştească şi in comportamentul unor oameni.
HUNEDOARA. Harnicii furnalişti ai lecţiei a ll-a acestor măsuri constituie o vitatea cu cartea social-po­ gînduri şi nâzuinţi ale oamenilor. Deseori, prospeţimea fapte­ La concurs sînt invitaţi să participe colaboratorii şi cores­
de la C.S. Hunedoara raportează îndeplinirea angaja­ contribuţie hotărîtoare la litică, în ceea ce priveşte lor, ca primă calitate a acestor articole, este însoţită şi de o pondenţii voluntari, toţi cititorii ziarului nostru, indiferent de
locul de muncă şi pregătirea profesională. Materialele, pe cît
mentului pe Întregul an. Au fost produse peste plan progresul multilateral al so­ aprovizionarea oraşului cu bună realizare gazetărească, mulţi dintre cei care ne scriu posibil dactilografiate, vor fi expediate pe adresa ziarului cu
mai mult de 8 100 tone fontă, fapt care a permis de­ cietăţii noastre, fiind acela cărţi, organizarea de acţiuni dovedind autentice înclinaţii spre scris. menţiunea „Pentru concurs". Nu se vor lua in considerare
păşirea angajamentului asumat in întrecere cu peste de a ne înscrie pe o traiec­ polit’co-educative la libră­ Din dorinţa de a stimula în continuare şi amplifica dia­
torie puternic ascendentă a, rii, sporirea numărului de materialele anonime sau cele semnate cu pseudonime, ci
100 tone. logul viu al redacţiei cu colaboratorii şi corespondenţii vo­ numai cele care poartă semnătura, locul de muncă şi adresa
După cum ne spunea maistrul principal, Nicolae activităţii politico-ideologi- cititori ia biblioteci, spori­ luntari, precum şi pentru a descoperi şi recomanda noi can­ autorului.
Mărculescu, Erou al Muncii Socialiste, acest succes I ce, de a realiza o armoniza­ rea eficienţei cărţii social- didaţi la concursul de admitere de anul viitor la facultatea La încheierea concursului — ce se va desfăşura pînă la
este rodul muncii pline de abnegaţie şi dăruire a în­ re între transformările eco­ de ziaristică a Academiei de studii sociale şi politice „Ştefan 30 decembrie 1973 — cele mai bune articole, fotografii şi ca­
tregului colectiv, în fruntea lui aflindu-se comuniştii. Un nomice. sociale şi conştiinţa NICOLAE VINTILA Gheorghiu“, redacţia ziarului „Drumul socialismului" şi Fi­ ricaturi vor fi premiate, după efectuarea selecţiei de către un
rol important ¡1 are utilizarea mai bună a agregatelor, socialistă a oamenilor. şeful sectorului muncii liala Deva a Uniunii ziariştilor organizează, sub genericul juriu (premiile se vor acorda separat pentru reportaj, portret,
folosirea din plin a timpului de lucru, acţiuni care se Alături de celelalte forme politice de masă de la „CRONICARI FIDELI Al FAPTELOR DE MUNCA Şl VIAŢĂ", însemnare, notă critică, foileton, fotografie şi caricatură).
şi mijloace educative, cartea Comitetul municipal
repercutează pozitiv asupra creşterii productivităţii social-politică are menirea de partid Hunedoara concursul ziarului „Drumul socialismului" pentru cele mai fru­ Pe parcursul desfăşurării concursului, materialele ce se vor ri­
muncii. moase şi mai bune reportaje, portrete, însemnări, note critice, dica la un nivel publicistic corespunzător, vor fi publicate in
de a sprijini factorii educa­
Realizări meritorii au obţinut prim-fumaliştii Alexan­ ţionali în formarea şi dez­ (Continuare in pag. a 3-a) foiletoane, fotografii şi caricaturi. Materialele trimise redacţiei grupaje sub genericul „CRONICARI FIDELI Al FAPTELOR DE
dru Hăşdăţeanu, Lucian lonescu, Mihai lacob, Nicolae vor oglindi viaţa omului zilelor noastre, multiplele sale preo- MUNCA Şl VIAŢA".
