Page 20 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 20
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 802 • JOI 8 SEPTEMBRIE 1973
BBËVIAÏI INTERNAŢIONAL telegrame • note • informaţii
(Urmare din pag. 1) de vizite — veţi putea con toate partidele socialist* şi pentru ca aceste ţări să pri Deschiderea Conferinţei Delegaţia C.G. al P.C.R.
stata cu toţii realităţile, rea soclal-demôcrate din Europa mească tm 6prijin mai puter
Sigur, se discută mult în lizările şi efortul pe care îl şi de pe alte continente, in nic, pentru a realiza un pro
lume cu privire la căile de face poporul român pentru clusiv cu Internaţionala soci gres mai rapid. la nivel înalt
alistă.
dezvoltare a societăţii ome dezvoltarea sa. In tratatul pe care l-am în R.P. Chineză
neşti.' Astăzi, convieţuiesc şi Sîntem mult preocupaţi de Deci, aş putea spune că am semnat astăzi sînt cuprinse
se dezvoltă alături orînduirea a găsi cele mai bune forme găsit în Costa Rica un popor ■ tocmai principiile care ne a statelor nealiniate
veche, capitalistă, chiar ră de dezvoltare a democraţiei, care este animat de senti propunem să călăuzească re PEKIN 5 — Coresponden vrilescu, ambasadorul Româ
măşiţele vechii orînduiri fe a participării maselor popu mente de prietenie, de dorin laţiile de colaborare pe plan ALGER 5. — Coresponden zentanţii celor şapte state tul Agerpres, I. Tecuţă, trans niei Jn R.P. Chineză.
udale, cu orînduirea nouă, lare, a celor ce muncesc în ţa de a fi din ce în ce mai internaţional. ţă de la Mircea S. Ionescu : admise în rîndul ţărilor nea mite : Delegaţia Comitetului In aceeaşi zi, Ciu En-lai,
socialistă, care îşi spune cu- toate domeniile de activitate mult stăpîn pe destinele sale, Sîntem bucuroşi că s-au La Palatul Naţiunilor de lin liniate la ultima reuniune a Central al Partidului Co vicepreşedinte al C.C. al P.C.
vintul şi demonstrează în via la conducerea societăţii. Am am găsit în conducerea sta obţinut paşi spre destindere, gă Alger s-a deschis, miercuri Consiliului Ministerial. La munist Român, formată din Chinez, şi Cian Ciun-ciao au
ţă că este posibilă o reparti creat o serie de forme, înce- tului un grup ^politic care dar ştim că şi aici sîntem după-amiază, într-un cadru conferinţă mai iau parte. în tovarăşii Emil Bodnaraş, avut o întrevedere cu de
ţie mai bună a bunurilor ma pînd cu conducerea între merge tocmai în această di abia la început, că drumul solemn, cea de-a patra Con calitate de observatori sau membru al Comitetului Exe legaţia C.C. al P.C.R., în
1
teriale şi 'spirituale între toţi prinderilor şi pînă la condu recţie, că am întîlnit un pre spre o pace îndelungată este ferinţă la nivel înalt a ţă invitaţi, delegaţi din nume cutiv, al Prezidiului Perma onoarea căreia au oferit un
cetăţenii, că este posibil ca cerea statului, în care parti şedinte care şi-a dedicat o încă lung, că trebuie să ac rilor nealiniate, apreciată în roase alte ţări. In total, la nent al C.C. al P.C.R., şi dineu. întrevederea şi dineul
omenirea să asigure o echi cipă nemijlocit reprezentanţi parte însemnată a activităţii ţionăm în această direcţie, că cercurile oficiale din capita conferinţă sînt reprezentate Cornel Burtică, membru su s-au desfăşurat într-o atmo
tate şi dreptate socială în direcţi ai celor ce muncesc sale atît pentru eliberarea fiecare popor, fie el mare sau la algeriană ca cea mai im circa 80 de state ale lumii. pleant al Comitetului Execu sferă caldă, tovărăşească.
