Page 24 - Drumul_socialismului_1973_09
P. 24
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 803 • VINERI 7 SEPTEMBRIE 1973
Vizita tovarăşului BREVIAR INTERNAŢIONAL pi ;• V v: • •
Nicolae Ceauşescu Conferinţa la nivel inalt a ţărilor nealiniate
in America ALGER 6. — Coresponden probleme ale luptei ţărilor de tensiune în Orientul Apro Vesti din ţările socialiste
tul Agerpres, Mircea S. Io-
Sud-Rst.
nescu. transmite: Lucrările nealiniate pentiu progresul piat, în Africa şi în Asia de R.D. VIETNAM singur tractor şi nu zece
şi consolidarea independenţei
celei de-a patra Conferinţe lor naţionale, preşedintele Conferinţa a adoptat apoi cîte erau necesare în mod
la nivel înalt a ţărilor nea Boumediene a apreciat că a- ordinea de zi, pe baza pro La Hanoi a fost făcut bi obişnuit. De asemenea, in
Convorbiri oficiale Alger. In discursul inaugural, ceastă securitate este legată punerilor elaborate de Comi lanţul lucrărilor de restau stalaţiile de foraj cu „per
liniate au continuat, joi, la
nă de aer" pot fi folosite
rare a căilor de comunica
tetul pregătitor şi Consiliului
de libertatea economică, de
şeful statului algerian, Houari eliminarea opresiunii şi ex ministerial. Agenda de lucru ţii după încetarea operaţiu in mlaştini şi alte zone
Boumediene. preşedinte al ac ploatării monopolurilor, a cuprinde atît probleme poli nilor militare şi restabilirea greu accesibile instalaţiilor
Preşedintele Consiliului de Cu acest prilej, a avut loc o La întrevedere au partici tualei reuniuni, şi-a expri tice, cît şi economice privind păcii în Vietnam. In aceas clasice.
Stat al Republicii Socialiste convorbire oficială în cursul că pat miniştrii afacerilor ex mat convingerea că aceasîă stării de dependenţă econo tă perioadă au fost recon
România, Nicolae Ceauşescu, reia au fost abordate probleme terne ai celor două ţări, conferinţă va da un nou mică şi subordonare. In nu sarcinile actuale şi de per struite 50 de mari poduri R.P.D. COREEANĂ
spectivă ale ţărilor nealiniate
a făcut o vizită preşedintelui ale dezvoltării pe multiple George Macovescu şi Aristi impuls luptei popoarelor din meroase ţări din Africa, Asia în lupta lor pentru propăşi metalice şi au fost construi
planuri a relaţiilor româno- des Calvani. şi America Latină, procesul te cîteva poduri noi, care In cei 25 de ani de pu
Republicii Venezuela, Rafael ţările nealiniate pentru con rea economică şi socială,
venezuelene, precum şi as întrevederea s-a desfăşu de recuperare a patrimoniului însumează lungimea de tere populară, situaţia eco
Caldera, la Palatul Miraflo solidarea independenţei na- pentru apărarea păcii, dez
pecte actuale ale vieţii inter rat într-o atmosferă cordia naţional capătă o deosebită 4 000 metri. Datorită reface nomică a provinciei Phe
res din Caracas. naţionale. lă, prietenească. . ţionale, realizarea aspiraţiilor amploare, a spus el. Ţările voltarea destinderii şi lărgi rii căilor ferate a fost re nianul de Nord a cunoscut
lor legitime şi întărirea soli rea colaborării şi înţelegerii stabilită circulaţia pe cinci ample transformări. Pro
darităţii, pentru instaurarea în curs de dezvoltare trebuie Intre popoare. artere feroviare. In ultime ducţia de cărbune şi produ
unei păci stabile în lume, să extindă cooperarea între ele Participanţii au fost infor le 8 luni au fost reparaţi se chimice a crescut de 10
în domeniile ştiinţei, tehnicii,
Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu întemeiată pe justiţie şi li culturii, comerţului. Houari Boumediene că şefi şi refăcuţi 10 000 km de ori, iar cea de energie e-
maţi de către preşedintele
bertatea şi demnitatea po
cale ferată.
