Page 22 - Drumul_socialismului_1973_09

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 803 © VINERI 7 SEPTEMBRIE 1973

Abordarea frontală a sar­ conducerea corectă a arde­ întrecerea între organizaţiile
cinilor de producţie, a mo­ rii în cazane a combustibi­
dului în care se realizează lului, păstrarea integrităţii
ele constituie centrul în ju­ Hotărîrea proprie să răspundă izolaţiilor termice, întări­
rul cărpia gravitează acti­ rea disciplinei, răspunderea U.T.C. trebuie să ducă
vitatea desfăşurată de că­ pentru calitatea reparaţii­
tre organizaţiile de partid lor, evitarea manevrelor
din unităţile economice. greşite din vina personalu­
Hotărîrea, emanaţie a gîn- lui sînt direcţii concrete ia stimularea iniţiativei
dirii colective, reprezintă necesităţilor concrete ale producţiei! care trebuie să facă obiec­
actul final al unei delibe­ tul hotărîrilor adoptate de
rări responsabile, conştien­ către comunişti şi, pe te­ întrecerea desfăşurată sub Gherman, Ioan Popa, Aurel la care s-au angajat uteciştii,
te, dar, totodată, punctul de meiul cărora, măsurile sta­ genericul „Tineretul, factor Irimie, Ioan Irimie, Kiss Ar- se materializează în succese
plecare într-o acţiune me­ dinţă plenară comună a co­ sînt de competenţa condu­ de rezolvare, aceea referi­ bilite să antreneze întrea­ activ în îndeplinirea cincina­ pad şi Emil Manea răspund de prestigiu, ce poartă sem­
nită să potenţeze obţinerea mitetului de partid şi a co­ cerii tehnico-administrative. toare la îmbunătăţirea sis­ ga masă de salariaţi la re­ lului înainte de termen", cu promptitudine chiar şi în năturile tinerilor Ionel Borna
unor rezultate noi şi supe­ mitetului oamenilor mun­ Cîteva doar au o uşoară temului de alimentare a zolvarea lor pentru valori­ chemare adresată de Comite­ situaţiile cele mai grele, lu- (de la maşini-unelte), Maripa-
rioare ori pentru îndrepta­ cii a dezbătut întărirea nuanţă, semn al apartenen­ morilor de cărbune. ficarea deplină a tuturor tul Central al U.T.C. tuturor crînd peste orele de program, ra Ucecan (vopsitorie), Maria
rea anumitor stări de lu­ disciplinei şi folosirea tim­ ţei la munca politică. Organizaţia reparaţii ca­ rezervelor interne, în sco­ organizaţiilor de tineret, a pentru a scurta termenele de Avram (maşina de presat ma­
cruri. Elaborarea hotărîrii pului de lucru. Şi-a îndrep­ Am beneficiat în convor­ zane, în adunarea genera­ pul unei permanente creş­ găsit şi în municipiul Deva reparaţii la pompele de cir­ se plastice), Cornel Iacobescu
înseamnă, în ultimă instan­ tat analiza cu prediieoţie birea noastră şi de inter­ lă despre care aminteam teri a eficienţei, pentru un larg ecou. Organizaţiile culaţie. Dealtfel, în rîndul (S.D.V.), Maria Breje (bobi­
ţă, competenţă şi, pentru cătz'e formaţiile de întreţi­ venţia tovarăşului inginer anterior, a adoptat hotărîri, plusurile de kilowaţi lan­ U.T.C. din întreprinderi şi u- acestor tineri nu s-a înregis­ naj), Remus Savu, Eugen Ga-
a-i asigura teren propice de nere şi reparaţii. Intre al­ dar care, pe lîngă lipsa saţi în constelaţia energe­ trat, în acest an, nici o ab­ vrilă, muncitori ce-şl onorea­
zine au acţionat cu răspun­
manifestare, trebuie să se tele, a fost adoptată şi ho­ termenelor şi responsabili­ tică a ţării. dere. antrenînd masele de ti­ ză, lună de lună, cu răspun­
desfăşoare într-o anumită tărîrea formării unui colec­ tăţilor precise, suferă şi de senţă nemotivată, iar noi sîn­
modalitate consacrată de tiv, care să se ocupe de Metode, acţiuni, o prea mare generalitate. Acte esenţiale ale condu­ neri la marea întrecere a ţă­ tem mîndri de ei, pe drept dere, sarcinile de producţie.