dezvoltarea sa. şi hotărăsc asupra dezvoltă poporului costarican, cît şi mic, poate şi trebuie să-şi a- portantă reuniune a acestor Printre invitaţi se află con tiv, secretar al C.C. al P.C.R., A participat ambasadorul
rii activităţii din fiecare do pentru dezvoltarea sa pe un ducă contribuţia 3a aceasta. ţări organizată . pînă în pre ducători a 14 mişcări de eli
Nu avem deloc pretenţia care, la invitaţia Comitetu României, Nicolae Gavri-
că am ajuns să înfăptuim pe meniu de activitate. Ştim că drum nou — şl ne bucură, Dealtfel, viaţa internaţională zent. Iau parte delegaţii din berare naţională. Sînt pre lui Central al Partidului Co lescu.
deplin aceste principii în via şi dezvoltarea democraţiei şi ca prieteni al dumneavoastră, demonstrează că astăzi nici o 63 de ţări, dintre care 56 sînt zenţi, de asemenea, repre-, munist Chinez, face o vizită
ai poporului dumneavoastră,
ţă. Este un drum lung, care participarea maselor la con succesele pe care le-aţi obţi problemă nu poate fi soluţio conduse de şefi de stat sau zentanţi ai unor organizaţii neoficială de prietenie în
presupune o puternică dez ducerea societăţii constituie nut pe acest drum şi aş dori nată decît cu participarea de guvern din ţări internaţionale politice şi eco R.P. Chineză, a sosit, miercuri, Din raportul prezentat
voltare economică, ştiinţifi un factor primordial pentru să vă urez .noi şi noi succese tuturor statelor. Deci, Româ ale Africii, Asiei, Ameri- nomice, printre care şi secre
că, culturală, dar acţionăm o societate socialistă avansa nia şi Costa Rica pot şi sînt cii Latine, Europei, alte tarul genera] al O.N.U., Kurt la Pekin. La aeroport, dele Congresului Naţional
gaţia C.C. al P.C.R. a fost
şi am obţinut succese pe a- tă, în care omul să se simtă în dezvoltarea economico-so- convins că vor conlucra ac delegaţii din ţările nealinia Waldheim.
cest drum. Să ştiţi, domnule pe deplin stăpîn în toate do cială, în ridicarea bunăstării tiv pentru a contribui la tri te; Conferinţei la nivel înalt Deschizînd şedinţa solem salutată de Cian Ciun-ciao, de preşedintele
şi fericirii întregului dum
meniile de activitate, să se
preşedinte, că preocuparea neavoastră popor. umful în viaţa internaţională a ţărilor nealiniate i-a fost nă, şeful statului zambian, membru al Comitetului Per
noastră centrală este tocmai manifeste din plin personali a politicii noi. pentru întă adresat un mesaj din partea Kenneth Kaunda, preşedinte manent al Biroului Politic al
o mai bună repartiţie a pro tatea umană. Dar şi aceasta Desigur, preocupîndu-ne de rirea Organizaţiei Naţiunilor preşedintelui Consiliului de le precedentei reuniuni la ni P.C. Chinez, Ken Biao, mem Mexicului
dusului social, a bunurilor nu se creează peste noapte ; popoarele noastre, întărind Unite, a altor organisme in Stat al Republicii Socialiste vel înalt de la Lusaka, l-a bru al C.C., şeful Secţiei •
materiale şi spirituale pen este un proces şi noi acţio colaborarea dintre ţările ternaţionale şi, în felul aces România, tovarăşul Nicolae invitat la tribună pe pre pentru relaţii externe a C.C. CIUDAD DE MEXICO 5
tru a putea beneficia de ele năm in această direcţie. noastre, noi nu putem uita ta Tratatul de prietenie şi Ceauşescu. şedintele ţării gazdă, Houari al P.C. Chinez, alte persoane (Agerpres). — Mexicul pro
toţi cetăţenii. Nici România Dumneavoastră aţi ‘ vorbit că trăim într-o lume unde cooperare între România şi Printre participanţi se nu Boumediene, care a' rostit cu- oficiale. movează o politică activă in
nu este o ţară prea dezvol aici de faptul că reprezen interdependenţa între toate Costa Rica se va înscrie şi mără, de asemenea, repre vîntul inaugural. A fost prezent Nicolae Ga- sfera relaţiilor internaţiona
tată. Venitul naţional pe lo taţi un grup social care se naţiunile devine tot mai va rămîne în istoria interna le, îndreptată spre consolida-
cuitor este astăzi de circa încadrează în social-democra- mare, că este necesar să ac ţională ca o contribuţie acti . rea schimbărilor pozitive ca
800 dolari. încercăm să folo ţie. In fond, aş putea spune ţionăm pentru afirmarea, în vă la politica nouă, ca un re au avut loc în ultimii ani
sim resursele de care dispu că avem la bază aceeaşi con relaţiile dintre state, a unei exemplu în care două po în lume — a declarat pre
nem pentru dezvoltarea mai cepţie filozofică, că urmărim politici noi, că şi pe plan in poare, cu orînduiri sociale şedintele acestei ţări, Luis
rapidă a ţării în vederea li înfăptuirea unei lumi mai ternaţional trebuie pus capăt diferite, animate de dorinţa Echeverría, în raportul anual
chidării decalajului care ne drepte, mai bune, mai echita vechii politici imperialiste, de a fi libere şi de a trăi din prezentat Congresului Naţio
desparte de ţările dezvoltate bile. Sigur, sînt diferite căi colonialiste, néocolonialiste, ce în ce mai bine, doresc nal.