lectrică a înregistrat, de a-
poarelor. După alegerea preşedintelui de stat saû de guvern din semenea, sporuri considera
După ce s-a referit la mu şi vicepreşedinţilor conferin- Ciad. România, R.D. Viet U.R.S.S. bile.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, date unele probleme ale si cii şi al districtului federal taţiile care au avut loc în t ţei, a luat cuvîntul secretarul nam, R.P. Chineză. U.R.S.S., In fiecare oraş şi district
secretar general al Partidu tuaţiei internaţionale. Caracas. viaţa politică internaţională general al O.N.U., Kurt R.P.D. Coreeană, R.S. Ce Specialiştii sovietici, au al provinciei au fost con
lui Comunist Român, pre O Luînd cuvântul, preşedin in ultimii ani, vorbitorul a Waldheim, care a subliniat hoslovacă, R.F. Germania, utilizat „perna de aer", fo struite, în medie, 16 fa
şedintele Consiliului de Stat .loi la amiază, preşedintele tele Nicolae Ceauşescu a abordat problema situaţiei sprijinul acordat de ţările R.P. Polonă Italia. R.D. Ger losită pînă în prezent pen brici producătoare de bu
al Republicii Socialiste Româ Nicolae Ceauşescu a primit spus : Mulţumesc mult Con din Orientul Apropiat, subli nealiniate organizaţiei inter mană. R.P. Mongolă şi R.P. tru mijloace de comunicaţii, nuri de larg consum.
nia, a primit la reşedinţa sa la reşedinţa sa din Caracas siliului Municipal din Cara naţionale în realizarea telu Ungară au adresat conferin la realizarea unei turle de Mari schimbări s-au în
din Caracas — La Vineta — o delegaţie a Consiliului Mu cas pentru această distincţie niind că aici persistă perico rilor ei. Referindu-se la situ ţei mesaje de salut şi succes. foraj pentru industria pe registrat şi în domeniul a-
pe Lorenzo Fernandez, candi nicipal al Capitalei venezue- pe eare o consider drept o lul unui noii conflict. „Tre In rîndul participanţilor la- trolului. Prototipul noii in griculturii. Amplul sistem
dat la preşedinţie din partea lene, alcătuită din Antonio expresie a sentimentelor de buie evitat ca această parte a aţia internaţională, secretarul conferintă. al delegaţilor şi stalaţii a fost folosit cu de irigaţii Amnok-Gang a
partidului de guvernămînt Garcia Ponce (Partidul Co prietenie faţă de poporul lumii să fie un nou teatru de general al O.N.U. a relevat reprezentanţilor presei inter bune rezultate în regiunea fost dat în exploatare, re
COPEI. munist din Venezuela), Jorge român, faţă de politica sa de confruntări militare şi un. loc elementele pozitive survenite naţionale a găsit un larg ecou Tiumeni, prezentînd marele ţeaua de canale cu apă a-
La primire au luat parte Rivas Beriveitia (Uniunea pace şi colaborare internaţio de concentrare a unor forţe în ultimul timp în relaţiile mesajul adresat conferinţei vînd o lungime de 6 000
tovarăşii Ştefan Andrei, se Republicană Democratică — nală, faţă de politica sa de militare considerabile, care dintre state, . subliniind tot de preşedintele Consiliului avantaj că pentru mutarea km. Mecanizarea şi chimi
cretar al Comitetului Cen URD), Eduardo Noguera (Miş dezvoltare a relaţiilor multi să pună în pericol securita odată pericolele pe care le de Stat al Republicii Socia turlei de foraj de la un loc zarea agriculturii se înfăp
tral al P.C.R., şi George carea Populară Justiţialistă). laterale cu Venezuela, o ex reprezintă pentru pacea mon la altul este suficient un tuiesc într-un ritm rapid.
Macovescu, membru al Comi Eduardo Noguera a înmî- presie a dorinţei de a extin tea popoarelor", a spus el. liste România, tovarăşul
tetului Central al P.C.R., mi nat preşedintelui Consiliului de această colaborare în vii In legătură cu o serie de dială menţinerea unor focare Nicolae Ceauşescu.
nistrul afacerilor externe. Au de Stat al României diplo tor.
