Page 25 - Drumul_socialismului_1973_09

Proletari din toate iărlle, unlii-vă I
Vizita tovarăşului

Nicolae Ceauşescu

in Venezuela

Dineu oferit în onoarea preşedintelui

Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu

Preşedintele Republicii Ve­ Cei doi şefi de stat au ros­ ţării noastre, ordinul „Steaua
nezuela, Rafael Caldera, şi tit toasturi. Republicii Socialiste Româ­
doamna Alicia Caldera au o- In timpul dineului, pre­ nia", clasa Intîi, ca dovadă a
íerit un dineu în onoarea şedintele Rafael Caldera a stimei şi preţuirii poporului
t
preşedintelui Consiliului de înmînat preşedintelui Nicolae român faţkă de poporul vene­
Stat al Republicii Socialiste Ceauşescu cea mai înaltă dis­ zuelean, ca semn a! conside­
ANUL XXV Nr. 5 804 SIMBÄTÄ 8 SEPTEMBRIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI România, Nicolae Ceauşescu, tincţie a Venezuelei, „Ordi­ raţiei faţă de preşedintele
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. nul El Libertador“, ca semn Caldera.
v La dineu au luat parte per­ al prieteniei Venezuelei fa­ In continuare, la „Casa
soanele oficiale care îl înso­ ţă de România, ca o expresie Marilla" preşedintelui Nicolae
A ţesc pe şeful statului român a înaltei stime faţă de şe­ Ceauşescu şi tovarăşei Elena
în vizita în America Latină. ful statului român, ca o do­ Ceauşescu le-au fost prezen­
Au participat Aristides Cal-
Consiliul de control muncitoresc—sprijin terne, Nectario Andrade La- vadă a prieteniei pe care taţi şefii misiunilor diploma­
vani, ministrul afacerilor ex­
poporul Venezuelei o nutreş­
tice acreditaţi la Caracas.
Preşedintele Rafael Calde­
barca, ministrul afacerilor in­ te pentru preşedintele Nicolae ra şi doamna Alicia Caldera
Ceauşescu.
terne, Luis Enrique Oberto, La rîndul său, preşedintele au oferit apoi o recepţie în
alţi
de
ministrul
finanţe,
permanent şi eficient al întregii activităţi membri ai guvernului, perso­ Consiliului de Stat a înmlnat onoarea preşedintelui Nicolae
a
tovarăşei
şefului statului venezuelean
Ceauşescu
şi
nalităţi ale vieţii politice din
capitala Venezuelei. cea mai înaltă distincţie a Elena Ceauşescu.
economice şi sociale din întreprinderi Toastul preşedintelui Toastul tovarăşului
Puternice organisme colective de control a- tuielilor materiale şi a consumurilor specifice, RAFAEL CALDERA NICOLAE CEAUSESCU
supra modului in care se aplică hotăririle de creşterea productivităţii muncii şi a eficienţei
partid şi de stat, asupra desfăşurării întregii economice, soluţionarea propunerilor oameni­ t
activităţi economico-sociale în unităţile econo­ lor muncii şi întărirea disciplinei de producţie Nu este nici o exagerare cînd spun că vi­ Domnule preşedinte al Republicii Vene­
mice — consiliile de control muncitoresc — or­ — acestea au fost direcţiile principale in care zuela,
zita pe care dumneavoastră, ca şef de stat
ganizate in lumina Hotărîrii Plenarei C.C. al a acţionat consiliul nostru de control muncito­ al Republicii Socialiste România, o faceţi în Sintem deosebit de bucuroşi că am putut
P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972 — îşi cunosc resc. Şi imi permit să spun — fără ca cineva America Latină are o semnificaţie istorică, da curs amabilei dumneavoastră invitaţii şi
bine atribuţiunile şi acţionează tn consecinţă. să mă considere lipsit de modestie —, a ac­ îmi este plăcut să vă exprim bun venit, in ne aflăm pe pămîntul Venezuelei prietene.
