Page 2 - Drumul_socialismului_1973_09

IA9TK-TJ.Vmar.
■HMHBMBMBBMHBBI
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 798 • SIMBĂTA 1 SEPTEMBRIE 1973

'^T ,V
Praecislntt, constructori, bene Comuniştii de la între­ bine ca ei să fie puşi în facem ? (Constantin Scoro- lege că alimentaţia publică — Tot vorbim de calita­
prinderea comercială locală faţa faptelor, să li se spu­ şan, şef birou comercial). este şi un sector cu o mare tea produselor pe care le
de stat pentru alimentaţia nă concret, în spirit comu­ — Ne dăm seama de im­ funcţie socială, că noi pu­ facem. Uităm, însă, că de
publică din Deva au luat nist, că. livrează uneori ali­ portanţa oalităţii produse­ nem la dispoziţie alimenta­ ani de zile, carmangeria
de curînd în dezbatere o mente necorespunzătoare lor pe care le servim con­ ţie pentru ,o mare diversi­ noastră funcţionează în con­
problemă deosebit de im­ calitativ, se supără cînd li sumatorilor. Dar uneori tate de oameni, tineri şi diţii total necorespunzătoa­
portantă, în atenţie perma­ se refuză unele produse, nu mai primim produse — be­ vîrstnici, unii suferinzi. Nu re. Ca igienă, spaţiu, dota­
nentă, cum este cea a ca­ mai vor să livreze ete. Dc re etc, — necorespunzătoa­ înţelegem ce înseamnă să re cu aparatură şi utilaje.
de -calitate ireproşabilă, puse la termen in funcţiune lităţii produselor culinare asemenea, era interesant şi re calitativ. Cum să facem le oferim produse alterate? N-avem nici autorizaţie de
la Inspectoratul sanitar de
recepţia ? Sticlă cu sticlă ?
pe care le pun zi de zl pe
Dar discutăm mult, iar la
util să fi ascultat părerile
mesele cdnsumaforilor, în lor, angajarea lor pentru Nu avem posibilitatea să restaurantul Bachus, bufe­ stat. Au Vrut s-o închidă de
restaurante, bufete, cofetă­ viitor. facem întotdeauna o recep- tul Păltiniş eto. — sub o- atîtea ori. In plus, I.C.R.A.
rii, patiserii, cantine etc. transportă carnea necores­
punzător. Iar pe noi ne a-
Sporirea producţiei de metal la C.i Hunedoara reclamă imperios Problema este ou atît mai provizionează la urmă. De­
actuală acum, în sezonul
canicular, cînd mîncărurile smin, ce propun, ce masuri ad sigur. că dintr-o carne ne­
şi băuturile, celelalte pro­ corespunzătoare nu putem
duse şi alimente sînt mai scoate produse de calitate
Impulsionarea execuţiei la toate te de alterare, bineînţeles, superioară. Dacă mă gîn-
mult ca oricînd ameninţa­
desc bine, eu am spus lu­
crurile acestea la fiecape
atunci cînd nu sînt bine şi
igienic păstrate. Deci, orien­ şedinţă. Dar nu s-a luat
nici o măsură. A mai fost
tarea de a dezbate o ase­
obiectivele siderurgice menea temă a fost bineve­ zadar „mai ţineai o şedinţa“ o şedinţă. Ne-am adunat,
am discutat. Atît... (Dan
nită.
Cum exemple de negli­ Cocan, şeful carmangeriei).