asistat, de asemenea, Eduar- ma de oaspete de onoare al Vă rog, totodată, să trans
do Fernandez, vicesecretar capitalei şi al districtului miteţi salutul meu întregului
federal Caracas. Consiliu Municipal şi, de a-
general al partidului COPEI, semenea, salutul meu, al Luptele din Cambodgia
şi Bernando Level, secretar Inmînînd diploma, Eduar populaţiei capitalei noastre
do Noguera a subliniat : Co
pentru problemele relaţiilor misia însărcinată de Consi — oraşul Bucureşti —, tu
i internaţionale al partidului liul Municipal din Caracas turor locuitorilor Caracasu CAMBODGIA 6 (Agerpres). puternic bombardament de
COPEI. este foarte onorată că poate lui şi cele mai bune urări de — Forţele patriotice din artilerie, patrioţii au atacat Din ce cauză întîrzie
bunăstare
şi
prosperitate,
din mai multe direcţii pozi
Cambodgia continuă luptele
Au fost discutate, într-o at să vă înmîneze actul prin pace. în apropierea oraşului Com- ţiile întărite ale inamicului,
mosferă de prietenie, proble care sînteţi declarat, pe bu La solemnitate au asistat pong Cham, deţinînd contro care s-a văzut obligat să se scrisorile în S.U.A.
tovarăşii Ştefan Andrei, Geor- lul şoselelor nr. 4 şi nr. 5, retragă, cu pierderi grele,
me de interes comun privind nă dreptate, cu mare priete ge Macovescu şi Petrache In S.U.A. durata expedie
relaţiile dintre România şi nie şi dragoste, oaspete de Dănilă, ambasadorul Româ principalele căi de legătură în perimetrul oraşului. Unul rii unei scrisori intre două
din principalele puncte dis
cu capitala Pnom Penh, care
Venezuela şi au fost abor- onoare al capitalei Republi- niei la Caracas. se află practic izolată de putate l-a constituit vecină arondismente vecine este
restul ţării. tatea Universităţii, la numai mai mare decît timpul ce-i
Lupte violente au avut 1,5 km de centrul oraşului, trebuie unui astronaut să
Dejun oferit în onoarea loc, In noaptea de miercuri de unde comandamentul tru ajungă de pe Pămint pe
Lună. De ce ? O anchetă
pelor lonnoliste a fost eva
spre joi, în imediata apropie
re a capitalei provinciale cuat cu ajutorul elicoptere întreprinsă în rîndurile ser
Compong Cham. După un lor. viciilor poştale dezvăluie
tovarăşului Nicolae Ceauşescu următoarele : în timp ce
volumul corespondenţei a
crescut anul trecut cu 12 la
sută, personalul P.T.T. a
La reşedinţa prezidenţială participat membrii guvernu spun că ne simţim deosebit Deschiderea Tîrgului internaţional fost redus cu 15 la sută. In
„La Casona“ a avut loc, joi, lui, precum şi conducători ai de bine în ţara dumnea consecinţă, poştaşii sînt su
6 septembrie, dejunul oferit unor instituţii centrale de voastră. Convorbirile pe care de la Brno prasolicitaţi, condiţiile gre
în onoarea preşedintelui Con stat. le-am început astăzi au evi le de muncă ducînd la o
siliului de Stat al Republicii In cursul dejunului, desfă denţiat multe posibilităţi de sporire alarmantă a numă- l
Socialiste România, Nicolae şurat într-o atmosferă cordi colaborare. BRNO 6. — Coresponden şi de această dată larg re rului cazurilor de infarct.
Ceauşescu, şi a tovarăşei ală, prietenească, cei doi şefi Apreciind spiritul priete tul Agerpres, C. Prisăcaru, prezentată, expunînd peste
Elena Ceauşescu de către pre de stat au rostit scurte to nesc cu care solii poporului transmite: In prezenţa se 120 de produse ale tehnicii O altă cauză a paraliziei
şedintele Republicii Venezue asturi. Exprimindu-şi plăce român au fost intîmpinaţi In cretarului general al C.C. al noastre — utilaje pentru in care ameninţă serviciul
la, Rafael Caldera, şi doam rea deosebită de a-1 avea ca Venezuela, p r e ş e d i n t e l e P.C. din Cehoslovacia, Gus- dustria extractivă, maşini e- poştal american este folo
sirea încă a unor metode \
na Alicia Caldera. oaspete pe preşedintele Con Nicolae Ceauşescu a spus : tav Husak, a altor conducă lectronice şi electrotehnice, perimate care duc la o în
La dejun au luat parte Ion siliului de Stat al Republicii Dorim în mod sincer ca, in tori de partid şi de stat ce maşini-unelte pentru prelu trebuinţare neadecvală a
Păţan, vicepreşedinte al Con Socialiste România, preşedin tr-adevăr, vizita noastră, a- hoslovaci, vicepreşedintele crat metale, tractoare, auto întregului aparat de distri
siliului de Miniştri, minis tele. Rafael Calderşţ, şi-a măr cest dejun să constituie în guvernului federal, Jan Gre- camioane, autoturisme, ma buire a corespondenţei.
