Page 18 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 18
proPiroreriŢfHess
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 802 • JOI 6 SEPTEMBRIE 1973
Soluţionări
|y| a wmJi gjjll °~MM s. n [l§i $&yp§î
1 H A wjg
Atitudini Răspunsuri
: .......... .......................................... v , ^.- ...... '
Tineri cu care satu VA ilarii din judeţ tn obiectivul criticii—condamnabila
practică de a purta oamenii pe drumuri
Brigadiera Producţiile de legume au cum să vorbească cu ei. I-am
depăşit pe cele din anii an auzit şi noi glasul, într-una A 17-a oară dovedit total eronată. Cînd
teriori Dar, adevărata mun din dimineţi, înainte de ora LA ÍNTRíBARí s-au prezentat să-şi scoată
Despre Elena Rus deţinem că de răspundere pentru şase. va fi ultima ? banii, care de fapt nu erau
impresii foarte bune încă de comunista Elena Rus a în ai lor, potlogăria li s-a do Termenul a trecut,
pe timpul cind era elevă a ceput acum vreo patru ani, — Vecinule, baci Aroane, Astăzi despre Cîte metode nu s-au apli vedit. Şi pentru un zero pus
Şcolii tehnice agricole din baci Petre, nană Valeri, hai Diverse cat cu Savu Filipescu, pen in plus, Matei Rostaş are po
Geoagiu. Trimisă de către odată cu numirea sa ca bri deţi la treabă! tru a-1 desbăra de năravul sibilitatea să-şi analizeze... dar O.C.L.P.P. a
conducerea C.A.P. Boz pen gadieră la brigada I de cimp. îngrijitoarea furtului ? Par n-au prea dat caligrafia scrisului, un an şi
— O muncă deloc uşoară
tru a se specializa tn mese — i-a spus atunci preşedin informaţii cerute roade. Aşa că de 16 ori a jumătate, iar „colaboratoa
ria de tehnician agronom, Utecista Elena Cozma este fost condamnat, privat de rea" lui, de asemenea, 6
eleva de atunci a adus nu tele Manea Tovică. Cu cam o altă tînără a satului Boz libertate. Se credea că a în luni..’"’ uitat de el...
mai satisfacţii consătenilor panii de primăvară, de vară care, prin hărnicia şi pasiu văţat ceva, totuşi, şi va de
ei, consiliului de conducere şi toamnă. Cu o serie de nea de care dă dovadă, adu redacţiei veni un om cu căpătîi. Dar De azi pe mîine Atunci cînd te muţi în- însă atunci netencuit, şi
lucrări care trebuie efectua
al unităţii. Cum, la fiecare te la timpul optim şi de ca ce numai satisfacţii unităţii. nici vorbă. De curînd, a fu tr-un apartament nou, din aşa este şi acum. Blocul
sfirşit de an şcolar, direc litate. Deşi tlnără, cu puţini Acum vreo 3-4 ani a termi Iosif Krakovsky — Călan rat din nou. Din avutul ob tr-un bloc nou, şi cu atît fiind construit amestecat,
ţiunea şcolii trimitea condu ani peste pragul celor două nat 8 clase. N-a urmat mai şi Un grup de muncitori — ştesc, din avutul personal al Chioşcul de difuzare a pre mai mult, cînd acesta e din cărămidă şi prefabrica
departe. Acest lucru l-a fă
cerii C.A.P. situaţia la în zeci, comunista Elena Rus — l.C.S. Hunedoara. In cetăţenilor. Cum a nimerit. sei din Ilia a fost mutat a- proprietate personală, ai te, oferă privitorului o ima
cut dintr-un motiv bine în
văţătură a elevei, preşedin s-a dovedit capabilă pentru temeiat : îndrăgea mult mun legătură cu cele scrise, răs Aşa eă a fost condamnat şi cum două luni din locul îndreptăţită pretenţie să gine deplorabilă, strică în
unde era, cu cîţiva zeci de
a 17-a oară. La 3 ani şi 4
tele Manea Tovică n-a ţi munca încredinţată. In bri ca pe care o făcea mama ei punsul este negativ. luni închisoare. Timp sufi metri mai încolo. Atunci s-a găseşti toate bune, perfec făţişarea întregului cartier.