practica organelor şi orga­ studierea posibilităţilor in­ Altele (stabilite în aduna­ cerii, decizia, hotărîrea — rii, pentru ca, alături de cuvînt. Aici, celor mai vechi Do fapt, răspunsul matin­
nizaţiilor de partid. troducerii (la formaţiile a- cerinţe din practica rea generală, în august cu­ certificate de competenţă vîrstnici, să contribuie cu e- muncitori li s-au alăturat ab­ al tinerilor in chemarea pen­
— Comitetul de partid — mintite), a lucrului în a- rent, a organizaţiei de la ale organului de partid — lanul vîrstei, cu hărnicie şi solvenţii din acest an şcolar, tru scurtarea timpului se sim­
te şi în organizaţiile U.T.C.
ne spunea într-o recentă cord global. Ea urmează muncii de partid secţia electrică) trec pe trebuie să fie mereu pre­ pricepere, la înfăptuirea obiec­ care, avînd asemenea exem­ de la I.R.E. Deva, I.M.C. De­
ple, s-au încadrat fără prea
alteia, de fapt aceleiaşi,
discuţie locţiitorul secreta­ lîngă obiectivele principale zente în stilul de muncă al tivelor propuse.
rului comitetului de partid stabilită anterior, cu ocazia ale activităţii. comitetului de partid de la Pentru a cunoaşte modul mari greutăţi în ritmul mun- va şi de pe cele două şantie­
dezbaterii cifrelor de plan,
de la Termocentrala Min­ în adunarea salariaţilor. — Intr-o unitate de com­ Termocentrala Mintia. O în care organizaţiile U.T.C. re ale trustului de construc­
tia, tovarăşul Adam Jurca, Tema plenarei face şi o- Mircea Bădărău, responsa­ plexitatea acesteia, trebuie laborioasă şi realistă eva­ din unităţile economice apar­ ţii. Sondajul întreprins ne-a
s-a orientat în direcţia a- biectul adunărilor generale bilul comisiei economice de să recunoaştem, — a corn luare a situaţiei, analiza lu­ ţinătoare oraşului Deva se relevat multe fapte meritorii
plicării hotărîrilor reieşite ale organizaţiilor de bază pe lingă comitetul de par­ tinuat tovarăşul Bădărău — cidă, abordarea plenară a înscriu în cerinţele marii în­ Tineretul, factor ale angajării tinerilor la mun­
din documentele plenarelor — reparaţii cazane şi tid : există factori, condiţii o- hotărîrii, spiritul critic şi treceri, biroul comitetului că, dar a dezvăluit şi lipsa
C.C. al P.C.R. într-un ca­ PRAM-AMC. Ce s-a hotă- — Hotărîrile pe care biective, care influenţează cu discernamînt al stabili­ municipal a organizat un son­ unor acţiuni care să ducă la
dru specific. Reducerea rît ? Ni se fac trimiteri la le-am luat au fost făcute negativ consumurile, atît rii măsurii, antrenarea lar­ daj în organizaţiile de tineret adit în îndeplinirea stimularea iniţiativei. Tinerii
consumului propriu de e- agitaţia vizuală (!). cunoscute tuturor comuniş­ cel de energie electrică teh­ gă a specialiştilor, a tutm j de la Termocentrala Mintia, s-au angajat să-şi realizeze
nergie electrică, întărirea Analizei realiste a stări­ tilor, tuturor salariaţilor nologică, cît şi cel de com­ ror muncitorilor la înfăp­ fabrica de industrie locală, şi să-şi depăşească sarcinile
disciplinei tehnologice şi lor de fapt trebuie să-i ur­ prin membrii comitetului, bustibili. Dar, în acelaşi tuirea ei, participarea di­ întreprinderea de reţele elec­ de plan, şi merg cu paşi sţ-