jenţă, din păcate, s-au mai — Cine nu lucrează cu
Cu prilejul vizitei secreta­ realizat 70 la sujtâ din zo­ ner Ludvig Mudreczcki, şe­ întîlnit prin unele unităţi, răspundere, nu-Şi iubeşte
rului general al partidului, na destinată utilajelor şi 60 ful şantierului nr. 1 — ţin să vedem ce atitudine au meseria, nu va scoate nici­
în septembrie 1972, la Hune­ la sută din lucrările de ca­ să arăt că am montat deja luat comuniştii, ce au pro­ odată produse bune, de ca­
doara a fost abordată şi pro­ nalizare şi alimentare cu 3 grinzi de rulare şi avem pus, cum s-au angajat să dacă rezolvările concrete întirzie litate. Primitorii de măr­
blematica complexă a dez­ apă. promisiunea de la I.M. Aiud rezolve definitiv şi »operativ furi de ce nu-şi fac dato­
voltării în continuare, într-un O situaţie ' asemănătoare că vom primi pentru mon­ problema, pentru ca întot­ ria cu răspundere ? De ce
ritm susţinut, a siderurgiei prezintă „complexul Băiţa". taj celelalte grihzi. deauna şi în oricare unita­ nu refuză mărfurile neco­
— ramură de bază în progre­ investiţie menită să facilite­ Lucrurile în mare aşa te, pe mesele consumatori­ respunzătoare calitativ ? Am
sul general al economiei ze transportul mecanizat al stau. Ar trebui amintit însă lor să ajungă numai ali­ Şi acum, din cuvîntul ţie calitativă ca lumea. chii şefilor de unităţi — învăţa şi furnizorii să-şi
noastre socialiste. S-a subli­ minereului de fier din „ba­ că la o vizită anterioră la mente de cea mai bună ca­ participanţilor la discuţii. Vindem marfa ce-o avem. se mai diluează băuturi, în respecte obligaţiile. (Simion
niat atunci necesitatea ca în ză" pînă la gura furnalelor. cele două obiective am gă­ litate. — Zilnic discutăm pro­ (Estera Olteanu, şef de uni­ alte unităţi se mai serveso Luca, bucătar).
1975 Hunedoara să ajungă Materializîndu-se peste 56 la sit destul front de lucru, dar Bine ar fi fost să fi as­ blema calităţii. Sub două tate). mici, cîrnăciori, prăjituri, In concluziile trase, s-a
la o producţie de oţel de pes­ sută din planul anual, com­ în acelaşi timp lîncezeală şi cultat, pentru început, cu­ aspecte esenţiale: calitatea — Dacă dumneavoastră, răcoritoare etc. departe de subliniat utilitatea punerii
te 4 milioane de tone, iar plexul — prevăzut a fi pus suficientă dezordine. Şeful vântul... referatului. Dar produselor şi calitatea ser­ şefii de unităţi, faceţi o re­ a întruni cerinţele de cali­ în discuţie a unei aseme­
în 1980 să depăşească cifra în funcţiune tot anul viitor — de echipă Cornel Milian de părerea unanimă a fost că virii, pentru că ele sînt in­ cepţie calitativă de rnîntu- tate. Aici mai este un as­ nea teme. Cu precizarea că
de 5,5 milioane tone. are deja realizat mai bina la lotul nr. 4 ne spunea de n-a reuşit să aducă în faţa separabile oricît am vrea ială, de ce atunci cînd un pect : cum se perfecţionea­ numai soldarea cu măsuri
Consecvenţa cu care se ur­ de 3 km din traseu. pildă că datorită asistenţei comuniştilor o bază serioa­ să 'le despărţim. Dar la noi consumator sesizează că o ză profesional şi ca nivel precise, începînd chiar de
măreşte transpunerea în via­ tehnice superficiale nici să de discuţii, fiind făcut nu fiecare om e pătruns de sticlă de bere, de exemplu, de conştiinţă unii salariaţi? a doua zi, va asigura suc­
ţă a acestor direcţii de dez­ munca nu păstrează ritmul la general, fără exemple marea răspundere ce-i re­ este alterată, nu i-o schim­ Ca să nu mai vorbim de cesul practic, precizare cu
voltare, stabilite cu- clarvizi­ CU TOATE ACESTEA... impus de grafic şi deci nu-i concrete, pozitive şi nega­ vine de a servi consumato­ baţi imediat cu o alta bu­ interesul, de preocuparea a- care comuniştii au fost în­
une de tovarăşul Nicolaa de mirare că şantierul nr. 1 tive. Tot o lacună a fost şi rii numai cu produse de nă ? De oîte ori am discu­ numitor gestionari. Doar tru totul de acord, angajîn-
Ceauşescu, se regăseşte în — Cu toate acestea nu ne prezintă o rămînere In ur­ scăparea din vedere de a calitate. N-am creat încă o tat treaba aceasta ? Aveţi şi marfa vi sei aduce la uşă. du-se, în numele tuturor
mobilizatorul plan de inves­ putem declara mulţumiţi în mă de circa 5 la sută. invita la dezbatere factorii largă opinie de masă împo­ dispoziţie scrisă în acest Cum o recepţionaţi ? (Ma­ lucrătorilor din alimentaţia
tiţii în care este angrenată totalitate de modul cum se — La laminorul de sîrmă de răspundere din partea triva celor ce nu respectă sens. Dar n-o luaţi In sea­ rin Bălescu, director). publică a Devei, să acţio­
Hunedoara, importante fon­ realizează aceste investiţii — şl la transportor am organi­ furnizorilor de produse: regulile de igienă în păs­ mă. Este o noutate că dis­ — Dacă am avea mate­ neze intransigent pentru a
duri fiind destinate tocmai precizează tovarăşul inginer zat munca în două schimburi I.C.R.A. Deva, I.I.L. Sime- trarea, transportul, manipu­ cutăm azi despre calitatea rie primă de calitate am da finalitate concretă celor
modernizării şi construirii u- ioan Mihuţ, şeful serviciului — preciza tovarăşul ing. Ti- ria, I.L.F. Deva, I.I.C. De­ produselor noastre ? Da de face numai produse bune.