nea in secret, ci in prima gada sa, se cultivă anual — aceea de îngrijitoare de Leon Hagiu — Petril'a şi cient pentru a medita. între tăiat şi racordul la lumina te Dacă nu e aşa — şi de Beneficiarul — Oficiul de
adunare generală se adre peste 230 hectare cu griu. animale. De fapt, în vacan £ Vasile Haiduc — Căinelu barea se pune dacă va fi ul electrică, cu promisiunea că multe ori nu e' —, începi construire a locuinţelor
sa cooperatorilor i porumb, cartofi, sfeclă, fu ţele şcolare era mereu ală de Sus. Dacă nu sînteţi tima condamnare ? Altfel îl se va lega la loc. Dar pro să ceri constructorului sau proprietate personală din
— Şi-acum, vă prezint si raje. Deci, in fiecare cam turi de mama ei la muncă. de acord cu decizia de im găseşte pensionarea în haine misiunea secţiei de reţele din beneficiarului intermediar Deva —, cu care a fost
contractată cumpărarea, a
tuaţia la învăţătură a viitoa panie agricolă e de insămîn- Tainele muncii de îngriji putare, puteţi să vă adre vărgate... Ilia şi I.R.E. Deva se tot a- remedierea neajunsurilor promis că se va face şi a-
ivite între timp. Se întîm-
saţi cu contestaţie în ter
rei noastre tehniciene. A- ţat, de prăşit, de recoltat. tor le-a desprins repede şt men de 30 de zile de la mînă de azi pe mîine. Şi plă uneori ca pentru în ceastă lucrare. Termenul
nunţul era făcut, intr-o li Comunista Elena Rus, de bine. Aşa se face că, ală data comunicării acesteia Soldul fictiv cînd te gîndeşti că o treabă dreptarea unui neajuns, o- însă — luna august — a
nişte dOeplină. Notele de 8, dimineaţa p'mă seara, e me turi de îngrijitorii mai vîrst- comisiei de judecată din u- din asta ar dura, hai să zi bligaţie clară a constructo trecut, vara e pe sfârşite,
9 şi lâ mergeau la inima reu pe cimp, prin toată bri nici, contribuie din plin la nitatea respectivă, unde pu n-a rezistat cem, 30 de minute. rului, beneficiarii direcţi dar despre angajamentul
gada. Peste tot organizează îndeplinirea şi depăşirea I
fiecăruia din sală. De fie munca, dă indicaţii, verifică teţi administra orice probe Oameni strîngători, Matei — proprietarii apartamente tencuirii blocului nu-şi
care dată, aplauze călduroa lucrările. Seara, e prezentă sarcinilor de plan ale C.A.P. legale pentru a vă pVitea Rostaş şi Rozalia Crişan a- Cu uşile ferecate lor — să trebuiască să mai aminteşte nimeni, iar
*
se răsplăteau hărnicia şl la o şedinţă operativă de Nu demult, îngrijitorii de dovedi nevinovăţia. veau ceva sume de bani de umble săptămipi sau luni la şantierul de construcţii
străduinţa elevei de atunci. lucru pentru a doua zi, sau la sectorul de creştere şi Mişu Romoşel — Hune puse la C.E.C. Dar într-o bu De mai bine de o lună de în şir de la unul la altul, Haţeg nu se ştie nimic.
îngrăşare a tineretului bo
Anii frumoşi de şcoală au la o adunare a organizaţi lim au raportat depăşirea doara. Nn există nici o le nă zi ce s-au gîndit ? Dobîn- zile, magazinul cooperativei de la o uşă la alta. Aşa Locatarii blocului respec
trecut şi eleva de mai îna ei de bază, la o şedinţă a planului de carne livrată : ge în problema ridicată de da pe care o acordă C.E.C.-ul de efinsum din satul Boz, co s-a întîmplat şi cu cele 28 tiv au făcut o serie de de
inte t-a reîntors definitiv tn comitetului de partid pe faţă de 37 tone s-au livrai dumneavoastră în scrisoare, este cam mică. Ei ar putea muna Brănişca, stă cu uşile de familii din blocul P 29 mersuri pentru că nu vor
sat ca tehniciană agronomă. C.A.P. 39,7 tone. La aceste reali doar dacă e vreo hotărîre printr-o singu'ră întoarcere ferecate. Cetăţenii sînt ne — proprietate personală — ca iarna să-i găsească cu
Dar nu numai cu atît, ci şi Zilele acestea te ocupă de zări se vor adăuga încă luată în cadrul grupei sin din condei să-şi sporească voiţi să bată drumul pînă în din Haţeg. blocul tot netencuit, dar
pînă acum zbuciumul lor
Dar. iată pentru ce au
cu o mari dorinţă i de a fi transportul furajelor din mulle altele, la care o te dicale din întreprindere. sumele. Iată acolo, cîte un satele vecine pentru a-şi trebuit aceştia să umble pe şi alergătura în dreapta
ctt mai de folos unităţii, de cimp, de pregătirea însă- melie va pune şi tînăra E- Gheorghe Muntean — zero ori două puse în plus cumpăra cele trebuincioase. drumuri, care e ..povestea" şi-n stingă au rămas fără
a pune tn practică tot ce în mînţărilor de toamnă, ca lena Cozma. Banpotoc. Pentru a vi se şi sumele cresc enorm. Şi — Cei puşi să găsească un ges lor: In luna februarie a vreun rezultat.