de muncă, îmbunătăţirea meze, firesc, măsuri capa­ cît şi prin agitaţia vizuală timp, mai persistă nea­ rectă a membrilor comite­ trice, întreprinderea de mate­ cincinalului înainte guri pe drumul înfăptuirii
calităţii reviziilor şi repa­ bile de mai bine. In finalul şi auditivă (staţia de am­ junsuri în activitatea noas­ tului şi ai birourilor orga­ riale de construcţii, şantiere­ lor. Foarte frumos. Dar unde
raţiilor, reducerea consu­ informării prezentate în lu­ plificare) şi unele dintre tră, a salariaţilor. Către nizaţiilor de bază, controlul le nr- 1 Şi 2 ale T.C. Deva. sînt acţiunile organizaţiilor
murilor de combustibili sînt na ianuarie a.c., în faţa co­ ele au fost deja transpuse înlăturarea acestora trebuie din interior, Stat puncte de Primul popas — la Termo­ de termen U.T.C. care să îndemne tine­
principalele obiective spre mitetului de partid şi co­ în practică. Aşa, de exem­ îndreptată hotărîrea, măsu­ referinţă în legătură şi de centrala Mintia, unde mun­ rii nu numai la muncă, ci şl
care ne-am îndreptat aten­ mitetului oamenilor muncii, plu, este cea care se refe­ ra practică. care depinde ca hotărîrea cesc peste 350 de tineri ute- la efort în gîndire pentru a
ţia. ră la lichidarea stocurilor să se situeze în miezul pro­ cişti, toţi încadraţi în marea uşura şi grăbi realizarea sar­
sînt stipulate hotărîrile a- Eliminarea pierderilor de ducţiei. cii intense ce se desfăşoară
In luna august a.c., o ţe- doptate. Majoritatea lor supranormatlve şi, în curs aburi şi apă pe la flanşe, ION GABOR întrecere pentru grăbirea cin­ în atelier, unde majoritatea cinilor ? Doar organizaţiile
cinalului.
— In atelierul mecanic îşi o formează tinerii. Prin con­ U.Ţ.C. sînt, prin însăşi struc­
tura lor, organizaţii ale tine­
desfăşpară activitatea o orga­ tribuţia lor ne-am realizat rilor care trebuie să fţe a-
nizaţie U.T.C. puternică, for­ planul în fiecare lună, cu depţi ai căutărilor continue,
mată din tineri cu o bună depăşiri de la 5-12 la sută. ai iniţiativei creatoare I N-am
pregătire profesională — ne La Laboratorul A.T.M. gru­ întîlnit. în nici o organizaţie
mărturiseşte secretarul orga­ pa comenzi la distanţă, întîl- din întreprinderile vi z Hirte,
nizaţiei U.T.C., Tiberiu Zsok. nim brigada formată din 19 acţiuni de interes, menite să
Toţi sîntem antrenaţi în în­ tineri, al cărei, conducător es­ stimuleze iniţiativa în între­
trecerea lansată de C.C. al te utecistul Gheorghe Mîndru- cerea la care s-au angajat
U.T.C., iar angajamentele ţă. Şi aici aceleaşi aprecieri tinerii. Se spunea la comitetul
noastre sînt precise. Şi cum bune la adresa activităţii ti­ U.T.C. de la I.E.C. Mintia că
de munca noastră depind o nerilor, la seriozitatea cu ca­ nu s-a reuşit să se mobili­
searpă de lucrări ale repara­ re îşi îndeplinesc sarcinile zeze tinerii pentru a îndepli­
Angrenaţi în marea întrece­
de calitate ireproşabilă, puse la termen în re pentru realizarea planului tivei a crescut foarte mult ţiei ce se execută în centra­ profesionale, la maturitatea ni toate criteriile prevăzute
de care dau dovadă pentru
în perioada celor opt luni de
lă,' la diferite agregate, an­
cincinal înainte de termen, zile. gajamentele noastre se refe­ ca întrecerea ia care s-au an­ în angajamentul de întrecere.