trul comerţului exterior, Şte turisit speranţa ca vizita şi ceputul unei prietenii şi per gor, a inaugurat, joi după-a-, şini şi utilaje pentru con
fan Andrei, secretar al Co convorbirile româno-venezue- sonale, să contribuie la dez miază, cea de-a XV-a ediţie, strucţii şi pentru drumuri.
mitetului Central al P.C.R., lene la nivel înalt să consti voltarea colaborării între po de toamnă, a Tîrgului inter Marele număr de vizita Oboseala piloţilor —
George Macovescu, ministrul tuie începutul unor relaţii poarele noastre, care au naţional de maşini de la tori pe care-1 cunoaşte pavi cauză a accidentelor
bune între România şi Ve Brno. O suprafaţă totală de lionul românesc chiar de la
afacerilor externe. Bujor Al- nezuela, între popoarele ce multe puncte de vedere co peste 150 000 mp, acoperită şi deschiderea tîrgului dove
măşan, ministrul minelor, lor două ţări. mune şi pot colabora pe in aer liber, la ediţia jubi deşte interesul cu care sînt Oboseala piloţilor de
petrolului şi geologiei, Pe multe planuri ale dezvoltării liară din acest an prezintă urmărite realizările industri cursă lungă riscă să devină
Răspunzind,
preşedintele
trache Dănilă, ambasadorul Nicolae Ceauşescu a sublini umane, ale politicii de pace, cele mai recente realizări ei noastre constructoare de principala cauză a acciden
României în Venezuela. at : Sintern de puţin timp îşi pot aduce contribuţia la tehnice 160 firme, întreprin maşini, posibilităţile ei spo telor de avion. Aceasta es- \
Din partea venezueleană au în Venezuela, dar trebuie să o lume mai bună. deri industriale şi de comerţ rite de a participa la circui ARGENTINA. — Vedere de pe Florida Street, tina din prin te concluzia la care a a- -
exterior din 31 de ţări. cipalele artere comerciale din Bucnos Aires. juns Asociaţia piloţilor de
Ţara noastră, prezentă la tul mondial de bunuri mate linie britanici.
toate ediţiile anterioare, este riale. Intr-un raport al acestei
Depunerea unei coroane de flori asociaţii, adresat unui grup
de deputaţi ai Camerei Co
munelor, se arată că in ul-
la Panteonul Naţional Congresul S.U.A. timii şapte ani 257 de per
soane şi-au pierdut viaţa
în urma prăbuşirii unor a-
şi-a reluat lucrările vioane engleze.
Ziua de joi a înscris ca dire în stil hispano-american. Panteonului un document ca PEKIN. — Ci Den-kuei, BERNA. — Guvernul elve Documentul relevă că
prim moment al programului Aici sînt adăpostite rămăşiţe re consemnează ceremonia membru al Biroului Politic al ţian a numit miercuri pe cei nouă din zece accidente
vizitei preşedintelui Nicolae le pămînteşti ale eroului na depunerii coroanei de C.C. al P.C. Chinez, a primit 50 de membri ai Comitetului s-au petrecut cu puţin timp \
Ceauşescu in Venezuela de ţional Simón Bolivar, supra flori. Preşedintele Nicolae la 5 septembrie grupul de ac consultativ însărcinat cu exa WASHINGTON 6. — Co rea în relaţiile dintre Con înaintea sau în timpul ate- ’
punerea unei coroane de numit „El Libertador", cel Ceauşescu semnează în Car tivişti ai P.C.R., condus de minarea posibilităţii de ade respondentul Agerpres, Con gres şi Administraţie pentru rizării avionului. în mo
flori la Panteonul Naţional care prin faptele sale istori tea de onoare. Ministrul de Trandafir Cocîrlâ, membru rare la O.N.U. a Elveţiei. A- stantin Alexandroaie, trans pregătirea legislaţiei privind mentul rînd după un zbor
relaţiile economice şi comer
din Caracas. ce şi-a dedicat întreaga viaţă externe venezuelean inmînea- supleant al C.C. al P.C.R., ceastă ţară a rămas pînă a- mite : După o lună de va ciale ale S.U.A. cu străinăta de peste zece ore pilotxd
canţă, Congresul Statelor U-
este. cel mai mult solici
...Este o dimineaţă senină. luptei de eliberare de sub ză. apoi, şefului statului ro prim-secretar al Comitetului cum in afara organizaţiei in nite şi-a reluat miercuri lu tea „New York Times" a- tat.