nor noi capacităţi de produc­ plan-dezvoltare de la C.S. beriu Kontz, şeful şantieru­ va, întreprinderea de pani­ larea produselor alimenta­ unde ! E o problemă ve­ Dar... (Maria' Dan, bucătă­ discutate.
ţia, menite să conducă la Hunedoara. De pildă, la la­ lui nr. 2. Am asigurat o cu­ ficaţie şi alţii. Desigur, era re. Oare ce aşteptăm de n-o che. Dar încă nu se tnţe- reasă). GH. I. NEGREA
finele cincinalului la produ­ minorul de sîrmă n-au fost prindere a muncitorilor în
cerea cantităţilor de fontă, atacate încă lucrările de la acord global de sută la sută
oţel şi laminate prevăzute. calea ferată uzinală. Avem şi ne-am concentrat forţele A
'In acest tablou general, greutăţi şi în ce priveşte în special asupra acelor lu­
combinatului siderurgic îi procurarea utilajului. La crări care ne permit munca Previziuni meteorologice pentru Insâmînţările de toamnă bat Ia uşă
revin încă din acest an sar­ transportor, staţiile intermedi­ doar în condiţiile atmosferi­
cini sporite. are, bat pasul pe loc iar la ce prielnice ale acestui se­ luna septembrie
Cum se materializează pre­ cele 3 cuptoare celulare — zon. Am adoptat o astfel de
vederile ? Care sînt noile ca.* menite aă ducă la îmbună­ „tactică" datorită experien­ Meteorologii prevăd în în depresiunile din estul
paci.tăţi ce se ridică şi ce ga- tăţirea structurii sortimenta­ ţei pozitive ce-o deţinem. luna septembrie o vreme în Transilvaniei, iar mai ridi­
1
ranţie există că ele vor in- le a laminatelor din oţeluri Ne-am gîndit că în timpul general frumoasă şi relativ cate pe litoralul Mării Ne­
1
tra la termen în funcţiune 7 aliate — nu avem garanţia ploilor de toamnă n-o să uscată, cu deosebire în ul­ gre.