membrii cooperativei de artă Deşi faţă de realizările a- ră în primul rînd la calitate, gajat să fie cit mai rodnică. Dar ce acţiuni s-au întreprins
populară şi meşteşuguri artis­ nulpi trecut, planul la export la reducerea termenelor de Ni s-a vorbit despre hărni­ pentru a stîrni interesul in
tice „Haţegana", din Haţeg, pe acest an avea o creştere reparaţii, la îngrijirea utila­ cia şi abnegaţia în muncă alo jurul acestor criterii ? La ca­
muncii"
„disciplina
pitolul
Trei întrebări adresele al la doi indicatori principali: de peste 30 la sută. totuşi a- jelor, a locului de muncă, a- tinerilor Ilie Savu, Octavian sînt multe neajunsuri în toate
au reuşit ca numai în opt
llca, Constantin Androne, Mir­
luni să realizeze planul anu­
cesta a fost realizat cu patru
poi la âspecte privind disci­
întreprinderile vizitate. Nu am
cea Laslău, Viorel Rusu şi
prestările de servicii pentru luni mai devreme, prin exe­ plina, conduita în producţie. ale altora. întîlnit acţiuni în acest sens. In
cutarea şi livrarea peste ho­
— însuşi secretarul organi­
■i ■ populaţie şi livrările de măr­ tare a unui număr mare de zaţiei U.T.C. este un exemplu — Rezultate bune în între­ fruntea organizaţiilor U.T.C.
furi la export. ii brodate manual, foarte so­ demn de urmat pentru cei­ cere obţin şi tinerii de la au fost aleşi tineri dintre cel
mai buni muncitori, tehnici­
? constructorului tările de servicii pentru popu­ licitate pe pieţele din Franţa, lalţi tineri din atelierul nos­ organizaţiile U.T.C. exploata­ eni şi ingineri care pot şi tre­
Realizarea pianului la pres­
re turbine, reparaţii cazane şi
R.F.G., Australia, S.U.A. şi
tru — ne declară maistrul
buie să fie iniţiatorii şi orga­
laţie a fost posibilă datorită
faptului că atît conducerea alte ţări. Alexandru Raţiu. Pentru a turbine — ne spune Dumi­ nizatorii unor acţiuni de e-
tru Petrindean, secretarul co­
mări productivitatea muncii,
Pînă la finele anului 1973,
cooperativei cîţ şi responsa­ cooperatorii vor mal realiza el a reuşit să folosească, ca mitetului U.T.C pe întreprin­ eou, care să cheme, să mobi­
(Urmare din pag. 1) re construcţii forestiere — şi masă de constructori la folo­ bilii de unităţi s-au preocu­ plusuri importante la cei doi metodă, lucrul la două ma­ dere. Dar aceste rezultate nu lizeze tinerii, să-i facă recep­
nu pot să nu menţionez nu­ sirea intensivă a fiecărui mi­ pat pentru diversificarea ga­ indicatori, în special la pres­ şini de rabotat, rectificat si ne mulţumesc pentru că, deşi tivi la nou, să-i îndemne la
mele şefului de lot, Traian nut, explicînd importanţa vi­ mei de produse artizanale so­ tările de servicii pentru popu­ ascuţit. întrecerea iniţiată de Comite­ căutări, întrecerea la care
Dar pentru asigurarea rit­ Scorţeanu — vom avea pînă tală a necesităţii înscrierii în licitate de populaţie. Astfel, laţie, indicator de bază al Avem şi brigada de pro­ tul Central al U.T.C. a stimu­ s-a angajat tineretul ţării e
mului propus solicităm în pri­ la 15 septembrie create cele graficele de execuţie, comu­ s-au executat, pe bază de cooperaţiei meşteşugăreşti. ducţie a tineretului, condusă lat activitatea tineretului în cadrul propice de a ne dove­
mul rînd dotarea cu utilajele mai bune condiţii de acces niştii şantierului prezintă la comandă individuală sau ve­ de utccistul Adam Bucur, ca­ producţie, noi nu am reuşit di spiritul creator, interesul
ce-şi fac simţită prezenţa în ora actuală cea mai sigură nind în întîmpinarea cerinţe­ . IOAN PRODAN re lucrează la confecţiona­ să muncim în aşa fel ca să pentru mai mult, mai bine sl
această perioadă pe şantier. în carieră, constituie o ga­ dovadă că „saltul“ din luna lor populaţiei, diferite arti­ corespondent rea unor piese de schimb pen­ determinăm pe toţi uteciştii mai repede. Anul 1973, an