Crestele scăldate în verdea dominaţia spaniolă. mân un document prin care judeţean Caraş-Severin al ternaţionale, apreciindu-se că crările, avînd în faţa sa — minteşte proiectul de lege
de
sa
politică
tradiţionala
ţă ale munţilor care străju Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se atestă momentul solemn P.C.R., care se află la odihnă strictă neutralitate este in în comparaţie cu sesiunile privitor la stabilirea unor noi
iesc oraşul se profilează pe însoţit de ministrul de exter petrecut la Panteonul Naţio în R.P. Chineză. Ci Den-kuei a compatibilă cu participarea precedente — un număr re norme de conduită în relaţii Tratarea alcoolicilor
oferit, apoi, un dineu in o-
cerul de un albastru intens. ne, George Macovescu, şi alte nal. După aceea preşedintele noarea oaspeţilor români, ca la O.N.U. In schimb, Elveţia cord de probleme nerezolva le economice, comerciale şi la locul de muncă
Şîntem la reşedinţa preziden persoane oficiale, se o- Nicolae Ceauşescu se îndreap participă ca membru cu te. Se ştie că în sesiunea a- monetare ale S.U.A. cu ţările
preşte un moment pe tă spre ieşire. re s-a desfăşurat intr-o atmo mintită a parlamentului, ca
ţială „La Viñeta", aşezată pe scările de marmură ale De o parte şi de alta a in sferă prietenească. Au parti drepturi depline la lucrările occidentale, socialiste şi in Potrivit aprecierilor ser
una din colinele oraşului. Es Panteonului. O fanfară into cipat, de asemenea, Kuo lu- mai multor organisme şi insti urmare a unor disensiuni în curs de dezvoltare. Proiectul viciilor sanitare din S.U.A.,
te o clădire modernă, distin cintei Panteonului se văd fen, membru al C.C. al P.C. tuţii specializate ale O.N.U. tre elemente democrate din — aflat în prezent în faza alcoolul consumai la locul
:
să prin eleganţa liniilor ar nează imnurile de stat ale sculpturi alegorice simboli- Chinez, şeful Secţiei organiza cele două camere şi Adminis audierilor în Comitetul pen de muncă a pricinuit unor
hitectonice. României şi Venezuelei. Pre zînd lupta pentru eliberare torice, şi Cen lun-gion, adjunct PARIS. — Consiliul de traţia republicană, nu s-a a- tru căi şi mijloace al Came societăţi americane pierderi
şi independenţă, fresce în
Consiliului
şedintele
de
■ Coloana oficială de maşini Stat se îndreaptă spre chiriate eroilor căzuţi. ală al şefului Secţiei relaţii exter Miniştri al Franţei a aprobat doptat decît un număr infim rei Reprezentanţilor — pre în valoare de peste 10 mi
vede acordarea de împuter
se îndreaptă spre Panteonul incinta Panteonului. Se trece turi de Simon Bolivar, pen ne a C.C. al P.C. Chinez. un proiect de lege prin care de proiecte de legi. Printre niciri nelimitate preşedintelui liarde dolari.