Iată ce-şi propune să supună respectării termenului de pu­ putem lucra prea mult la timele două decade. Sub De menţionat faptul că
atenţiei ancheta noastră în­ nere în funcţiune. transportorul proprlu-zis, am­ aspect termic, septembrie spre sfîrşitul lunii vor apa­
treprinsă la C.S. Hunedoara — La multe locuri de plasat pe terenuri desfunda­ va fi o lună apropiată de re şi brume, pe zone re-
şi ia I.C.S. Hunedoara — be­ muncă treburile lîncezesc de te, şi atunci vom ataca sta­ limitele normale, exceptînd strînse. în special în estul
neficiar şi constructor în sar­ multă vreme — adaugă in- • ţiile intermediare. Şantierul regiunile din nord-vestul Transilvaniei. © In unele cooperative agricole s-au efectuat Evident, oricîte „justifi-
cina cărora stă înfăptuirea ginerul Dan Golgoţiu, şeful nostru are realizări bune pî­ ţării, unde temperatura va In concluzie, meteorologii arături pentru însămînţări pe mai mult de 50 la su­ câri" ar încerca să aducă
acestor obiective. biroului de urmărire a lu­ nă acum şi vreau să subli­ fi puţin mai. rece. In aceas­ .apreciază că luna septem­ tă din suprafeţele planificate directorii S.M.A., preşedinţii
crărilor de la beneficiar. niez că nu vor fi probleme tă lună se vor semnala şi brie va permite buna des­ C.A.P. şi inginerii din uni­
PE TOATE FRONTURILE - Persistă încă anomalii în ce cu privire la punerea în ploi sub formă de averse, făşurare a activităţilor eco­ © Deşi au terenuri eliberate, în unele unităţi nu tăţile vizate cu rămîneri în
priveşte graficul de execuţie funcţiune a noilor capacităţi. mai frecvente în primele nomice, a muncilor agrico­ s-a tras nici o brazdă urmă, ele nu au nici o aco­
MUNCA RESPONSABILA şi cel al livrării unor ele­ Optimismul acesta îşi are le de sezon, a lucrărilor pe ® Conducerile S.M.A. au datoria să urmărească perire atîta vreme cît efectu­
LA RIDICAREA NOILOR mente de construcţii. fără îndoială o anumită ba­ 3—4 zile. Temperaturile mi­ şantierele de construcţii şi realizarea normei zilnice pe fiecare tractor area arăturilor se desfăşoară
Faţă de aceste succinte o- nime vor oscila între 6 şi că va fi favorabilă turis­ într-un ritm inexplicabil de
CAPACITAJI PRODUCTIVE pinii facem o descindere la ză. Dar cum mărturiseau 16 grade înregistrîndu-se mului. lent, fiind afectată realiza­
faţa locului. mentorul Ioan Năstase, fie- însă şi valori mai coborîte (Agerpres) Potrivit prevederilor pro­ cabilo între rezultatele obţi­ rea semănatului in condiţii
rar-betonistul Dumitru Golo­
Fără îndoială obiectivul cel — Intr-adevăr n-am atacat gan, dulgherul Mihai Stigher, gramului adoptat pentru nute pe consilii şi pe unităţi, agrotehnice superioare. Su­
mai important — cu termen încă lucrările căii ferate de lăcătuşul Gheorghe Roşea şi desfăşurarea lucrărilor agri­ ca urmare firească a modu­ prafeţele arate pentru însă-
de punere în funcţiune în la laminorul de sîrmă, recu­ instalatorul Mihai Ţurcan — cole de toamnă, pînă la în­ lui cum conducerile C.A.P. minţările de toamnă în ra­
anul viitor — este noul laminor noaşte inginerul Doru Gaiţa, o mai judicioasă concentrare ceperea însămînţări i griului şl S.M.A. s-au preocupat de za de activitate a S.M.A.
de sîrmă cu două fire. Aici, şef de lot la şantierul nr. 1 a forţelor şantierului asupra au rămas numai 10 zile. Fi­ îndeplinirea sarcinilor cu ca­ Hunedoara, Dobra şi Brad se
unde depăşirile de plan al I.C.S.H. Zilele acestea la celor mai mari obiective, o reşte. aceasta este o perioa­ re sînt confruntate. puteau realiza, ţinînd seama
obţinute în primele 7 luni- . .-..ypm începe'•.■însă . pentru,-, a ■ mai bună, aprovizionare cu dă scurtă. De aceea se impu­ Sînt numeroase cooperative de dotare, tn cel mult două
sînt concludente, stîlpii de crea front* de "lucru ' şantieru­ materii'' şt'*' "tnaterialb trebuie ne ca în fiecare cooperativă agricole unde. ţinînd seama zile. Cum şi unde se folosesc
susţinere a halei sînt montaţi lui nr. 2. să devină „problema“ princi­ agricolă toate pregătirile să de plantele premergătoare atunci tractoarele ? Iată o
în proporţie de 95 la sută. — In legătură ou prelungi­ pală a şantierului. fie finalizate pînă la sfîrşi— culturii griului, s-au făcut a- întrebare care îi îndeamnă la
s-au montat grinzile de rula­ rea halei de la O.S.M. nr. 2 tul primei decade a lunii răţuri pe întreaga suprafaţă reflecţii pe directorii S.M.A.