Mă refer în special la o ma­ ranţie sigură că lucrul nu va august nu este întîmplător, cole, tricotate pentru femei, cu tru agregatele centralei. Aici, să respecte şi să îndeplineas­ hotărîtor peniru ca dezidera­
cara înaltă pentru silozurile stagna vreo clipă şi deci că că el provine din maturitatea motive naţionale, cordoane uteciştii Adrian Iuga, Dorin- că toate obiectivele stabilite. tul propus — cincinalul îna­
de făină (am ajuns deja la sînt serioase premise ca pla­ dobîndită de şantier, că nu din toval pentru femei şi băr­ Gabor, Ionel Ciubotarii sînt Desigur, modul în care acţio­ inte de termen — sâ fie în­
cota plus 30). In acelaşi timp, nul din acest an să fie înde­ numai septembrie va fi o e- baţi, ii brodate manual etc. exemple demne de urmat. nează fiecare organizaţie de­ deplinit, ne cheamă la acţiu­
solicităm un sprijin mai sus­ plinit şi depăşit —- atit din tapă de vîrf, ci fiecare zi şi Totodată, calitatea produselor Rezultate bune are şi bri­ pinde de felul cum comitete­ ne. Iar, aici, iniţiativele or­
ţinut din partea întreprinde­ punct de vedere valoric, cît şi lună ce se vor scurge pînă in executate ş-$ îmbunătăţit, gada condusă de utecistul Pe­ le U.T.C. ştiu să le îndrume. ganizaţiilor U.T.C. trebuie să
rii de transporturi auto Deva, în ce priveşte stadiile fizice. astfel că numărul clienţilor tru Bălie, absolvent al şcolii In organizaţiile U.T.C. din ocupe un loc de cinste.
In ,,garanţii" aş include şi momentul punerii în func­ care au trepuţ pragul unită­ de maişţri, care lucrează la secţiile bobinaj, mase plasti­
precum şi a staţiei noastre ţiune a fabricii. ţilor de servire ale coopera- ce, atelierul mecanic (Gojdu) OCTAVIAN MIREŞTEAN
de utilaj-transport pentru că faptul că acelaşi lot al Gru­ acţiune de reparatul pompelor de circu­ ale F.I.L. Deva, întrecerea prim-secretar al Comitetului
în această etapă avem nevo­ pului de şantiere construcţii laţie. Conştienţi de importan­ pentru grăbirea cincinalului, municipal Deva al U.T.C.
ie de un număr sporit de forestiere a pus în funcţiune ţa muncii lor, uteciştii Ioan
basculante şi utilaje. Aş mai în devans o staţie de betoa­ Strădanii pentru cît mai repede masa
aminti că în problema cimen­ ne, fapt care a mărit capaci­
tului trebuie să se respecte tatea noastră de turnare. Nu şi cît mai bine
întocmai graficul de livrare, pot însă să nu amintesc
furnizorii noştri trebuind să cea mai sigură garanţie : dis­ HUNEDOARA. In ma­
fie antrenaţi la marile noas­ punem de un colectiv nume­ CERTEJ. In marea între­ şi minerul Augustin Hîrcig rea întrecere socialistă
tre cerinţe. ros, călit prin greutăţile de cere socialistă pentru reali­ şi-au depăşit angajamentul de realizare a cincina­
zarea
lunii august de a realiza 4
înainte
cincinalului
lului înainte de termen,
pînă acum, care a dobindit
3 După cum am sublini­ o bună experienţă. Avem in de termen sîntem deplin an­ m de galdrie mai mult de- siderursiştii lumedoreni
at. cel tîrzîu la mijlo­
gajaţi şi noi, minerii clin
prevedeau
cifrele
cît
de
desfăşoară o rodnică
prezent un comitet de partid
cul lunii octombrie, toa­
sectorul IV al E.M. Certej.
te restanţele noastre vor fi care reuneşte comuniştii de Ştim că acest cincinal eşte plan. Rezultate bune obţine activitate productivă în
lună de lună şi artificierul
lichidate. Faptul că avem a- la toate, unităţile din cincinalul calităţii şi efici­ ţoan Segneanu — prin pla­ fiecare uzină, în fieca­
sigurat accesul ia toate punc­ Chişcădaga — comitet ca­ enţei economice, ne cunoaş­ sarea corectă a găurilor de re secţie şi atelier, la
tele de turnare, că prin spri­ re în scurt răstimp a de­ tem bine sarcinile şi anga­ mină, folosirea judicioasă a fiecare Ioc de muncă.