Ele activează, precum se ştie, ca organisme ţionat competent, obiectiv, eficient, chiar dacă numele guvernului şi poporului venezuelean. Doresc să vă adresez şi cu acest prilej,
obşteşti pe lingă comitetele oamenilor muncii, numărul acţiunilor n-a fost prea mare. dumneavoastră şi întregului popor prieten
sub îndrumarea organizaţiilor de partid din Am luat cunoştinţă de documentele aflate In In această lume, a spus in continuare Ra­ venezuelean, un salut cordial In numele
unităţile respective, ajutînd efectiv şi eficient posesia consiliului de control muncitoresc de la fael Caldera, care doreşte să deschidă feres­ Consiliului de Stat, al guvernului, al popo­
conducerile întreprinderilor în activitatea lor şi I.M. Barza, de stilul său de muncă, de eficien­ trele spre pace, spre dialog şi spre schimburi rului român şi al meu personal.
sprijinindu-se pe participarea largă a mase­ ţa activităţii sale. Intr-adevăr, aşa cum recu­ între toate naţiunile, în această lume care Intr-adevăr, vizita pe care o facem în mai
lor de oameni ai muncii. noştea tovarăşul Loghin Dineş, cel 13 membri reclamă pentru toate ţările suverane depli­ multe ţări ale Americii Latine şi în Venezu­
— Cum îşi desfăşoară activitatea consiliul de ai acestui organism de control a activităţii e- na independenţă politică, culturală şi econo­ ela are o semnificaţie istorică, deoarece are
control muncitoresc din întreprinderea dum­ conomico-sociale din cadrul intreprinderii — mică şi elementele necesare pentru a reali­
neavoastră ? — l-am întrebat pe tovarăşul Lo- toţi comunişti cu experienţă îndelungată in za dezvoltarea lor. la începutul acestui ul­ loc în împrejurări deosebite cînd lumea este
ghin Dineş, secretarul comitetului de partid al producţie, exemple de conştiinciozitate şi con­ tim sfert al veacului XX, în care omenirea în continuă transformare. Venim în ţara
I.M. Barza şi preşedintele consiliului de control duită morală — n-au întreprins prea multe ac­ va trebui să se pregătească să rezolve pro­ dumneavoastră şi în celelalte ţări ale Ame­
muncitoresc din întreprindere. ţiuni, deşi colectivul I.M. Barza s-a confruntat blemele grave ce se anunţă după apropiatul ricii Latine ca soli ai poporului român, cu
— încă de la constituire, consiliul nostru de in acest an cu o serie de probleme. Una din­ an 2000, Venezuela şi România găsesc în dorinţa de a dezvolta relaţii de colaborare,
control muncitoresc şi-a orientat preocupările tre acţiunile intreprinse insă, merită subliniată, comun un vast teren de explorat, multe de prietenie între popoarele noastre.
— aşa cum prevede Hotărîrea Plenarei C.C. al ea avind un efect pozitiv imediat in producţie. posibilităţi comune de realizat, multe efor­ Este deosebit de plăcut pentru mine să
P.C.R. din noiembrie 1972 — asupra principa­ turi comune puse în slujba omenirii. constat că relaţiile de colaborare şi priete­
lelor probleme pe care le pune producţia pen­ DUMITRU GHEONEA Comunistul Augustln Cucută, şeful unei brigăzi harnice de Veniţi, domnule preşedinte al Consiliului nie dintre România şi Venezuela s-au dez­
tru rezolvarea lor operativă şl eficientă. Reali­ mineri, care lucrează la sectorul G al minei Vulcan, se remar­ de Stat al României, cu o faimă, pe drept voltat continuu. Sperăm că In cursul vizitei,
zarea ritmică a planului de extracţie şi îmbu­ că prin organizarea optimă a activităţii, buna aprovizionare cu meritată, de om de stat capabil şi de patriot al convorbirilor, vom identifica împreună
materiale a oamenilor — calităţi care se reflectă în sute de
nătăţirea calităţii minereului, reducerea chel­ (Continuar® tn pag. a 2-a) tone de cărbune obţinute peste plan.
Foto : VIRGIL ONOIU (Continuant in pag. a 4-a)
(Continuare in pag. a 4-a)
■ i■
1 Convorbiri oficiale
0 DATORIE DE ONOARE A FIECĂRUI OM AL MUNCII Proiectanta constructori, beneficiari ! Preşedintele Consiliului de
Succese de prestigiu Stat al Republicii Socialiste
România, Nicolae Ceauşescu,
s-a întîlnit, vineri dimineaţa,
Economia de materii prime, cu preşedintele Republicii
ale oamenilor muncii Venezuela, Rafael Caldera, ln
cursul convorbirii oficiale ca­
materiale, timp, bani! d8 cantate ireproşabilă, puse la termen în funcţiune re a avut loc au fost abor­
date probleme de interes co-
hunedoreni . mun ale vieţii internaţionale.