re a podurilor rulante, s-a — ne-a spus tovarăşul Ingi­ 1LIE COJOCARU septembrie a.c., astfel îneît eliberată. In acest sens pot şi pe şefii secţiilor de meca­
insămînţările să se declan­ fi evidenţiate exemplele ofe­ nizare. Nici secretarii comi­
şeze şi să se desfăşoare în rite de C.A.P. Sîntandrei, tetelor de partid şi primarii
condiţii ireproşabile. Turdaş, Orăştioara de Sus, comunelor nu trebuie să pri­
Con frun tarea sesiz împlinirea unui asemenea de­ Sibişel şi altele. vească cu seninătate restan­
O lucrare hotărîtoare pentru
In contrast cu exemplele
ţele existente la arături, ei
ziderat o reprezintă efectua­ respective se află situaţia în- avind datoria să asigure, ca
rea cu maximă operativitate
Măsură legală „...comitetul nostru executiv, Judeţul Arad, care, în trece­ a arăturilor pe suprafeţele tîlnită într-o serie de coo­ în fiecare C.A.P. întreaga ac­
în şedinţa sa din 21 august re prin Brad, vrlnd să se perative agricole în care nu tivitate să fie organizată ire­
a.c., analizând situaţia creată, tundă şl bărbierească la uni­ eliberate şi recoltarea cu pri­ s-a tras nici o brazdă pen­ proşabil pentru ca astfel să
Prin scrisoarea sa adresa­ a recomandat conducerii tatea de frizerie amintită, a oritate a culturilor de pe te­ tru însămînţările de toamnă. se poată fructifica deplin po­
tă redacţiei, Teodor Dorhol E.G.C.L. să aprobe 'angajarea renurile destinate însămînţă- tenţialul productiv al unită­
din Călan ne ruga să cerce­ numitei Maria Dorhoi la alt fost întâmpinat cu răceală şi rilor de toamnă, pentru a Diferenţe inexplicabile în­ ţilor. Este o cerinţă imperi­
îndepărtat de către lucrăto­
tăm legalitatea desfacerii con­ sector, în cazul că solicită a- rii acesteia. Avertismentul crea posibilitatea pregătirii tre suprafeţele eliberate şi oasă ca toate tractoarele să
tractului de muncă al soţiei ceasta“. primit le vă aminti, desigur, la timp şl de calitate a pa cele arate pentru însămîn­ fie folosite eu întreaga capa­
sale, Maria Dorhoi, fostă ta­ cum trebuie să se poarte cu tului germinativ. ţări se constată, de aseme­ citate. ziua şi noaptea, la re­
xatoare la E.G.C.L. Călan. clienţii. Analiza stadiului efectuă­ nea, la C.A.P. Vaidei, Dobra, cuperarea întîrzierilor, creînd
■Din cercetările întreprinse Avertisment rii arăturilor în vederea în- Sălaşu do Jos, Sălciva, Săla- condiţii ca însămînţarea gri­
de Consiliul popular al ora­ sămînţărli griului şi orzului şu de Sus. Vata de Jos, Leş-
şului Călan asupra situaţiei „Pentru comportare necu­ Concret, la obiect atestă însă existenţa unor nic etc. La unele din aceste ului să fie finalizată pînă ia
sesizate rezultă că taxa­ viincioasă şi discuţii neprin­ restanţe îngrijorătoare. Situ­ unităţi (Vaidei) decalajele sfîrşitul primei decade a lu­
toarea Maria Dorhoi a Înca­ cipiale ce constituie abateri O scrisoare din Hunedoara, aţia realizărilor, în procen­ între terenurile eliberate şi nii octombrie a.c. — garan­
sat bani de la călători fă­ de la statut şi regulamentul 0 propunere: transportul în te, pe consiliile intercoopera- cele arate sînt de ordinul ţie sigură a sporirii recolte­
ră a elibera bilete la toţi, a- de ordine Interioară, comi­ comun pe ruta Hunedoara— tiste, la data de 30 august sutelor de hectare (?), lor la hectar în anul 1974.