Jurca. O contribuţie de seamă şi-au adus-o dozatorii
încărcători Constantin Gheorghe, Nicolae Gros, loan
Popa, precum şi maiştrii Alexandru Gherghel, Matei
Şarpe şi Pavel Simion. DEZBATERI artistic sub genericul dovedite în muncă de că­ rului 1 al T.C. Deva, a cum a 38 kg carne de
„Noi vă aducem clntul tre formaţiile de lucru încheiat zugrăvelile la a- iepure, cu 8 kg mai mult VREMEA
Incepînd de Ieri — 5 nostru“, pe care l-a dedi­ conduse de Mihai Grigor- partamentele situate pe decit angajamentul luat
Prin creşterea productivităţii muncii septembrie a.c. — sub pa­ cat minerilor din locali­ riuc, Gheorghe Moido- primele două scări ale la data înfiinţării. Printre Pentru 24 ore
trimoniul organizaţiei de tate. van, Traian Jurcă, Mihai blocului 29 din Micro J5 harnicii îngrijitori men­
sindicat a minei Aninoa- A participat fanfara o- I Cuiava şi alţii. Deva. „Timpul dc lucru ţionaţi de către colectivul Vreme frumoasă şi căl­
sa şi a Centralei cărbune­ raşului, taraful şi soliştii este bun şl toţi oamenii dc corespondenţi al şcolii duroasă, cu cerul mai
Doru
pionierii
PETRILA. Colectivul sectorului T al E.M. Petrila, prin- lui Petroşani se desfă­ dc muzică populară, bri­ CONCERT FOLCLORIC îl folosesc din plin. im- figurează Lclica Haţegan, mult senin. Vîntul va su­
artistice,
formaţiile
găzi
fla slab din vest. Tempe­
Păcurar,
tr-o mai bună organizare a activităţii productive, prin şoară un ciclu dc dezba­ de dansuri ale clubului. Azi. în staţiunea bal prlmind un ritm rapid Mircea Bujoran şi Florica ratura maximă va fi cu-
teri privind normele de­
lucrărilor pentru a putea
asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare cu mate­ partamentale de protecţie eoclimaterică Vaţa de apropia mai mult terme­ Vlad. j prinsă între 25 şi 28 gra-
rii şi materiale a fronturilor de lucru şi prin întărirea a muncii. PRIMUL KILOMETRU I os, Filarmonica de Sta nele dc predare a locuin­ ' i de, iar cea minimă între
12 şi 15 grade. Dimineaţa.
rad prezintă un apreciat
disciplinei în muncă, a realizat pină in prezent o pro­ In cadrul dezbaterilor Ieri, la orele 13,00, co­ incert de muzică popu- ţelor“ — ne-a declarat şe­ CULTURI DE LEGUME ; ceaţă locală.
ful brigăzii.
ductivitate a muncii mai mare cu 5,2 la sută in abata­ vor participa eşalonat pe lectivul secţiei „Prerno“ ră. pe afiş : Florica VERDEŢURI PE 17
zile
ajutorii
şi
minerii
je şi cu 11,4 la sută la nivel de sector. In acest fel mineri, electricienii, lăcă­ din cadrul I.M.C»r Deva a adu, Gheorghe Mure- MICII ZOOTEHNIŞTI HECTARE Pentru următoarele
turnarea,
în
s-au extras din adincuri peste prevederi mai mult de tuşii, personalul de la terminat lunii septembrie in, Florica Duma, Elen In vederea satisfacerii două zile
contul
la
înfiinţat
începutul
830 tone cărbune. Un aport deosebit şi-au adus bri­ transport, muncitorii ne­ a.c., a primului kilome­ arian, Garofiţa Şcrb.v trimestrului al III-lea al cerinţelor de consum ale
calificaţi.
în
cooperati­
populaţiei,
Vremea se menţine fru­
găzile conduse de minerii Vasile Avarvarei, Marin Ghiz- tru de tuburi „prerno“. A- omentele vesele sîm anului şcolar 1972 1973, vele agricole din judeţul moasă şi călduroasă. cu
mnate de Zeno Tur-
dăvescu, Gheorghe Borşoş, Gheorghe Boghiu şi alţii. „NOI VA ADUCEM cest rezultat se adaugă tanu. ' cercul micilor zootehnişli nostru s-a declanşat în- uşoară instabilitate în
km tuburi
celorlalţi 9,6
din cadrul Şcolii genera­
plantarea
şi
In vederea asigurării unui ritm constant la extracţie, CENTUL NOSTR^J" „prerno“, cu diametrul de le Dobra şi-a desfăşurat sămînţarea verdeţuri. Pînă cursul izolai după-amiezelor.
legumelor
cădea
vor
cînd
pentru luna septembrie a fost adoptat un program de­ La baza de agrement 600 mm şi 800 mm, reali­ I UCCES COTIDIAN activitatea pe întreg par­ acum, s-a cultivat cu averse slabe de ploaie.
zaţi suplimentar în pri­
taliat din care reţine atenţia crearea liniei de front Brăiţa, Clubul muncito­ mele 8 luni ale anului. Ieri, brigada de zugravi- cursul vacanţei. Rezulta­ spanac, salată şi ceapă Vînt slab din sud-vest.
tul 7 Numărul de 43 ie­
verde o supafaţă de 17
de rezervă corespunzătoare in vederea creşterii in con­ resc din Lupeni a susţi­ „Cheia“ succesului : de­ vopsitori condusă dc losif puri la care s-a ajuns în hectare, acţiunea fiind în Temperatura — în creşte­
re uşoară. Dimineaţa, cea­
tinuare a productivităţii muncii. nut un spectacol muzical votamentul şl abnegaţia Szitko, din cadrul şantie­ prezent şi livrarea pină a- plină desfăşurare. ţă locală.