Au fost de faţă miniştrii de
Trei întrebări externe ai celor două ţări,
trecerii socialiste — ne re­ George Macovescu şi Aristi­
Cantităţi sporite_de lata tovarăşa Ioana Mesza- PE LUMINĂ PUTERNICA. des Calvani.
roş, preşedintele coinitetu- Intîlnirea, care a avut loc
cocs pentru furnale lui sindicatului pe între­ adresate constructorului la palatul „La Vineta", re­
prindere — pe care le în­ şedinţa rezervată şefului sta­
HUNFDOARA. Colectivul deplinesc foarte mulţi mun­ tului român, a decurs într-o
uzinei cocsochimice de la citori, prin abnegaţia şi de­ SE VĂD MAI BINE LIPSURILE (IN PAGINA A ll-A) atmosferă de cordialitate şi
Combinatul siderurgic Hu­ votamentul ce le dovedesc prietenie.
nedoara a depus anul aces­ în muncă. Astfel, pe luna
ta eforturi stăruitoare pen­ august, Aurelia Moldovan
ÎN GOSPODĂRIREA ENERGIEI ELECTRICE
tru aprovizionarea ritmică şi-a realizat sarcinile în
a furnalelor cu cantităţi' proporţie de 129 la sută.
sporite de cocs metalurgic. luliana Eobody — 128 la La C.A.P. Orăştie şi Mărtineşti
Perfecţionările tehnologice sută, Ana Boca — 105 la
aplicate în acest scop au sută, Elisabeta Ban — 103
permis lucrătorilor de la la sută. Rezultate meritorii Împreună cu specialişti de pentru a putea fi manevrat miezul nopţii, în foarte mul­
bateriile de cocsificare să au obţinut şi filatoarele la I.R.E. Deva şi Centrul la intrare şi ieşire ! Tot inu­ te unităţi comerciale erau Cum se desfăşoară pregă­
utilizeze cu randament spo­ Miaria Gîrjoabă, Ana Şo- de distribuire a energiei e- til ard şi alte becuri in aprinse foarte multe tuburi
rit capacitatea cuptoarelor mănescu şi altele. In total, leclrice Petroşani, redacţia vestiar, la poartă, pe scări fluorescente de putere mare.
şi a maşinilor de şarjare. există sute de kilograme de noastră a efectuat, recent, unde nu circulă nimeni. „E Astfel, la magazinul alimen­
Ca urmare, ei au produs fire artificiale prelucrate în un raid de noapte prin mai vorba numai de cîteva tar cu autoservire nr. 58 tirile pentru însămînţări
suplimentar, de la începu­ plus faţă de prevederi. A- multe localităţi din Valea becuri" — se scuză electri­ erau aprinse 18 lămpi de
tul anului, mai mult de ceeaşi pasiune pentru mun­ Jiului, urmărindu-se modul cianul, exprimind, de fapt, cîte 60 W, nefiind necesare,
25 000 tone cocs metalurgie. că o au şi muncitorii Ioan de utilizare a energiei elec­ după cum spuneau specialiş­
S-a desfăşurat concomi­ Szabo, Argentina Prună, trice de către unităţi indus­ tii care ne însoţeau, decît LA ÎNCEPUTUL DECADEI A DOUA A LUNII SEPTEMBRIE — Aşa şi aşa. Avem arate
tent o activitate susţinută precum şi maistrul Ioan triale şi de comerţ, precum 5-6 lămpi. La fel în maga­ A.C., UNITĂŢILE AGRICOLE ÎNCEP SÂ INSAMlNJEZE ORZUL, 150 ha, fertilizate cam ju­
pentru reducerea consumu­ Deatcu de la controlul ca­ şi responsabilitatea cu care RAID DE NOAPTE zinul 119, de produse in­ GRIUL Şl SECARA. DE MODUL CUM SE ACŢIONEAZĂ DEPIN­ mătate şi discuite vreo 30,
rilor specifice şi a cheltuie­ lităţii''. au înţeles factorii răspunză­ dustriale, bufetul „Carpaţi" DE DESIGUR SOARTA PRODUCŢIEI DE CEREALE DIN ANUL — De ce s-a pregătit nu­
lilor materiale, prelucrarea tori să se achite de sarcini­ etc. Croitoria pentru bărbaţi VIITOR. DAR SA VEDEM CUM S-AU PREGĂTIT PENTRU A- mai atît de puţin teren ?