— deoarece noi concepem so le prin care concepem poate că trebuie instaurate între să colaboreze şi să participe Preşedintele Echeverría a
cialismul ca o societate avan înfăptuirea acesteia, dar în naţiunile lumii, indiferent de la dezvoltarea colaborării cu subliniat că principalul obi
sată din toate punctele de suşi faptul că în multe ţări orînduirea socială, relaţii de toate statele lumii. Iată de ectiv al diplomaţiei mexica
vedere. Totodată, ne preocu ■— şi în Europa — partidele egalitate, de respect al inde ce putem într-adevăr să spu ne îl constituie dezvoltarea
păm ca o parte însemnată socialiste au un rol impor pendenţei, de colaborare re nem că prin acest tratat noi multilaterală a relaţiilor ex
din venitul naţional să o tant în conducerea statelor ciproc . avantajoasă. Nu pu am dat expresie năzuinţelor terne în scopuri paşnice. In
distribuim cit mai echitabil, respective, că, în alte ţări, tem uita nici un moment că popoarelor noastre, că el co acest sens, el a arătat că, îi\
pentru creşterea bunăstării sînt partide comuniste care zeci de popoare sînt subdez respunde pe deplin interese ultimul an. ţara sa a stabi
întregului nostru popor — şi au un rol important în. con voltate, că mai sînt popoare lor popoarelor român şi cos lit relaţii diplomatice cu nu
am obţinut o serie de rezul ducerea societăţii, aceasta care luptă pentru indepen tarican, cauzei păcii şi cola meroase ţări, între care şi
tate în această privinţă. Cind presupune o colaborare acti denţa lor naţională şi că borării internaţionale. România, şi a lărgit legătu
veţi vizita România — sînt vă. Vă pot declara că Ro trebuie să întărim solidari Fie ca colaborarea noastră rile cu ţările socialiste por
aici iţnii domni miniştri care mânia şi Partidul Comunist tatea cu aceste popoare. Noi să servească progresului re nind de la principiile coe
au vizitat-o şi sper că în vii Român întreţin relaţii foarte înşine, ţările în curs de dez ciproc al popoarelor noastre xistenţei paşnice a statelor
tor vom dezvolta acest schimb largi şi foarte amicale cu voltare trebuie să acţionăm şi păcii în lume ! (Aplauze). cu sisteme social-politics di
ferite. a făcut schimb de nu
meroase delegaţii comerciale
A
cu naţiuni de pe toate conti
Întiinîrea tovarăşului Intilnire cu conducători nentele, a participat la o se
rie de conferinţe internaţio
nale în scopul discutării şi so
MCOIAE CIMISISCII ai Partidului Avangarda luţionării celor mai arzătoa
re probleme ale contempora
neităţii.