Paralel cu preocupările
jinul lotului de la cariera de venit trupul şi sufletul şan­ jamentele şi ne străduim să timpului de lucru şi econo­ pentru producerea unor
calcar a Grupului, de şantie­ tierului. Mobilizînd marca
le îndeplinim cît mai re­ misirea de explozivi —, canti+ăti mal mari de
pede şi cît mai bine. Mine­ maistrul principal Emanoil metal şi de calitate mai
rul Szabo Alexandru, de Muntoiu, care coordonea­ bună se depun eforturi
exemplu, s-a angajat ca în ză cu competenţă şi exi­ susţinute în direcţia re­
luna august să sape 30 m genţă activitatea oamenilor ducerii consumurilor
„Toate trenurile din programul unei zile, galerie armată. El şi-a de­ din subordine. specifice de materii pri­
păşit însă cu mult angaja­ me şl materiale, a
mentul. De asemenea, şeful IOAN KOVACS creşterii productivităţii
în fiecare lună de schimb Dumitru Cislaru artificier muncii şi eficienţei eco­
nomice. Pentru realiză­
rile deosebite obţinute
remorcate cu combustibil economisit“ la capitolul economisirii
de materii prime şl ma­
Dialog privind respectarea legislaţiei teriale — îndeosebi me­
Iniţiativa isi tal şi cocs — comitetul
pameniloi- muncii din
j -> La Deva a avut, loc o în- Control Financiar, precum
tîlnire cu jurisconsulţii din şi '-asupra unor articole din cadrul C.S. Hunedoara
-
a acordat salariaţilor
amplifică eficienţa întreprinderile şi instituţiile Codul muncii, iar tovarăşul săi recompense băneşti
Ioan Damian, şeful servi­
municipiului, acţiune ce se
înscrie în ciclul de mani­ ciului administraţiei de stat în valoare de peste 1,5
festări educative, organizate milioane lei.
Angajamentul mecanicilor şi iochiştilor de la Depoul şi coordonate de comitetul de la consiliul popular mu­ Acţiunea de economi­
delocomotivedinSimeria.de a remorca lunar toate trenurile municipal de partid. Cu a- nicipal, a subliniat unele sire a materiilor prime
din programul unei zile cu combustibil economisit — cest prilej, tovarăşul Nioolae puncte din legile nr. 4 şl şi materialelor — metal,
devenit una dintre valoroasele iniţiative hunedorene — Stînea, preşedintele Tribu­ 5/1973 privind dezvoltarea cocs, gaz metan, ener­
continuă să-şi amplifice roadele. Este un adevăr „susţi­ construcţiei de locuinţe, gie electrică şi termică
nut“ nu atit de cifre, cît de faptele deosebite pe^ care nalului judeţean, a stăruit — s-a intensificat în
ceferiştii simerieni le obţin zi de zi, de la marchiza lo­ asupra importanţei unor ar­ vlnzarea de locuinţe din ultima vreme, a căpătat
comotivelor cu abur şi pînă „în spatele depoului", la în­ ticole din Legea nr. 59/1968 fondul de stat către popu­ un adevărat caracter de
Modernizarea procesului de extracţie a cărbunelui Ia mina tonea a cunoscut în ultimul
treţinerea acestora. privind comisiile de judeca­ laţie, administrarea fondului masă. timp un «alt calitativ. Vorbesc de la sine randamentele realizate în subteran, care sînt cu 12
— De la începutul anului am economisit aproape 430 tă din întreprinderi, Legea la sută mal mari ca în anul trecut. Foto : ION LICIU
tone de combustibil convenţional — cărbune şi păcură —, locativ şi reglementarea
cu care putem remorca pe raza noastră de activitate toa­ nr. 15/1973 privind organi­ raporturilor dintre proprie- :
te trenurile din programul a trei zile — ne-a spus to­ zarea Curţii Superioare de tari şi chiriaşi.
varăşul Eugen Ivănici —• şeful depoului.