Naţional. Străbatem autostrăzi printre două şiruri ale gărzii tru aceste nobile idealuri, e- se prevede reducerea man „dosarele“ rămase fără solu Richard Nixon pentru parti In cadrul marilor socie
suprapuse, precum „El Valle de onoare. roi precum Antonio Jose de PRAGA. — La uzinele „A- datului preşedintelui Republi ţii, pe primul loc se află in ciparea Statelor Unite la ne tăţi americane au fost cre
dei Este“ ; în zare se deta In faţa sarcofagului lui Si Spere şi Jose Antonio Paez. grostroj“ din oraşul Jicin a a- cii de la şapte la cinci ani. flaţia şi creşterea costului gocierile monetare şi comer ate departamente medicale
vieţii, după care urmează re
Proiectul de lege urmează să
şează siluetele zvelte ale unor món Bolivar. de o parte şi De la Panteon, coloana ofi vut loc o adunare consacrată fie supus aprobării Adunării forma sistemelor de învăţă- ciale multilaterale din ca speciale. însărcinate, să de
blocuri impunătoare, opere de alta. ard flăcări veşnice cială se îndreaptă spre pala prieteniei romăno-cehoslovace. Naţionale. mînt, impozite şi asigurări drul Acordului General pen pisteze pe alcoolici şi să i
arhitectonice din sticlă şi be în memoria eroului naţional tul Miraflores, reşedinţa Despre relaţiile tradiţionale de sociale, îmbunătăţirea asis tru Tarife şi Comerţ (GATT), determine să urmeze, trata
ton, clădiri pentru instituţii şi a altor personalităţi isto preşedintelui Venezuelei. Sa amiciţie dintre popoarele MOSCOVA. — In Uniunea tenţei medicale, transportu care urmează să înceapă în mentele corespunzătoare.
— dovadă elocventă a unei rice care şi-au dat viaţa pen loane somptuoase, cu feres român, ceh şi slovac, adîn- Sovietică a fost lansat, joi, rilor şi construcţiilor de lo curînd. Proiectul prevede, Principalele terapeutici fo
metropole care trăieşte in tru eliberarea patriei. tre înalte, deschise spre gră cirea acestor relaţii în anii satelitul artificial al Pămîntu- cuinţe, şomajul, criminalita do asemenea, aşezarea relaţii losite sînt : psihiatrie, sport,
tens ritmul trepidant al vie P r e ş e d i n t e l e Nicolae dini interioare — aşa-numi- construcţiei socialiste, lărgirea lui „Cosmos-584", anunţă a- tea şi ameliorarea situaţiei lor comerciale ale S.U.A. pe urmate de o reciclare pro
ţii moderne. Ceauşescu depune o coroa tele „patio“ spaniole — cu colaborării şi cooperării in genţia TASS. Aparcstajul ştiin celor 25,6 milioane de ameri bazele nediscriminatorii ale fesională.
tre cele două ţări socialiste
Coloana oficială ajunge în- nă de flori. Se păstrează un fîntîni arteziene şi sculpturi au vorbit F. Tesar, membru ţific instalat la bord funcţio cani care, potrivit statistici clauzei naţiunii celei mai fa
tr-un cartier în care s-a păs moment de reculegere. Garda în marmură sau bronz — sînt al C.C. al P.C. din Cehoslova lor, trăiesc sub nivelul de vorizate, pentru facilitarea Riscul de accidente
trat cu rigurozitate nealterată militară prezintă onorul. caracteristice acestui frumos cia, prim-secretar al regiunii nează normal, iar Centrul de sărăcie recunoscut în mod o circuitului liber de bunuri
ambianţa trecutului. In faţă Fanfara intonează din nou palat. Aici, în biroul prezi Cehia de răsărit, şi ambasa calcul şi coordonare de pe ficial. 7 materiale pe plan internaţio după profesie, vîrstă
se înalţă cele trei turnuri cu imnurile de stat ale celor denţial, au loc primele con dorul României la Praga, Pămint prelucrează informaţii şi sex
cupole albe, împodobite ale două ţări. După aceea se ci vorbiri oficiale la nivel înalt Teodor Haş. le recepţionate. Atît republicanii, cît şi de nal şi îmbunătăţirea atmo
Panteonului National, o clă teşte din Cartea de onoare a româno-venezuelene. mocraţii, apreciază drept ur sferei generale a relaţiilor Accidentele nu sînt, cum
gentă şi necesară reconcilie Est-Vest. am fi tentaţi să credem,
rezultatul tragic al unor in-
timplări dominate de ha
Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu zard. Cauzele sînt multiple
GURABARZA:
şie“);
întoarce
rea Sf. Luca („Minerul“); ILIA: Philippe Rameau; 14,40 Muzică 11,05Ansambluri folclorice ; şi au fost adesea semnala
de promenadă; 15,00 Buletin de
11,33Meridiane literare ;
Cinema Omul nu e singur („Lumina"). ştiri; 15,05 Radioancheta eco 11,55Tineri eîntăreţi români te : oboseala, alcoolul, ner
nomică; 15,20 Muzică de estra
Joi dimineaţa, tovarăşa reşti salutul oamenilor de tului de cercetări chimice, dă; 16,00 Radiojurnal; 16,15 Fol laureaţi ai concursurilor vozitatea, viteza ş.a.m.d.