Preşedintele a afirmat că
cu mis ALBERIO MÛK MI Poporului din Costa Rica Mexicul luptă pe plan inter
naţional pentru respectarea
drepturilor ţărilor în curs de
1
Marţi seara, tovarăşul popoare, în folosul păcii şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prieteniei dintre cele două dezvoltare, relevînd în mod
Nicolae Ceauşescu, secretar securităţii internaţionale. secretar general al Partidului ţări şi popoare. deosebit importanţa dezvoltă
general al Partidului Comu Secretarul general al Parti Comunist Român, s-a întîlnit, In numele Partidului Avan R.*. POLONA. — Vedere din Piaţa Centrală din Cracovia, fostă capitală a Poloniei pînă rii relaţiilor cu ţările Ame
nist Român, s-a întîlnit cu dului de Eliberare Naţiona marţi după-amiază, la Amba garda Poporului, tovarăşul în secolul 17 — paradisul turiştilor şi al... porumbeilor. rica Latine, a legăturilor cu
Luis Alberto Monge Alva- lă a acceptat invitaţia ca o sada Republicii Socialiste Manuel Mora Valverde a Cuba şi Chile.
rez, secretar general al Parti delegaţie a partidului să fa România, cu conducători ai salutat cu căldură pre
dului de Eliberare Naţională că o vizită de prietenie în Partidului Avangarda Popo zenţa, în Costa Rica, a
din Costa Rica. România, la invitaţia Comi rului din Costa Rica. Au par secretarului gerieral al P.C.R., Lucrările sesiunii Consiliului
Cu acest prilej, s-a expri tetului Central al Partidului ticipat tovarăşii Manuel M6- ca urmare a vizitei ofi
mat hotărîrea de a se iniţia Comunist Român. ra Val verde, secretar general ciale pe care o efectuează Prezenţe româneşti peste hotare
şi dezvolta relaţii de priete ~’7n ciirsuT'"discuţiilor * s-a al C.C., Arnoldo Segura, Na- îiVăcââStă" ţară. El şi-a expri U.N.C.T.Á.D, de Sa Geneva
nie şi colaborare între Parti dat o apreciere pozitivă re dia Saenz Ruiz, Mario Sollis mat deplina, satisfacţie pentru
dul Comunist Român şi Parti zultatelor vizitei, acordurilor rezultatele vizitei tovarăşu BONN 5 — Corespoh’dţîrf- * 1 Thenţultii exterior, Ivan Ne-
dul de Eliberare Naţională convenite, Tratatului de prie Porras şi Humberto Carbo- lui Nicolae Ceauşescu în GENEVA 5 (Ager lidaritate cu celelalte ţări în tul Agerpres, N.S. Stănescu, dev, care s-a întreţinut cu
din Costa Rica, pe baza sti tenie şi cooperare, care con nell, membri ai Comisiei Po Costa Rica. subliniind că pres). — Lucrările Consiliu curs de dezvoltare, sprijină transmite: La „Deutsche ambasadorul român Trofin
mei şi respectului reciproc, stituie o bază trainică pen litice a Comitetului Central, membrii partidului salută din lui U.N.C.T.A.D. au continuat adoptarea oricărei măsuri Sieglungsund Landesrenten- Simedrea şi cu ceilalţi re
în vederea stimulării şi ex tru adîncirea . raporturilor de Fernando Molina, membru toată inima dezvoltarea rela cu dezbaterile asupra punctu constructive, care se înscrie bank" — instituţie bancară prezentanţi ai României la
tinderii relaţiilor economice, prietenie şi conlucrare dintre supleant al Comisiei Politice ţiilor pe multiple planuri lui privind adoptarea de mă într-o acţiune internaţională din Bonn — s-a deschis ex tîrg în legătură cu posibi
cultural-artistice, tehnico-şt'i- cele două ţări şi popoare. a Comitetului Central, şi dintre România şi Costa Ri suri speciale în favoarea ţă pozitivă în favoarea ţărilor poziţia de pictură pe sticlă lităţile concrete oferite de
inţifice şi în alte domenii Convorbirea s-a desfăşurat Francisco Guzman, membru ca şi vor acţiona pentru ex rilor în curs de dezvoltare în curs de dezvoltare cel a artistei române Eugenia expozanţii români pentru
In
Buiuc-Marinescu.
pre
lărgirea şi adîncirea colabo
1
dintre România şi Costa Ri- într-o atmosferă de priete al Comitetului Central. tinderea conlucrării dintre cel mai puţin avansate. Lu- mai puţin dezvoltate, de na zentarea pe care a făcut-o
Intr-o atmosferă de cordia înd cuvîntul în cadrul acestor rării şi a specializării în
c&, în interesul celor două nie şi cordialitate, q litate şi prietenie tovără cele două ţări în diverse do dezbateri, reprezentantul ro tură să favorizeze accelera presei, secretarul de stat producţia celor două ţări.