Realizarea îşi are gradul ei de spectaculozitate. Nu­
mai în ultimele 3 luni, 3 zile au fost „acoperite“ cu com­
bustibil economisit de mecanicii Mihai Bari, Petru Dan- Neregulile din sectorul zootehnic al C.A.P. Fintoag
ciu, Iosif Duca, Cornel Caraşcă şi Gherasim Furdui, îm­ Campania agricolă de toamnă
preună cu fochiştii Vasile Amarandi, Ioan Pozar, Gheor-
ghe Banu, Traian Socaci şi Dumitru Cozman.
— ...A scăzut simţitor, în ultimul timp, numărul me­ se repercutează negativ în producţia animalieră!
canicilor şi iochiştilor care deservesc locomotivele cu a- (Urmare din pag. 1) bişel s-au însilozat, doar de
bur _ ne precizează cu justificată nostalgie Paul Erdei, ochii lumii, furaje pentru 5-6
se.cretarul comitetului de partid. Este o realitate ce deri­ animale. Să nu mai amintim In acest an, pînă acum, Ia de nutreţ pentru animalele sectorul zootehnic. îngrijito­ actuală, s-au realizat abia 46.
vă din eforturile pe care statul nostru le face în direcţia O bună organizare a acti­ de C.AP. Dîncu Mare, Din­ ferma zootehnică de la fermei. Numai că recoltatul rii de animale nu au fost Din acest motiv şi numărul
dieselizării ş.i electrificării transportului feroviar. vităţii se întîlneşte şi la eu Mic, Beriu, Orăştioara de C.A.P. Fintoag s-a înregis­ furajelor aici se face cînd controlaţi cu simţ de răs­ de viţei obţinut este mai
Simeria nu mai are mecanicii de odinioară — cei C.AÎ . Lăpuşnlc, unde a-a Jos şi altele, unde nu s-a trat un număr de 30 morta­ şi cum. pundere asupra modului în mic cu 16 faţă de plan.
5
care înscriau în fiecare zi în carneţelul lor kilogramele însilozat la suprafaţă — evi- declanşat acţiunea. lităţi la bovine şi 76 la ovi­ Dar după ■ cum bine se care ei îşi fac datoria. Pă­ Despre modul defectuos în
sau tonele de combustibil economisite. Puţinii „aburişti" denţiindu-se tractoristul Vio- Faţă de prevederile pla­ ne. Intr-o situaţie nemulţu- ştie, animalele au nevoie, în şunea existentă nu s-a cură­ care se desfăşoară activita­
care au mai rămaşii.. ţin însă de iniţiativă ! Sînt toţi co­ rel Todea — o cantitate de nului de însilozărl, coopera­ mitoare se prezintă şi pro­ afară de fîn şi de concen­ ţat de ani de zile, deşi se tea la sectorul zootehnic de
munişti (oameni de care s-a mai scris — n.n.), ceferişti peste 400 tone nutreţuri, în tivele agricole au restanţe ducţiile de lapte ce se ob­ trate, de suculente şi de al­ cunoaşte că este slab produ­ la C.A.P. Fintoag ne-a vor­
crescuţi din tată în fiu, care păstrează cu demnitate fe­ bună parte trifoi din miriş­ îngrijorătoare. Cunoseînd că ţin. Pierderile de animale te furaje cultivate, dacă cătoare de ierburi. Asisten­ bit mult şi primarul comu­
sînt mari. Care au fost cau­
roviară tradiţia. te. In raza consiliului inter- perioada de însilozare este zele de s-a înregistrat un vrem să obţinem producţii ţa medicală a lăsat şi ea de nei. „Nu au fîn, nu aq con­
— Faptul că puţinii mecanici ce-i aveţi pe locomo­ cooperatist Dobra, însilozarea relativ scurtă, se impune ca bune de lapte şi carne. Dar dorit. Medicul veterinar — centrate, nu au..." Aşa este.