cest fapt fiind recunoscut a- tetul executiv al Cooperativei Teliuc—Cinciş—Baraj să se a.c., se prezenta astfel:
tît de taxatoare cit şl de că­ „Moţul" din Brad a sancţi­ efectueze cu autobuzele
lătorii găsiţi fără bilet. onat cu avertisment pe Par- E.G.C.L. nu cu cele ale I.T.A., Slmorla 35,4
„Conducerea E.G.C.L. justi­ tenie Şchioapa, Simina Go- care circulă mai rar şi au un Orăştie 27,0
18 CONTROLUL MUNCITORESC
fică legalitatea măsurii de rea şl Eugenia Culda, frizeri tarif mai ridicat. Toteştl 19.9
desfacere a contractului de la secţia de frizerie nr. 1. Propunerii făcute de lăcă­ Deva 19.9
muncă prin aplicarea art. 35 Totodată, s-a atras atenţia tuşul Teodor Capota din Geoagiu
din decizia nr. 18/1970 a tovarăşilor de mal sus ■ asu­ C.S.H. îi răspunde Consiliul lila 18
Consiliului popular al jude­ pra comportării pe care tre­ popular al municipiului Hu­ Călan 14.9 (Urmare din pag. 1) resc se desfăşoară sub con­
ţului Hunedoara, ca una din buie s-o aibă cu clienţii pe nedoara : „Deja s-au luat mă­ Haţeg 14.2 ducerea şi îndrumarea bi­
măsurile de natură să ducă care-i deservesc“. Acesta e suri şi, începând cu data de Brad 13.3 roului Comitetului judeţean
la .prevenirea altor fapte şi răspunsul Uniunii judeţene a 1 septembrie, transportul pe Hunedoara 9,2 rea ritmului de execuţie şi de partid, a comitetelor de
de
devansarea
termenelor
mal grave“ — se 6pune în Echipa condusă de Constantin Vlşan, de Ia I.U.M. Petro­ Dobra 7.1 punere în funcţiune a obiec­ partid municipale, orăşeneşti
răspunsul Consiliului popular cooperativelor meşteşugăreşti această rută se va prelua de capacitate pentru exploatarea minieră Uricanl. Din datele prezentate se tivelor productive. De ase­ şi din întreprinderi, membrii
şani,’ s-a întrecut în hărnicie la repararea cuibutorului de mare
al oraşului Călan, trimis re­ dat sesizării tovarăşului Pe­ la I.T.A. Hunedoara de că­ Foto: ION LICIU desprinde concluzia că s-au menea, consiliul judeţean de organelor respective fiind
dacţiei —, Iar în continuare tru Ralca din satul Bonteşti, tre E.G.C.L ", repartizaţi pe unităţi econo­
înregistrat diferenţe inexpli- comtrol muncitoresc a con­ mice şi obiective de investi­
trolat activitatea C.M. Deva, ţii, acordă un ajutor susţi­
■aragsraraasgama« I.F.E.T. Deva, Trustului I.A.S., nut acţiunilor de control şi
întreprinderii „Marmura" de stabilire a unor măsuri
(Urmare din pag. 1) lişti a rezultat că, anual, cauză, cele 109 becuri exis­ Simeria, „Vidra“ Orăştie şi a corespunzătoare pentru îm­
bunătăţirea întregii activităţi
din cauza automatelor de
0 DATORIE DE ONOARE A FIECĂRUI OM AL MUNCH scară defecte şi nepuse în tente pe scări ard fără în­ cooperaţiei de consum, stabi­ economico-sociale.
lind măsuri pentru elimina­
■au un randament die trei ori funcţiune, se consumă inutil trerupere în fiecare noapte, rea deficienţelor şi recupe­ Unele consilii şi • comisii
deşi nu este necesar să se
mai mare. In acest mod, faţă pe întreaga ţară aproxima­ întâmple aşa. Care sînt cau­ rarea rămînerilor în urmă pe domenii din întreprinderi
de perioada corespunzătoare tiv 5 milioane kWh ! Argu­ zele ? în realizarea sarcinilor de nu sînt însă sprijinite su­
a anului trecut, pe 1973 am Economia de materii prime, ment extrem de soliid pentru producţie şi exportului. ficient de către comitetele
economisit peste 1 000 kWh, a declanşa în rîndul tuturor In comerţ nu există auto­ Ca urmare a rezultatelor municipale de partid, orăşe­
în condiţiile extinderii ilu­ locatarilor din blocuri acţi­ mate electrice pentru scări necorespunzătoare înregistra­ neşti şi din unităţi. Se con­
minatului public. materiale, timp, bani! uni ferme pentru stoparea — ne-a răspuns tovarăşul te pe linia cheltuielilor de stată, de asemenea, unele
— Pîină la sfîrşitul anului acestei risipe enorme de e- Aurei Cristovici, preşedintele producţie, au fost organizate paralelisme între programele
comitetului asociaţiei nr. 2.