şi valorificarea superioară Realizări frumoase le ce le revin in această di­ ÎN VALEA JIULUI şi femei a cooperativei meş­ — Tractoarele sînt ocupa­
a subproduselor şi reziduu­ recţie. înainte de a da curs teşugăreşti din localitate, o CEASTA COOPERATIVELE AGRICOLE DIN ORAŞTIE Şl MAR- te cu transportul furajelor.
rilor ce rezultă din proce­ după opt luni constatărilor, menţionăm că încăpere de cîţiva metri, a- TINEŞTI. — Sămînţa pentru a în­
sul de cocsificare, în vede­ toate au fost făcute la ore vea nu mai puţin de 5 lămpi cepe însămînţatul o aveţi a-
rea obţinerii unei eficiente HAŢEG. Membrii Coope­ clnd pe străzi nu se afla ţi­ o anume concepţie, eronată, aprinse, iar la restaurantul sigurată ?
economice ridicate. Acţiuni­ rativei meşteşugăreşti „Re­ penie de om, iar în unităţi­ pe care o întîlnim foarte „Perla“ — cel care era cu­ „Putem începe află culturile respective, — Cam 5 tone faţă de ne­
le întreprinse pe această li­ tezatul" din Haţeg, mobili­ le economice se găseau des în jurul nostru. Iată noscut sub numele de „Co­ pentru ca şi acolo să putem cesarul de 55 tone de grîu
nie au condus la economi­ zaţi şi îndrumaţi în perma­ muncitorii schimbului I I I , de ce este necesar ca fie­ coşul de aur" — ardeau 30 însămînţările“ ara, fertiliza şi pregăti pă­ şi 14 de orz. Noi ne-am a-
sirea unor mari cantităţi nenţă de organizaţia de ba­ O care om să ştie că un bec de becuri, irosindu-se fără mîntul în bune condiţii. chitat obligaţiile faţă de A-
de cărbune şi semicocs, la ză P.C.R., au reuşit să în­ ...Un prim popas, la Fa­ aprins numai ind trebuie nici un rost o mare canti­ Aşa ne-a răspuns preşe­ In unitate am observat o grosem, aşa că aşteptăm ca
-
c
realizarea a peste 5 milioa­ cheie luna august a anului brica de oxigen Livezeni. E- se reflectă în creşterea eco­ tate de curent. dintele cooperativei agricole atmosferă bună de muncă. şi dumnealor să ne onoreze
ne lei economii la cheltuie­ curent cu frumoase reali­ lectricianul de serviciu, La- nomiei naţionale, a bunăstă­ De fapt. în afara oricăror de producţie din Orăştie, Nici un tractor, nici un a- cu sămînţă.
lile de producţie planifica­ zări in activitatea produc­ zăr Nistor, ne conduce In rii întregului popor. La sca­ principii de economisire se tovarăşul Trifon Todea, cînd telaj nu stă. Se transportă După acalmia nejustifica­
te. Toate acestea reîntre­ tivă. sala contoarelor, unde con­ ră naţională, sînt de nemă­ află şi iluminatul public din l-am întrebat în ce stadiu furaje, sfeclă, cartofi la ma­ tă care tronează in unitate,
gesc bilanţul succeselor cu Astfel, planul de produc­ surat avantajele, ca volum Vulcan. Pe strada principa­ se află unitatea cu pregăti­ gaziile unităţii, chiar şi cu la C.A.P. Mărtineşti se aş­
care siderurgiştii hunedo- ţie, pe primele opt luni ca­ statăm prima deficienţă : şi diversitate, pe care le lă există 3 şiruri de stîlpi rile în vederea însămînţării. atelajele membrilor coope­ teaptă nu numai sămînţa
reni întîmpină „Ziua me­ re au trecut de la începu­ două becuri slnt aprinse, poate genera respectarea a- — Ne puteţi argumenta ratori. Se poate deci spune dar şi ca cineva din afară
talurgistului" şi contribuie tul acestui an, a fost rea­ consumînd inutil energie. cestei datorii simple de ce­ MARIN NEGOITA concret afirmaţia ? că afirmaţiile preşedintelui să vină să impulsioneze
la sporirea producţiei de lizat în proporţie de 100,64 Motivul ? întrerupătorul este tăţean şi bun gospodar. — Iată ce-am făcut ţn a- cooperativei agricole de la munca, atît a consiliului
metal. la sută la indicatorul va­ aşezat în partea cealaltă a ...In oraşul Vulcan, după (Continuare in pag. a 2-a) cest sens: mai intîi ne-am Orăştie îşi au corespondent de conducere cît şi a mem­
încăperii şi nu lîngă uşă
loarea producţiei marfă, pregătit mai mult de jumă­ în fapte.