tivele cu abur au reuşit să economisească cîte 430 tone s-a început şi la C.A.P. Lă- toate combinele — 48 — din nuimăr aşa mare de morta­ pe această linie nu s-a în­ afirma tovarăşul ioachim La ferma zootehnică din a-
de combustibil constituie un record ? său. In celelalte cooperative dotarea S.M.A. să fie folosi­ lităţi? — l-am întrebat pe in­ treprins din nefericire ni­ Roşea, primarul comunei Lă- ceasta unitate agricolă lip­
— Nu. Cifra asta odinioară însemna foarte puţin. agricole, invocîndu-se lipsa te la întreaga capacitate, ast­ ginerul şef al cooperativei, mic. S-a încercat în vara pugiu de Jos — nu trece cu sesc multe. Nici în acest an
Acum însă îşi arc semnificaţia ei. Şi aş vrea să menţio­ combinelor, însilozarea nu­ fel putîndu-se asigura zilnic tovarăşul Ilie Bulboacă. Răs­ trecută să se construiască o lunile pe la ferma zootehni­ situaţia nu este cu nimic
nez că obţinerea cifrei amintite s-a săvîrşit prin grija treţurilor (în ciuda faptului însilozarea a peste 1 000 to­ punsul dat a fost acela că groapă pentru siloz, dar lo­ că. Nu mai este de mirare mai bună. Dar cine trebuie
manifestată la întreţinerea locomotivelor cu abur, în spe­ că există resurse apreciabi­ ne nutreţuri. De asemenea, în iarna trecută „nu prea cul ales nu a fost cel mai de ce şi producţiile de lapte să înlăture neregulile res­
cial de mecanici şi fochişti, de oamenii sectorului nostru le) se află sub semnul între- nu trebuie ignorată posibili­ am avut furaje suficiente potrivit. Groapa s-a făcut sînt slabe. Astfel, din pla­ pective dacă nu consiliul de
de întreţinere. Peste puţin timp, poate un an sau doi, bării. 1 tatea folosirii tocătorilor e- pentru animale“. într-un teren cu izvoare. Tri­ nul de 50 000 1 cît trebuia conducere al cooperativei
iniţiativa va dispare. Este firesc. Atunci nu vom mai fi Nesatisfăcătoare sînt şi xistente în C.A.P. Resurse De ce nu li s-au asigurat foi şi lucerna nu s-au însă- să se livreze în cele opt luni, sub îndrumarea directă a co­
„alimontaţi“ cu gărbune şi păcură. Cu alte cuvinte, ini­ realizările unităţilor din con­ de nutreţuri (porumb siloz, animalelor furajele necesa­ mînţat pentru că „nu am a- s-au obţinut abia 15 000. Sînt mitetului comunal de partid?
ţiativa şi-a trăit viaţa, şi-a dovedit eficienţa. Vom lansa siliul intercooperatist Orăş- ierburi de pe culturi, mirişti, re ? Din cîte ştim, unitatea vut sămînţă“ — afirma in­ puţine speranţe că restanţa Să fi uitat oare acest lucru
dispune de o suprafaţă de
însă alta, în legătură cu economisirea carburanţilor pen­ tie. La 5 cooperative agrico­ cplote dd sfeclă ş.a.) şînt su­ ginerul şef. E o motivare se va recupera. factorii răspunzători de nu
tru „Diesel" şi pentru economisirea energiei electrice. Un le s-au făcut abia 410 tone ficiente pentru a asigura o 245 ha de fineţe de deal, de care nu poate fi... motivată. Nici în ceea ce priveşte întreprind nimic concret —
Realitatea este însă alta.
bun prilej pentru noi realizări şi afirmării coleotivului şiloz, cantitate cu care nu bună furajare a animalelor. pe care, dacă se îngrijesc Consiliul de conducere al reproducţia nu se stă mai in afară de motivări —
nostru de muncă. se acoperă necesarul nici Important este însă ca aces­ cum trebuie şi se recoltează cooperativei agricole de la fericit. Faţă de planul de pentru redresarea stării de
C. 1L1UŢA pentru 100 vaci cu lapte (7). tea să fie grabnic conserva­ la timp finul, se poate asi­ Fintoag nu a manifestat su­ 109 capete bovine cîte trebu­ fapt ?
La C.A.P. Mărtineşti şi Si- te prin însilozare. gura o cantitate suficientă ficientă preocupare faţă de iau oă fie montate la ora N. PANAITESCU