—• a intervenit tehnicianul nergie eleotrică. De peste 2 ani, de cînd sînt icontroale la Centrala căr­ de lucru ale consiliilor de
Aurel Cotora — vom auto­ _ — In cadrul şedinţelor pe în această muncă, mă inte­ bunelui Petroşani, I.M. Bar­ control muncitoresc şi cele
matiza iluminatul public în care le ţinem în mod obiş­ za, I.I.L. Simeria, „Vidra" ale comitetelor oamenilor
63 de localităţi rurale din nuit cu comitetele asociaţii­ resez de procurarea acestor Orăştie, I.M. Hunedoara şi muncii. Se încep studii şi a-
¡judeţ. Ceasurile de contact rile cu lămpi cu vapori de lor de locatari, pe lingă produse însă n-a fost chip la alte unităţi care nu s-au nalize abandonate pe par­
sînt pregătite deja în atelie­ Cantităţi sporite de minereu mercur, fapt ce a redus con­ prelucrarea normelor legale să găsesc. Nu există nici mă­ încadrat în nivelurile chel­ curs sau nefinalizate, iar în
rul întreprinderii noastre şi sumul de curent cu circa 1,5 noi apărute şi acordarea car piese pentru repararea tuielilor planificate şi s-au unele planuri de muncă sînt
■urmează a fi instalate, ge- la sută. Noul iaz de decanta­ sprijinului în probleme fi­ celor care s-au defectat. Ar stabilit măsuri pentru recu­ prevăzute probleme nesem­
merind economii de peste eu resurse economisite re a sterilului, pus în func­ nanciare, insistăm şi asupra trebui ca organele de comerţ perarea depăşirilor şi creşte­ nificative pentru unitatea
100 000 kWh pe an. ţiune, are o reţea electrică. necesităţii realizării de eco­ şi, poate, chiar întreprinderi­ rea volumului de acumulări. respectivă.
— Cum sînt sprijinite u- mai redusă decît cel vechi. nomii la energia electrică, le producătoare să reflecteze 'De asemenea, prin organele Atît experienţa pozitivă a-
nităţile economice, consuma­ In cadrul secţiei mină De­ cu cel puţin 5 la sută şi vor — Acest fapt — a ţinut să pentru creşterea spiritului asupra acestei probleme, pen­ judeţene de sinteză, au fost cumiulată pînă în prezent, cît
torii de energie electrică în va, pe baza unui ordin pri­ fi înlăturate complet penali­ precizeze inginerul electro­ gospodăresc — ne-a declarat tru că, intr-adevăr, în pre­ controlate cauzele formării şi neajunsurile constatate,
general, pentru obţinerea de mit din partea ministerului zările care ating, anual, echi­ mecanic Emil Giurcă — va tovarăşul Ioan Damian, şeful zent se face multă risipă de stocurilor supranormative şi precum şi necesitatea ridică­
economii în acest domeniu ? de resort, au fost prevăzute valentul unui milion de determina, implicit, un con­ serviciului administraţie lo­ curent din această cauză. ale altor imobilizări de fon­ rii activităţii consiliilor de
:— Atît întreprinderilor, o serie de măsuri pentru în­ kWh. sum mai mic de curent elec­ cală din cadrul Consiliului Situaţii asemănătoare se duri, s-au stabilit măsuri control munoitoresc la nive­
cit şi asociaţiilor de locatari cadrarea în normele de con­ înlocuirea treptată, pe ba­ tric, mai ales pentru motivul popular municipal Deva. Es­ întâlnesc ia majoritatea blo­ pentru reducerea acestora lul cerinţelor, obligă la mă­
le-au fost trimise planuri de sum specific la energie elec­ za unei planificări, a venti­ că întreaga reţea de la ia­ te vorba, bineînţeles, de ilu­ curilor de locuinţe din mu­ prin utilizarea lor îin pro­ suri ferme şi eficiente în a-
măsuri concrete ce trebuie trică şi, pe cît cu putinţă, latoarelor pneumatice cu ce­ zul vechi de decantare va fi minarea spaţiilor de folosin­ nicipiul Deva. Din aceste ducţie, redistribuirea la alte oest domeniu. Se impune ca
în trop rin sie în perioada ur­ reducerea acestora. le electrice — la aproape Ju­ desfiinţată. Sarcina noastră ţă comună — scări, spălăto­ motive, credem că este ne­ unităţi, renunţarea la repara­ organele de partid să exami­
mătoare pentru înlăturarea — Cea mai importantă din­ mătate din ele s-a şi reali­ actuală este de a acţiona şi rii şi uscătorii — unde se cesar ca asociaţiile de loca­ ţii sau sistarea fabricării pro­ neze munca desfăşurată de
pierderilor şi economisirea e- tre acţiunile întreprinse pe zat — aduce, de asemenea, în continuare pentru reduce­ constată o mare risipă de e- tari să stabilească, deocam­ duselor fără desfacere asi­ consilii, să revizuiască com­
ponenţa acestora şi să pro­
gurată.