văţase in cel 4 ani. Rezultatele re bat la uşă. Oamenii din putea da un răspuns co tionar încearcă ducerea cu acestui an a 'fost dat în Cum era angajamentul dv.,
muncit tineret tehnicieni nu brigadă o stimează şi o as MIRON TIC rect, vă rugăm să reveniţi credeau ei — n-are cine şi vorba : „pe săptămîna vii folosinţă blocul P 29, pro tovarăşi de la O.C.L.P.P.
s-au lăsat mult aşteptate. cultă. De fapt şi dinsa ştie corespondent cu amănunte. cum şti. toare" şi aşa mereu. Oare prietate personală, în care Deva, în care august vreţi
Dar presupunerea lor s-a pînă cînd ?... s-au mutat 28 de familii. să ten cu iţi sau să interve
Nimeni nu -a reclamat ni niţi pentru tencuirea blo
„Sens interzis“ mic în interiorul aparta cului P 29 din Haţeg ? Răs-
mentelor, pentru că fiecare pundeţi-le oamenilor, dar...
locatar şi-a remediat sin prin măsuri !,..
Pledoarie pentru drumeţie Pînă nu dc mult, în spa gur ceea ce nu a fost bine.
„Educaţie prin muncă şi pentru muncă“ ţiul de parcare al fostei au- Exteriorul blocului a rămas DOINA COJOCARU
togări din Deva exista o sta
100 kilometri pe bicicletă ţie facultativă (pînă -la ora
Tinerii «lderurgişti de la In cadrul aceleiaşi tema nant a fost înmînarea sim 7), unde autobuzele din par
Am străbătut, spre sftrşitul lunii trecute, drumuri de o I.V. Călan au întîmpinat lu tici, în prezenţa tovarăşului bolului „Cheia profesiunii" tea Iliei opreau pentru a în
uimitoare frumuseţe ale judeţului . (trupul nostru, format crările plenarei Comitetului loan M. Popa, secretarul de către Gheorghe Curea — lesni unor călători luarea Accidentul a fost evitat
din unsprezece biciclişti de cele mai diferite ocupaţii — judeţean al U.T.C. Hunedoa comitetului de partid pe în decanul de vîrstă al electri al-tor autobuze locale, sau a
ceferişti, electricieni, elevi, telegrafişti — instalat chiar ra cu eficiente activităţi de treprindere, şţ a tovarăşului cienilor — tînărului Iop Că- le scurta drumul pînă la lo Prin vigilenţa lor, tot mal mulţi ceferişti evită producerea
dacă nu pe caroserie, dar avînd fiecare la „bord" tot ne educaţie prin muncă şi pen ing. Dumitru Bucur, direc tănescu, reprezentantul ce unor evenimente de cale ferată. Astfel, în ziua de 3 septem
cesarul unui drum de o dificultate deloc neglijabilă, a tru muncă a tinerilor. Nu torul I.V.C., vineri, 31 au lor 20 de absolvenţi intraţi cul de muncă. Acum, tronea brie a.c., pe ia ora 11, şeful de echipă Ioviţă Neamţu, de la
districtul nr. 3, secţia L 5 Deva, făcînd revizia liniilor între
pornit din marginea judeţului dinspre nord-vest, cu do mai în săptămîna 27 august gust, a avut loc, sub. egida de curînd în producţie. Prin ză „sensul interzis". Nu ar Deva şi Simeria, a urmărit trecerea trenului de marfă nr. 32454
rinţa de a străbate culmile Zarandului şi a ajunge la comitetului U.T.C., o nouă el, cei 20 de tineri electri fi bine oare dacă s-ar lua Curtici — Teiuş.