rea progresului economic şi
Ambasadorul României la
şească, s-a realizat un schimb menii. în spiritul acordurilor mân. Ion Barac, s-a pronun social al acestor ţări şi să le dr. Hans Dieter Griesau a Sofia a oferit marţi, în pa
prilejul vizitei
convenite cu
subliniat că expoziţii de ar
de păreri cu privire la dez
Recepţie oferită de tovarăşul voltarea, în continuare, a re la San Jose, fiind sigur că ţat nentru acordarea unei a- dea posibilitatea să benefici tă cum este cea de faţă re vilionul ţării noastre, un
tenfii sporite. în cadrul pre
eze pe deplin de măsurile
laţiilor de conlucrare dintre aceasta serveşte intereselor şi ocupărilor U.N.C.T.A D., ne de politică generală prevă prezintă un bun prilej pen cocteil la care au partici
tru mai buna cunoaştere
pat Emil Rozlogov, pre
Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Partidul Comunist Român şl aspiraţiilor fundamentale ale cesităţilor specifice ale ţări zute în cadrul strategiei in reciprocă între ţări şi po şedintele Camerei de Co-
celor două popoare, cauzei
Partidul Avangarda Poporu
lor cel mai’ puţin avansate
poare. Tradiţiile artei pe
ternaţionale pentru cel de-al
lui din Costa Rica, în inte generale a păcii, colaborării din cadrul ţărilor in curs de doilea deceniu al Naţiunilor sticlă româneşti şi contex rrîferţ a R.P. Bulgaria, Kon-
stantin Kosmov, adjunct. al
dezvoltare. El a arătat că
Elena Ceauşescu resul înt'ăririi colaborării şi şi progresului. ţara noastră. în spirit do so- Unite pentru Dezvoltare. tul european al picturii' de terior, Vasili Kirev, director
ministrului comerţului ex
acest gen au fost expuse pe
La ferma La Lucha larg de dr. Ulrich Loeber, general al tîrgului, şefi ai
cunoscut critic de artă din
unor misiuni diplomatice,
Marţi seara, preşedintele indiciu important că omeni Bonn. oameni de afaceri din cele
Consiliului de Stat, tovarăşul rea a început să păşească în 37 de ţări expozante.
iV
STicolae Ceauşescu, şi to tr-o eră nouă. Pentru ca să Marţi la amiază, preşedin de copii. Directorul şcolii SOFIA 5 —' Corespon
varăşa Elena Ceauşescu au încheiem acest secol cu b tele Nicolae Ceauşescu şi to din localitate oferă preşedin Declara tiile ministrului eco- dentul Agerpres, C. Amari- •¿r
ATENA 5 — Corespon
jferit o recepţie în onoarea perspectivă mai puţin neli varăşa Elena Ceauşescu au telui Nicolae Ceauşescu un ţei, transmite: La 4 sep dentul Agerpres, Ion Ba
preşedintelui Republicii Cos- niştitoare, iniţiativele mani fost invitaţii preşedintelui volum de versuri, însoţind tembrie, în cadrul Tîrgului dea, transmite: Ansamblul
a Rica, Jose Figueres Fer- festate de domnul preşedinte Jose Figueres Ferrer la fer darul cu cuvintele : „Primiţi, internaţional I de . la Plovdiv „Cununa de pe Someş" din
•er. şi de guvernul României sînt ma sa personală, aflată in mult stimate domnule pre nom iei externe al R.D. Hermane a fost sărbătorită „Ziua Bistriţa-Năsăud şi-a înche
înainte de începerea recep- salutate cu gratitudine de localitatea montană La Lu- şedinte, o mică mărturie a României“. La intrare . a iat turneul de trei săptă-
iei, într-unul din saloanele poporul şi guvernul din Cos cha, la o depărtare de 50 de preţuirii pe care noi toţi o fost înălţat steagul Româ- mîni întreprins în Grecia,
ie la „Country Club“ din ta Rica şi mi-aş îngădui să km de capitală. purtăm reprezentantului unei BERLIN 5.. — Corespon state. „Cu Republica Socia piei. unde a participat la festi
5an Jose, a avut loc ceremo spun şi de către celelalte Drumul, şerpuind printre mari culturi. Prin tainele dentul Agerpres, Constantin listă România — a spus mi _In aceeaşi zi, pavilionul valurile internaţionale de
nia decernării ordinului ţări ale Americii Latine". aşezări, aflate la altitudini slovei lui am pătruns în ini Varvara, transmite: La Leip- nistrul — au fost realizate, ţării noastre a fost vizitat folclor de la Lefkas şi Iliu-
Cei doi preşedinţi, tovară zig a avut loc o conferinţă importante acorduri pentru o
•Steaua Republicii Socialiste variind între 1 700-1 900 de ma unui popor pe care îl iu de ministiu.il bulgar al co- polis-Atena.