internaţionale 1973 ;
Elena Ceauşescu, însoţită de ştiinţă din Venezuela. făcînd, totodată, propunerea clor muzical latino-american ; 12,45Municipalitatea răspunde Statisticienii unor societăţi
bucureşteanului ;
Carmen Arroja, ambasador, a Mulţumind, tovarăşa Elena de a se stabili un program DEVA: Paraşutiştii („Patria“); Radio 16.30 Ştiinţa la zi; 16,35 Corul 13,05Telejurnal : de asigurare, urmărind lis
tineretului din Maribor, dirijat
făcut o vizită la Consiliul Ceauşescu a transmis oame concret de schimburi în ce Homolka şi portofelul („Arta“): de Branko Rajster; 16,50 Pu 16,00 — 17,00 Telcşcoală. ta accidentaţilor mortali, au
(„Mureşul“);
Naţional al Cercetărilor Şti nilor de ştiinţă venezueleni priveşte aplicarea cercetări SIMERIA: Cowboy Urmărire la PROGRAMUL .1: 5,00 Buletin blicitate; radio; 17,00 Pentru Radioactivilatea. Transmi constatat ră se poate sta
HUNEDOARA:
inţifice şi Tehnologice — salutul colegilor lor din lor chimice, atît în domeniul Amsterdam („Siderurgistul") ; de ştiri; 5,05 Melodii în zori patrie; 17,30 Concert de muzi siune de la Institutul de bili o „scară" a riscului
că populară cu Maria Marcu,
fizică atomică din Bucu
CONICIT. In salonul de o- România, cxprimînd speranţa agriculturii, cît şi în cel al Zestrea („Constructorul“); CA- de zi; 5,20 Dragi mi-s cîntecul Mia Barbu şi Iliuţă Rudărea- reşti. de accidente, în funcţie de
flori
Fata
noare, unde se află reuniţi că legăturile în domeniul petrolului. LAN: Iunie“); care vinde Filiera şi jocul ; 5,40 Jurnal agrar; 5,50 nu: 18,00 Orele serii; 20,00 Ze Antologie şcolară. meserie, vîrstă şi sex. Ia
TELIUC:
Muzică uşoară; 6.00—8,08 Radio-
(„11
oameni de ştiinţă, profesori cercetării ştiinţifice dintre ce In încheiere, conducătorii („Minerul“); PETROŞANI: Lu programul dimineţii; 8,08 Mati ce melodii preferate; 20,45 Con Documente literare ; tă, de pildă, imaginea u-
semnări de prof. univ. Radu C.
universitari, cercetători, dis le două ţări se vor întări. institutului au mulţumit căl mea se distrează („7 Noiem neu muzical; 8,25 Moment poe Bogdan; 20,50 Cîntă Angela 17,30Curs de limba engleză. nui sondaj, plecînd de la
Recapitulare (9) ;
brie“); Micul om mare („Re
tinsa oaspete este salutată, In continuare, după ce a duros distinsei oaspete pen publica“); LUPENI: Monte tic. Horea Bădescu; 8,30 La ; Buciu; 21,00 Revista şlagărelor; 18,00Telex ; indicele 100 pentru nivelul
microfon,
melodia
preferată
din partea conducerii institu prezentat modul în care tru onoarea făcută, partici Carlo („Cultural“); Vagabondul 9,00 Buletin de ştiri; 9,30 Me 21,25 Moment poetic. Versuri 18,05Tragerea Loto ; de ruse al ansamblului.
lectura
Etterle,
lui
în
Fory
(„Muncitoresc“);
tului, de prof. dr. Luis Bel- este organizată activitatea pând la această dezbatere — seriile In I-II umbra violenţei moria pămintului românesc ; artist emerit; 21,30 Bijuterii 18,15Avanpremieră ; Muncitorii sînt pe primul
18,20Imagini din Brazilia. Film
LONEA:
naver. Aducînd un omagiu CONICIT, prof. Luis Bel- ştiinţifică. („Muncitoresc“); ANINOASA : 9,50 Uvertura la opera „Fata muzicale; 22.00 Radiojurnal : de montaj ; loc; indicele 152, faţă de
răzeşului“
i0,00
Caudella;
de
activităţii ştiinţifice pe care naver a dat cuvîntul unor Tovarăşa Elena Ceauşescu Anul carbonarilor („Muncito Buletin de ştiri; 10,05 Cu cîn 22.30 Concert de seară: 24,00 18,35 La volan — , emisiune funcţionarii superiori: 126.