Vecjil ceferist, cu un spirit de observaţie foarte (Jezvcdtat,
frumoasa staţiune balneoclimaterică Vaţa de Jos, iar de aici — 2 septembrie a.c., în fie „Ştafetă a muncii“. Cu cî- cieni s-au angajat să ducă măsura de înfiinţare in a- comunistul Ioviţă Neamţu a observat că la al 23-lea vagon *din
la Deva. care secţie, comitetele U.T.C. teva săptămîni în ur mai departe patosul muncii propiere a unei staţii de au urmă, încărcat cu şine C,F., fusul osiei era aprins. Ştiind că
Startul îl luăm din localitatea Ineu—Arad tn jurul orei au organizat activităţi de mă, în acelaşi cadru sărbă şi bunul renume dobîndit tobuz, ţinînd cont că de la in astfel de cazuri osia cedează, so rupe clupă puţin timp, şi
4 dimineaţa. Primii douzeci de kilometri îi parcurgem cu muncă voluntar-patriotică toresc, avusese loc primirea de înaintaşii lor în cadrul dîndu-şi seama de ceea ce se putea întîmpla, Ioviţă Neamţu
a dat semnali)! de oprire a trenului. Acesta a oprit la timp,
uşurinţă pină ajungem la graniţa nord-vestică a judeţulţd pentru colectarea metalelor colectivelor de muncă din intrarea în oraş pînă la noua apoi şi-a continuat drumul cu viteză redusă, pînă la Simeria,
nostru şi totodată în faţa vestitelor serpentine străjuite de vechi, predîndu-se în aceas în producţie a promoţiei de I.V. Călan. autogară nu se mai face nici unde vagonul defect a fost scos din garnitură şi îndreptat spre
'„păduri" de ferigă. Ajungem sus, la cola zero, cum îi spun tă perioadă oţelăriilor peste tineri turnători. Acum a fost o oprire ? Autobuzele din I.M.M.R., pentru reparaţie.
Pentru fapta sa, şeful de echipă a fost felicitat <Je către
localnicii, odată cu soarele ce lumina fascinant, grandios. 120 tone. S-au evidenţiat or rîndul tinerilor electricieni DUMITRU PAVEL partea Simeriei, Haţegului organizaţia dc partid şi conducerea serţiei I, 5 Deva şi, tot
După un dejun fugar, luat la un pas de un izvor cu ganizaţiile U.T.C. din secţi să poarte un pasionant dia activist al Comitetului odată, popularizat în întreaga reţea feroviară.
apă cristalină începe partea cea mai plăcută pentru bici ile mecano-energetică, turnă log al muncii cu veteranii etc. opresc şi în staţiile CONSTANTIN AOANEI
clişti — coborlrea versantului nordic al muntelui spre Vaţa. Şn meseria de electrician. judeţean Hunedoara E.G.C.L., imediat după intra corespondent
Străbatem — ca printr-un veritabil metrou — pădurea de torie I şi II şi cocserie. Momentul cel mai emoţio- al U.T.C. rea în oraş, La intrarea din
foioase. Bicicletele, lăsate să „fugă“ pe serpentine, prind spre Ilia nu se poate ?
viteză ameţitoare şi din loc In loc stntem nevoiţi să facem
mici „escale" pentru a „răcori" torpedourile încinse.
Vaţa de Sus... Iată la orizont ţinta principală a excursi
ei ; Vaţa de Jos. Intrăm tn frumosul parc al staţiunii şi Am cuprins în acest gru
după o baie in apele cu reflexe verzi-azurii ale ştrandului, paj cîteya răspunsuri la no O Ipoteză
după o plimbare, ne „ospătăm" pe malul Crişului AVb, tele publicate în pagina
ce-şi poartă apele domoale şi alburii chiar la marginea „Curier social-cetăţenesc“ a
staţiunii. După o scurtă dar binemeritată odihnă „ridicăm ziarului nostru sub titlul CHEFSRUL—
ancora" cu destinaţia Brad, pe şoseaua unde se pare că Corespondenţe de la cititori,
maşinile ştiau că într-o astfel de zi toate drumurile duc la semnale critice, sugestii,
Vaţa. După nici o jumătate de oră de mers întins ne apare propuneri. iese că : „„.Verificarea făcu asfaltare a drumului Ohaba
in faţă un nou nume cu puternică rezonanţă istorică în Oare tot pe jos doua zi. Spui dacă este ba tă la faţa locului, la care a de sub Piatră-Cirnic" — ne medicament dc.