România" clasa I preşedinte- şa Elena Ceauşescu, persoa-, metri, oferă privirii peisaje bim". Erau versurile lui Emi- de, presă, în cadrul căreia continuă .specializare şi coo
ui Republicii Costa Rica, nele oficiale române şi cos- de o frumuseţe rară, domina nescu în tălmăcirea, în lim Horst Soclle, ministrul eco perare, îndeosebi în indus
lose Figueres Ferrer. taricane se îndreaptă - apoi te de masivele maiestuoase ba spaniolă. nomiei externe al R.D. ' Ger tria electrotehnică şi în cea
spre saloanele rezervate des
„Permiteţi-mi să vă in mi făşurării recepţiei. Se into ale Cordilierilor. P r e ş e d i n t e l e Nicolae mane, s-a referit pe larg la a construcţiei de maşini- Continuă ofensiva
nez cea mai înaltă distincţie nează imnurile de stat cos In . localitatea La Lucha Ceauşescu şi tovarăşa Elena relaţiile economice ale ţării unelte".
i Republicii Socialiste Româ tarican şi român. sîntem martorii unei primiri Ceauşescu mulţumesc căldu sale cu celelalte ţâri. Printre Analizînd rezultatele şi
nia, a spus tovarăşul Nicolae impresionante. Aici, în ini ros pentru frumoasa primire altele, ministrul a declarat: perspectivele comerţului cu patriofilor cambodgieni
Ceauşescu, în semn de prie- In cadrul recepţiei, care a ma munţilor Americii Cen făcută de localnici, se foto „Climatul de coexistenţă - paş ţările industriale capitaliste,
:enie şi al bunelor relaţii decurs într-o atmosferă deo trale, flutură tricolorul româ grafiază împreună cu pre nică, la care şi-a adus con ministrul economiei externe
iintre popoarele noastre, ca sebit de cordială, preşedinte nesc Intr-o sală de festivi şedintele Figueres în mijlo tribuţia şi R.D.G., încheierea a evidenţiat creşterea apre PNOM PENH 5 (Agerpres). ţă strategică — cea de 1
n recunoaştere a contribuţi- le Colegiului chimiştilor şi tăţi, improvizată într-o mare cul copiilor, al celor pre unui mare număr de acorduri ciabilă a volumului schim — In cursul zilei de marţi şi Wat Angor şi din apropiere;
»i pe care o aduceţi la dez inginerilor chimişti din Costa hală, sute de copii, îmbră zenţi. şi înţelegeri internaţionale — burilor de mărfuri, cu apro miercuri dimineaţă, patrioţii fabricii de textile de pe şo
voltarea acestor relaţii". Rica, Guillermo Chaverri, a caţi în uniforme şcolare, in- La reşedinţa preşedintelui toate acestea creează condi ximativ de 30 la sută în pri khmeri şi-au continuat ofen şeaua nr. 7, unde au suferi
Răspunzînd, preşedintele Fi înmînat tovarăşei Elena tîmpină pe oaspeţi cu flori. costarican de ia La Lucha a a- ţii mai favorabile lărgirii re mul semestru al acestui an, siva împotriva poziţiilor tru pierderi deosebit de grele.