Buletin de ştiri; 0.03—3,00 Es
pentru conducătorii aulo ;
tovarăşa Elena Ceauşescu o oameni de ştiinţă şi cercetă a vizitat apoi mai multe mo resc“); PETRILA: Explozia tecul şi jocul de-a lungul Du trada nocturnă. 18,50Teleconferinţa de presă ; Lucrătorii din comerţ şi
albă („Muncitoresc“); VULCAN:
nării; 10.-30 Interpreţi îndrăgiţi:
depune ca director al Insti tori, care au împărtăşit oas- numente legate de lupta de Copiii căpitanului Grant Olimpia Panciu, Riccardo del 19,201001 de seri : „Cavalerul industrie: 110 Cei din a-
tutului de cercetări chimice petei aspecte legate de apli eliberare a poporului vene („Muncitoresc“); URICANI: A- Turco şi' Rcx Gildo; 11,00 Bu Flnr'-ică şi scutierul său" gririillură: 75. Frecvenţa
(VI) ;
din Bucureşti, vorbitorul şi-a carea în agricultură a rezul zuelean, de activitatea erou dio, Petersburg ! („7 Noiem letin de ştiri; 11,05 Din muzi Televiziune 19.30 Telejurnal. accidentelor mortale creste
exprimat, totodată, admiraţia tatelor cercetărilor pe tărî- lui naţional Simon Bolivar. brie“); ORAŞTIE: Pe aripile ca popoarelor; 11,15 Litera şi Cincinalul înainte de ter odată eu xârsto : mnj nu-
spiritul legii; 11,30 Te cîntăm,
pentru succesele însemnate mul chimiei şi despre preo Apoi, tovarăşa Elena vîntului — seriile I-II („Pa frumoasă Românie; 12,00 Dis men. 1973 — an liotărilor: ţin oină 50 de ani. cres
ale poporului nostru pe calea cupările în domeniul chimiei Ceauşescu s-a întîlnit cu tria“); Adio, domnule Chips — cul zilei — Vicky Leandros ; 9,00 Curs de limba rusă. Re- 20.00 Cîntecul săptămînii : „O te sensibil între 50 şi 65
ramură spre cer" ;
12,15 Recital de operă Viorel
capitulare (9) ;
dezvoltării economice, succe petrolului. doamna Alicia Pietri de seriile I-II („Flacăra“); GEOA- Ban; 12,30 Intîlnire cu melodia 20.05 Reflector ; de ani şi foarte repede
se în obţinerea cărora ştiin Tovarăşa Elena Ceauşescu Caldera. la reşedinţa pre GIU-BAI: Drum in penumbră; populară şi interpretul prefe 9,30 O viaţă pentru o idee 20 20 Omul de lingă tine : me dună 65 In sfirşil, se nu-'
Daniel Danielopotu ;
ţa românească îşi aduce o a prezentat o expunere asu şedintelui Venezuelei „La HAŢEG: Grăbiţi apusul soare rat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 A- 10,00 Telex ; canicul de locomotivă ; mără mult mai multe vic
contribuţie substanţială, şi a pra organizării cercetării şti Casona“. IntîLnirea a decurs lui („Popular“); BRAD: Acea vanpremieră cotidiană; 13,27 10,05 Selecţiuni din „Seara pen 20 10 Film artistic ; time printre bărbaţi decît
Concert de prînz; 14,00 Com
rugat să fie transmis oame inţifice din România, precum într-o ambianţă de cordiali pisică blestemată („Steaua ro- pozitorul săptămînii — Jean tru tineret" ; 22.15 24 de orc. printre femei.
nilor de ştiinţă din Bucu şi asupra activităţii Institu tate.
...1
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva« str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 31» (caltuA>sport) — Tiparul I. P. Deva.