lupta poporului nostj-u : Ţebea. Despre emoţia şi sentimen last şi plăteşti 3 mc. La Său- participat şi reclamantul Ni- comunică ulterior secţia de
tele încercate în faţa mormîntului lui Avram Iancu, marele vom merge Ia şcoală ? leşti, ţi se încarcă ceva mai „De plouat, colae Cristolţap, autorul ar întreţinere a D.J.P.To. Hu-
dascăl şi conducător al moţilor, sau lingă uriaşul gorun al Se apropie 17 septembrie, mult de 2 mc balast în ma tot plouă...“ ticolului confirmă că pro nedoara-Deva. viaţă lungă
lui Horia mi-e greu să vorbesc aici pentru că şi acolo la începe şcoala. Oare şi anul şina de care-ţi faci rost sin blemele sesizate şi redate
umbra lui am stat în cea mai deplină linişte, înfiorată de acesta, noi, cei 18—20 copii gur, pentriţ că balastiera pu în articolul respectiv au fost „Cui să plătim — In ultimul timp se
aduceri aminte. din Bărăşti, vom merge pe dispune decît de două ma ...şoria redacţiei Ioan Mu-? rezolvate prin aceea că ţ}e- vorbeşte tot mai muH de
Dar cum călătorului ti şade bine cu drumul — iată-ne jos la şcoala din Sînpetru ? şini, la care nu ajungi. Deci, reşan din Hunedoara, căruia fecţiunea de la instalaţia de chiria ?“ spre chefir şi cjespre cali
după scurt timp la porţile Bradului. Drumul a fost reparat, dar in cel mai fericit caz, pierzi îi ploua mereu în aparta apă a locatarului Ion Ioan tăţile sale miraculoase. Ce
Noua geometrie arhitecturală, in care vechiul se îmbină autobuzele tot nu trec prin două zile de lucru ca să ment. în pofida tuturor se de la apartamentul nr. 80 Aceasta era întrebarea fă ne puteţi spune — dum
cumperi nici 3 mc balast.
armonios cu noul, creează un tot unitar ce dă o frumuseţe Bărăşti. Se zice că podul din Oare nu se poate face nir sizărilor şi intervenţiilor fă din acelaşi bloc a fosţ reme cută redacţiei printr-o scri neavoastră, cei care-1 pro
aparte acestui străvechi oraş. Săcel nu corespunde. Să-l mic ? cute. diată nemaiprodueîndu-se soare şi respectiv prin nota duceţi ? — ne adresăm to
Ieşim din Brad şi „rulăm" spre Deva. Satele moţilor, facă cine trebuie, să cores O. I. Referitor la nota apărută infiltrări de apă la aparta apărută în nr. 5 779 de varăşului ing. Corneliu
în care hărnicia şi bunăstarea au o vizibilă amprentă, ne pundă. Noi nu mai vrem să slr. Viilor, nr. 31, Deva în nr. 5 773 al ziarului nos mentul de dedesubt". către Mihai Tranciu din Hu Stîrcescu — directorul în
reamintesc de celebrele versuri : „Munţii noştri aur poartă“... mergem pe jos, prin ploi şi tru, E.G.C.L. Hunedoara co nedoara în numele mai mul treprinderii de industriali
La vreo opt kilometri de Brad ne întîmpină „Cerbul", ger, ia şcoală. Vă rugăm să „Pe sprinceană...“ munică : „Datorită unei de „Stîlpii de telegraf în tor locatari mutaţi de prin zare a laptelui Simeria.