nergiei electrice. începând 1973 în această direcţie — o economie de 25 000 kWh în rea numărului de kilowaţi nergie electrică, datorită, în dată, responsabilităţi — moveze în cadrul organisme­
de săptămîna viitoare, pe ne-a declarat tovarăşul Eny- fiecare lună. In ateliere, in­ consumaţi pentru fiecare to­ primul rînd, lipsei sau ne- ■chiar şi pentru membrii co­ O atenţie deosebită s-a a- lor muncitoreşti de control,
baza unui grafic, vom efec­ edi Bella, inginerul şef — o cintă şi alte locuri ale sec­ nă de minereu extrasă sau funcţionării automatelor pen­ mitetului — pentru aprin­ cordat şi problemelor din a- un mai mare număr de
tua împreună cu alte organe considerăm a fi construcţia ţiei au fost înlocuite becu- prelucrată. tru aprinderea luminii la derea şl stingerea la anumi­ gricultură, efectuîndu-se con­ muncitori cu înaltă califica­
oe au atribuţiuni pe această staţiei de condensatori pen­ scările blocurilor. te ore, a luminii . electrice troale asupra modului de re. Se cere o orientare mai
'linie, controale pentru a ur­ tru îmbunătăţirea factorului Situaţia prezentată de in­ pe scări. In acest fel se poa­ ■realizare a sarcinilor econo­ bună a comisiilor asupra
mări cum sînt materializate de putere prin echilibrarea terlocutorul nostru reprezin­ mice şi îndeosebi a investi­ problemelor majore ce stau
indicaţiile respective cit şi tensiunilor. Clădirea respecti­ Kilowaţii „rătăciţi“...pe scară! te aduce o contribuţie deo­ ţiilor din acest sector. De a- în faţa întreprinderilor, în
pentru acordarea unui spri­ vă este terminată, iar con­ tă cu fidelitate realitatea din sebită, şi mai urgentă, la e- semenea, au fost analizate sti­ scopul valorificării tuturor
jin concret, de specialitate. densatoarele au fost primite teren. De pildă, la asociaţia conomisirea energiei, pînă se lul şi metodele de muncă posibilităţilor de îndeplinire
Sintem convinşi că prin con­ şi urmează a fi montate pî­ Iluminarea scărilor unui o părere despre spiritul gos­ de locatari nr. 2, care însu­ pun la punct celelalte pro­ ale Trustului I.A.S. şi activi­ a planuiui şi angajamentelor
lucrarea tuturor factorilor nă la sfîrşitul anului. Prin bloc de locuinţe ar părea, la podăresc .al locatarilor res­ mează 11 blocuri de locuin­ tatea economico-financiară a Pe. acest an, pregătirea con­
responsabili pot fi obţinute prima vedere, o problemă pectivi. Adevărul este însă bleme tehnice care compor­ asociaţiilor intercooperatiste. diţiilor necesare realizării
importante economii de ener­ această staţie, consumul de minoră, cu singura menire cu totul altfel. In urma unor ţe, nu există nici un auto­ tă, evident, o perioadă mai întreaga activitate a con­ exemplare a prevederilor pe
gie electrică. energie electrică va fi redus de a forma în „ochii lumii“ calcule efectuate de specia­ mat pe scară. Din această Îndelungată. siliilor de control muncito­ 1974 şi întregul cincinal.