gueres Ferrer a spus : „Dom Ceauşescu, în semn de recu Acompaniat de o mică orgă, vut loc, apoi, o conferinţă laţiilor economice externe". cu Franţa, Italia şi Suedia. pelor lonnoliste din perime Oraşul Kompong Cham s
nule preşedinte, acest secol al noaştere şi preţuire a meri un cor de copii intonează un de presă. După ce a subliniat pon Totodată, ei a subliniat că trul oraşului Kompong Cham, află. începînd de la 15 au
XX-lea, care a fost martor al telor sale ştiinţifice, Diploma cîntec popular costarican, a- Deschizînd conferinţa, şe derea pe care o deţin ţările R.D.G. urmăreşte cu interes situat la 80 kilometri nOrd- gust, sub puternica presiun
atîtor grozăvii, înregistrează de membru de onoare al co vînd ca refren : „Bine aţi ve ful biroului al Casei Prezi socialiste în schimburile eco dorinţa cercurilor de afaceri est de Pnom Penh. In ciuda a patrioţilor khmeri, care a'
şi evenimente cum este cel legiului. Mulţumind, tovară nit, voi, dragi oaspeţi, bine denţiale, Orlando Nunez, a nomice ale R.D.G., Soelle a din S.U.A. şi R.F.G. de a puternicelor întăriri pe care silit, în această perioadă
actual şi anume faptul că şa Elena Ceauşescu a expri aţi venit, voi, dragi prieteni salutat prezenţa preşedintelui trecut în revistă stadiul ac dezvolta relaţiile comerciale ie-au primit în ultimele zile, forţele de la Pnom Penh s;
mat dorinţa dezvoltării. în
două ţări din grupul ţărilor continuare a relaţiilor dintre Nicolae Ceauşescu. tual al relaţiilor economice cu R.D.G., în avantajul reci- : trupele lonnoliste au fost ne abandoneze aproximativ 1
mici şi mijlocii, atît de în oamenii de ştiinţă din cele de peste munţi şi mări“. Co La conferinţa de presă au voite să abandoneze două po poziţii defensive din împre
depărtate din punct de ve două ţări. piii- fredonează, apoi, Imnul asistat preşedintele Jose Fi ale ţării sale cu o serie de proc. ziţii defensive de importan- jurimile capitalei provinciale
dere geografic, cu o istoriâ de stat al României. gueres Ferrer, Gonzalo J.
destul de diferită şi orînduiri La recepţie au participat, O fetiţă, mică de o şchioa Facio, ministrul afacerilor
deosebite, se pot alătura una primul vicepreşedinte, Ma
alteia. nuel Aguilar Bonilla, cu so pă, aduce în braţe, abia -cu- externe costarican. Au lu BERLIN. — Agenţia ADN zel, o notă prin care confir WASHINGTON. — Preţuri mult şi pămîntul va fi lucrat
Prezenţa dumneavoastră în ţia, Maria Eugenia de Agui prinzîndu-le, flori, multe at parte tovarăşa Elena informează că, in conformi mă acordul cehoslovaco-ame- le produselor de consum din mai bine".
Costa Rica, în America Cen lar, al doilea vicepreşedinte, flori de munte, şi le oferă Ceauşescu, tovarăşii Ion Pă- tate cu hotărîrile ultimei şe rican de a incepe la 10 sep S.U.A. au crescut, din luna Pe de altă parte, preşedin
dinţe a împuterniciţilor R.D.G.
tembrie, la Praga, convorbiri
martie
septembrie
în
pină
trală, şi desigur în Ameri Jorge Rossi Chavarria, cu so tovarăşei Elena Ceauşescu, ţan, Ştefan Andrei, George şi R.F.G., au început lucră asupra problemelor financiare a.c., in medie cu 7 la sută. tele Allende a afirmat că
principala sarcină ce revine
ca de Sud, nu poate fi con ţia, Virginia de Rossi, mi care o îmbrăţişează cu căl Macovescu, Bujor Almăşan, rile de marcare a frontierei nerezolvate dintre cele două poporului chilian este de a
siderată ca un simplu gest nistrul afacerilor externe, dură. Mircea Maliţa şi ambasado dintre Republica Democrată ţări — transmite agenţia SANTIAGO DE CHILE. — anihila activitatea elemente
de curtoazie internaţională. Gonzalo J. Fació, alte per Se asistă, apoi, la un scurt rul României la San Jose, Germană şi Republica Fede CTK. Luînd cuvîntul la marea de- lor de extremă dreaptă.