un frumos han la care berea rece şi mititeii sînt la loc ne ajutaţi. fecţiuni ascunse la instala mijlocul drumului!“ aprilie în blocul 19 din micro — Chefirul este o bău
de cinste, decorul natural întregind în mod fericit „escala" Elevi al claselor I—VIII Despre distribuirea bute ţia sanitară din apartamen VII. Iată ce ne răspunde tură dietetică, plăcută la
făcytă. ' Bârăşti liilor la Brad s-a mai scris tul amplasat deasupra, apa Nota cu acest titlu din E.G.C.L. ţ „Administratorul, gust, care se prepară din
Ultima parte a drumului nostru e prevăzută de pante Două zile în 'ziar. După ce o perioadă s-a infiltrat în tavanul re ziarul nostru nr. 5 779 se respectiv organizatorul de lapte de vacă prin fermen
vijelioase, serpentine. Trecem la Bejan pe sub grandioasa n-au fost, în 6 august au so clamantului. Defecţiunea res referea la cei 9 stîlpi de prestări servicii din micro- taţie lactică şi alcoolică
linie de 400 KV a Termocentralei de la Mintia, străbatem pentru 3 mc balast sit butelii, dar s-au distri pectivă a fost remediată“. telegraf din raza comunei raionul VII, a omis a trece datorată efectului unor
podul de la Şoimuş, în apropierea căruia se află un îm Ca să-ţi poţi procura o buit pe sprinceană, numai Deci, acum s-a putut !... Sălaşu de Jos rămaşi aproa în centralizator borderoul culturi selecţionate de
bietor camping, bem apă la. izvorul „Decebal" şi iată-ne în maşină cu balast trebuie să cunoştinţelor, noi, ceilalţi, pe în mijlocul ţinui drum ce pe care era trecut şi nume bacterii lactice, bacterii a-
trebuind să stăm ceasuri în
sfirşit la capătul unui drum de mai bine de o sută de umbli cam mult. Mai intîi, tregi degeaba. Şi, peste toa „Ion Ioan nu vrea“ urma să fie asfaltat. le lui Tranciu Mihai. Au cetice şi drojdii, care fer
kilometri — drum care prin frumuseţea ce-o prezintă va te duci la I.M.C. Bîrcea pen te, gestionarul, nervos din Aceasta era situaţia în fost luate măsuri de expe mează aşa-numita „ciuper
fi o splendidă amintire pentru noi cei unsprezece băieţi, tru a ţi şe aproba cererea, a- cale-afară, ţipa la noi, în loo La nota cu acest titlu, a- momentul cînd ne-a scris diere a borderoului la între că de chefir", şi care con
dar şi pentru cei ce vor porni la drum de acum înainte... poi te duci la balastiera Său- •'să vorbească frumos, să ne părută în ziarul nr. 5 779, cititorul Ion Mohora din Să prinderea unde lucrează, feră gustul acrişor, uşor
leşti, mai mult de jumătate am primit două răspunsuri : laşu de Jos, dar... „traseul astfel că problema este re înţepător şi aspectul spu
ViOREL HOTARIŞ din drum pe jos, că n-ai cu spună să nţţ mai aşteptăm. din partea E.G.C.L. şi Con telefonic a fost deviat la zolvată“. mos al produsului.
revizor de vagoane ce. Te Întorci apoi la Bîrcea, Un grup de locuitori siliului popular municipal timp şi în aşa fel îneît nu Originar din Caucaz, un
In staţia C.F.R. Simeria dar nu mai ajungi decît a din Brad Hunedoara. Din acestea re a împiedicat lucrările de MIA VOICU de este consumat în canti
tăţi mari, chefirul contri
buie, se pare, la longevita
tea cunoscută a locuitori
lor acestei regiuni.
A — Dar cel produs de
De data aceasta, raidul în tuşi, nu 6« onorează operativ in unele unllăfl comerciale din Brad şi împrejurimi Viorica Casian, care au refu vînzare nu existau acte de I.I.L. Simeria ?
treprins prin mai multe uni şi integral, fără însă ca ges zat categoric să primească provenienţă. Ci ie i-a făcut, — Chefirul produs de
tăţi comerciale, d diferite tionarii, conducerile între în unitate echipa de control cui se virează contravaloa întreprinderea de indus
e
profjle, din zona Bradului, prinderilor comerciale să In obştesc nr, 16, nepermiţSn- rea ? Nimeni n-a putut pre trializare a laptelui Sime
împreună cu organele de siste pe lîngă furnizori. Adi du-i să-şi exercite atribuţiile ciza. Deşi nu-i atît de greu ria se prepară din lapte
că, problema aprovizionării
control, s-a desfăşurat de-a şi de cealaltă, ponoasele ur- Rafturi goale, interes... pe măsură ce le are I Şi membrii echi de presupus... pasteurizat, cu un procent
lungul mai multor zile de se lasă baltă şi de-o parte pei aveau ce vedea, ce sem de 3,3 la sută grăsime, du
lucru, unităţile fiind văzute nala ! Nici un frigider nu O STATISTICĂ CE pă procedeul clasic folosit
atît dimineaţa cît şi la ore mînd să le tragă cei ce trec funcţiona, băuturile de la TREBUIE SĂ DEA DE în Caucaz. Prin conţinutul
le de prînz, după-amlază şi zi de zi pragul unităţilor co fost găsite unităţile: maga bar nu aveau preţuri afişate, său bogat în vitamine,
din care motiv se practicau
merciale — cumpărătorii.
seara- S-a urmărit în prin La unitatea de desfacere a zinul universal Zdrapţi, ma DEVIERI DE LA CIN după primul (I). Multă dez preţuri nelegale, mult mai GÎNDIT substanţe proteice, grăsimi
cipal modul cum se face a- cărnii nr. 36, din Oraşul nou gazinul alimentar Ţebea-mi STE ŞI CORECTITU ordine, alimente păstrate ne mari etc. Desigur, echipa de şi zaharuri, precum şi în
provizionarea, desfăşurarea Brad, gospodinele solicită nă — fără pîine, făină, slă corespunzător, supuse alteră control obştesc nr. 16 a fost Nu-i deloc plăcut să tragi unii factori de stimulare
procesului de vînzare, res carne de pasăre, de ovine, nină, marmeladă etc., pro DINE rii, am Întâlnit la unitatea sprijinită să-şi reintre în a- linie şi să aduni toate defi a metabolismului, chefi
pectarea regulilor generale dar li se oferă doar carne duse mult şi zilnic solicita alimentara nr. 32 — Ţebea, tribuţii. Dar Viorica Casian cienţele depistate în zilele rul este un produs foarte
de comerţ şi a normelor îgie- de porc. Uneori, de calitate te ; unitatea de legume şi In multe unităţi se mai nr. 11 — Valea Morii, nr. a refuzat şi a doua oară să raidului nostru. Dar trebuie uşor asimilabil de către
rj.ico-sanitare, a orariilor etc. îndoielnică, deoarece dulapul fructe nr. 9 Crişcior nu avea practică, sub diverse şi sub 12 — Valea Arsului, maga accepte intrarea echipei în s-o facem pentru a spune organism, fapilitînd diges
Să dăm cuyîntul celor văzu frigorific n-a mai îngheţat nimic din ceea ce se cheamă tile aspecte, înşelarea cum zinele de la Ţebea-mină, Ţe unitate. Este o gravă încăl-* pînă la sfirşit lucrurilor pe tia Şi mărind pofta de
te şi constatate la faţa lo de la 10 Iulie a.c. I Motive ? zarzavaturi, legume, fructe ; părătorilor. Ne vom opri a- bea-colonie şi altele. care a Legii nr. 6/1972 opri nume. Au fost sancţionaţi 35 mîncare.
cului. Cu duiumul, toate subiective rea echipelor de control ob de lucrători din unităţile vă — Ce anume tratează
zute : 27 cu avertismente, 8
şi cu iz de a se spăla pe ştesc de a-şi exercita atri cu amenzi, suma acestora chefirul ?