rală Germania. Marcarea se
Este un indiciu în plus, un soane oficial«. spectacol folcloric, interpretat Constantin Stănescu. face [ie segmente de către WASHINGTON. — Inchein-
partea R.F.G., în prezenţa u- Cadran ■ Cadran.« Cadran du-şi, miercuri, vacanţa parla
partea R.D.G. sau de către
Statelor
mentară, Congresul
nui reprezentant al celeilalte Unite şi-a reluat lucrările, a-
S o s i r e a l a C a r a c a s părţi. BELGRAD. — Tovarăşul Va- monstraţie populară organi genda de lucru conţinînd un
număr considerabil de pro
BONN. — Cancelaria pre sile Vilcu, membru al Comi zată la Santiago de Chile, bleme râmase nerezolvate.
şedintelui Republicii Federale tetului Executiv al C.C. al cu prilejul aniversării a trei Lista de priorităţi stabilită
(Urmare din pag. 1) pe versanţii Muntelui Avila, tele rostite de cei doi pre lui faţă de poporul român, Germania a anunţat că îm P.C.R., care îşi petrece o par ani de la instalarea — la 4 pentru actuala sesiune parla
la o altitudine de 1 400 m. şedinţi oferă o mărturie eloc faţă de conducătorul său pre păratul Etiopiei, Haile Selas- te din concediu! de odihnă in septembrie — a guvernului mentară cuprinde probleme
Pînă la reşedinţa oficială re ventă a bunelor relaţii de pri şedintele Nicolae Ceauşescu, sic, va face, în cursul săptă- R.S.F. Iugoslavia, a fost pri de Unitate Populară, pre importante din domeniiie eco
rsonaiităţile oficiale _ care zervată oaspeţilor români „La etenie şi colaborare statorni faţă de politica pe care mînii viitoare, o vizită de trei mit de tovarăşul Stane Do- şedintele Salvador Allende nomic, financiar şi social,
însoţesc pe preşedintele Vineta“, se străbate o regiu cite între . cele două ţări şi România o promovează cu zile la Bonn. lanţ, secretarul Biroului Exe si-a exprimat optimismul faţă cum ar fi controlarea inflaţi
colae Ceauşescu ne pitorească prin mijlocul popoare, cărora actuala vizită atîta consecvenţă pe arena cutiv al Prezidiului U.C.I. Cu de viitorul ţării, subliniind că ei, creşterea costului vieţii,
—
Reprezentantul
PRAGA.
Preşedintele Rafacl Cal- căreia trece moderna auto le deschide perspective do internaţională în sprijinul e- Ministerului Afacerilor Exter acest prilej, a avut loc o con dificultăţile interne provocate reforma sistemului fiscal, de
ra rosteşte un călduros cu- stradă „La Guavira“. dezvoltare în continuare din forturilor de dezvoltare inde ne al R.S. Cehoslovace, A. vorbire cu privire la dezvol de insuficienţa produselor de invăţămînt şi asigurări socia
nt de bun venit. Răspunde Pe—întreaga sa lungime, tre cele mai favorabile, iile pendentă a tuturor popoare tarea relaţiilor de prietenie si primă necesitate vor putea fi le, îmbunătăţirea asistenţei
varăşul Nicolae Ceauşescu. autostrada este jalonată de constituie totodată expresia Jantouski, a înmînat însărci al colaborare dintre România medicale, a transporturilor şi a
cu
natului
a.i.
afaceri
Aeroportul Maiquetia se a- drapelele îngemănate ale interesului general, a stimei lor, a instaurării unor rela şi Iugoslavia, dintre P.C.R. şi depăşite „dacă în primăvara construcţiilor de locuinţe, şo
i situat la nivelul mării, în României şi Venezuelei. şi preţuirii manifestate pe ţii noi de pace şi cooperare S.U.A. la Praga, Arthur Wort- U.C.I. viitoare se va semăna mai majul, criminalitatea.
np ce Caracasul este aşezat Ceremonia primirii, cuvin- diferite' meridiane ale globu pe întreg globul.
Redacţia şl administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: T2 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), t!3tf sport) — Tiparul L P. Deva.