SLABA APROVIZIO mîini de răspundere cei răs buţiile conferite de lege. Se trecînd mult de o mie lei ! — Experienţele efectuate
punzători — conducerea im.pune intervenţia urgentă , Desigur, nu acesta este cel confirmă efectele terapeu
NARE — IZVORUL I.C.L.S.M. Brad. La respecti mai dorit mijloc de a acţio tice, améliorante sau cu
va unitate nu se face nici o imperative:: cotidiene ţ^^ rălaţâei cu publicul a Consiliului orăşenesc al na împotriva celor ce încă rative ale acestuia într-un
MULTOR NEMULŢU tranşare reglementară a căr Frontului Unităţii Socialisto n-au înţeles să-şi facă corect număr mare de afecţiuni,
nii, ia multe produse nu sînt Brad. Asemenea atitudini îşi cum ar fi : ulcer gastro
MIRI afişate preţurile etc. cer o sancţionare exemplară! şi cinstit datoria. O sarcină duodenal, nevroze gastrice
importantă revine organiza
La bufetul nr. 66, din Ora
Nici la autoservirea nr. 2, La unităţile de legume şi şul nou Brad s-au găsit în ţiilor de partid, de tineret şi şi astenice, anemii, arterio-
Din cele peşte 40 de uni tot din Oraşul nou, nu func unităţile de legume şi fructe supra celor mai grave, pre-
tăţi comerciale prin care am ţionau două vitrine frigorifi nr. 15 — Dealu Fetii şi nr. zentîndu-le cititorilor aşa fructe nr. 9 — Crişcior, nr. vînzare produse alimentare sindicat din toate întreprin scleroză, hipertensiune ar
intrat — din Brad, Ţebea, ce şi un dulap frigorific, 2 — Brad ; chioşcul din Ţe cum le-am întîlnit. Magazi 15 — Dealu Fetii, nr. 2 — alterate, dar pe care lucrăto derile comerciale, conduceri terială, cistită, astm şi
Zdrapţi, Crişcipr, Barza, Baia bea nu avea nici un fel de nul alimentar nr. 16, Dealu Brad se practicau preţuri de rii unităţii le ofereau cu se lor acestora, de a permanen bronşită, urticarii şi ec
ceea ce dăuna mult calită ninătate consumatorilor. Tot tiza munca de educaţie a oa
de Criş, de la gurile de mi ţii produselor uşor alterabile. preparate de bufet ; chioşcul Fetii. Gestionara — lipsă din categoria intîi la multe pro un procedeu de înşelăciune, menilor, de a îndruma şi zeme, afecţiuni ginecologi
nă Dealu Fetii, Valea Morii, De fapt, tot n-ar fi avut ce de răcoritoare nr. 79 din pnitate, în timpul orelor şa duse a căror calitate şi pros dar mult mai periculos pen controla activitatea zilnică a ce, coleciştită şi insuficien
Valea Arsului, Ţebea-mină, răci şi menţine proaspăt. In Brad nu avea nici o picătu le de lucru. Multe articole peţime nu întruneau nici pe tru sănătatea oamenilor ! fiecărei unităţi şi fiecărui lu ţă hepatică, diabet,, colită
Ţebea-colonie şi altele — magazin nu existau nici un ră de ceva răcoritor. n-aveau preţurile afişate, în departe condiţiile cerute. Un crător. Avînd mereu în faţă şi multe alte boli.
mai mult de jumătate se fel de preparate tip „gospo schimb aveau termenele de exemplu: roşii necorespunzâ- Nicolae Igreţ, şeful restau aceste sarcini, deficienţele şi Chefirul, după mărturii
Ne-am referit doar la une
prezentau cu mari deficienţe dina", atît de mult solicitate le aspecte de slabă aprovi garanţie depăşite, fără bule toare se vindeau la calita rantului din Baia de Criş, neajunsurile pot fi prevenite, le celor care 1-gu folosit
în ceea ce priveşte buna şi de... gospodine ! zionare, aspecte care creează tine de analiză la zi. Din tea I cu 5 lei kilogramul, în era absent, în timpul servi înlăturate. Bineînţeles, oda şi după confirmările unor
ciului. Ii ţinea locul un fra
ritmica aprovizionare. Mai Slab aprovizionat, fără pre mari nemulţurrţiri consuma cele 157 cutii de conserve, al loc de 3,50 lei. te, nesalariat în comerţ. Aşa tă cu ele şi nemulţumirile medici, este un medica
preciş, 23. Cauzele sînt în ţuri afişate la multe produ torilor. Situaţia este cu atît căror preţ era redus, nici Alţii au fost surprinşi în că si aici. se vindea cu su- cumpărătorilor. ment natural universal
principal două: ¡neîntocmirea se, fără orar de funcţionare, mai gravă, cu cît produsele una nu avea trecut noul postura de a se sustrage con prapreţ, etichetele cu preţuri de... viaţă lungă.
comenzilor zilnice de către se prezenta şi magazinul ali lipsă se găsesc în magazii şi preţ, bineînţeles mult mii trolului, Este 'fcasul bufetului fiind dosite^sau absente. Şi GH. 1. NEGREA
şefii de unităţi, sau, în ca mentar nr. 37. Cu mari defi depozite, ele fiind din cate mic ca cel iniţial, dar vîn- „Minerul“ din Barza, gestio încă un fapt curios: Pentru ŞTEFAN GALL S. ILIE
zul cînd se întocmeso to cienţe în aprovizionare au goria celor de consum zilnic. zătoarele se... orientau tot nar Nicolae Filipaş, ajutor virşlii şi cârnăciorii aflaţi în inspector comercial