Industriei textile, brilor cooperatori. Pe ce te­
165,93 la sută la desfaceri tate din terenul ce urmează mei facem această afirma­
de mărfuri cu amănuntul, să fie însămînţat cu grîu.
cît mai multe 101,56 la sută la livrări de La ora actuală sînt arate, Acalmie fără temei ţie ? Pe nici unul din fac­
torii de răspundere nu l-am
mărfuri către fondul pieţei.
găsit în ziua în care am fost
mosoare cu mătasel Dintre secţiile cooperativei, fertilizate cu îngrăşăminte La sediul cooperativei a- aici ( 6 sept. a.c.) angrenat
chimice şi naturale 85 ha
următoarele au obţinut cele Aproape l milioane lei economii la preţul de cost din 160 cîte avem în plan gricole din Mărtineşti, deşi
LUPENI. Acţionînd cu mai mari depăşiri de plan, ceasul arăta abia ora 14, în muncă. Inginerul şef,
responsabilitate pentru rea­ contribuind astfel în mod să însămînţăm cu această n-am întîlnit nici măcar un Puiu Petec, părăsiseunitatea
lizarea şi depăşirea sarcini­ hotărîtor la realizările men­ cultură. Pentru a se evita cooperator. Pe preşedintele pentru a servi masa la O-
lor de plan, a angajamen­ ţionate mai sus : confecţii HUNEDOARA. încheierea lunii august a pri­ cut cu 2,2 la sută, iar la preţul de cost au staţionările din cauza lipsei unităţii, tovarăşul Iacob A- răştie, iar inginera luliana
telor asumate, colectivul in­ pentru bărbaţi, tapiţerie, lejuit harnicului colectiv de la secţia nr. 2 de fost realizate economii de 1 800 000 lei. După de sămînţă. aşa cum am pă- vramescu, l-am găsit acasă. Balaş era plecată să facă
stalaţiei finisaj-textile, din marochinărie, fierărie, con­ aglomerare a C.S. Hunedoara momente de a- cum ne-a relatat tovarăşul Ioan Postolache, se­ ţit-o în alţi ani, ne-am pro­ Despre cei doi ingineri ca­ un studiu la C.A.P. Dineu
cadrul întreprinderii de fire strucţii, prefabricate din dincă satisfacţie, datorită succeselor înregistra­ cretarul comitetului de partid pe fabrică, la ob­ curat din timp 20 000 kg re lucrează în cooperativă, Mic, cerut de Direcţia agri­
artificiale „Vîscoza" Lu- beton etc. te pe perioada care s-a scurs din acest an, ţinerea acestor rezultate s-au remarcat, in mod grîu şi 13 000 kg de orz din respectiv Puiu Petec şi Iu- colă. Nici brigadierii de
peni, acumulează lună de hotăritor pentru indeplinirea înainte de termen deosebit, comuniştii Ştefan Bâdici, Ştefan Bă- soiuri superioare. Pentru că liana Balaş, nu ne-a putut cîmp nu erau în unitate.
lună noi succese. „Există NICU SBUCHEA a cincinalului. Au fost produse peste 28 000 zălucă, Martin Szolontai, Emil Drăgan, Nicolae vom pune grîu şi orz după Cu astfe! de preocupări ale
mal multe criterii ale în­ corespondent tone de aglomerat de cea mai bună calitate, Georgescu, Augustin Gruiţă, Mihai Semciuc, sfeclă, cartofi şi trifoi, toa­ informa unde se află. Cum
ceea ce înseamnă, totodată, realizarea şî de­ Gheorghe Radu şi Gheorghe lonescu. te forţele de care dispune se stă cu pregătitul terenu­ N. PANAITESCU
păşirea angajamentului anual de 5 000 tone cooperativa noastră sînt di­ lui pentru însămînţările de
pe care şi l-a asumat colectivul secţiei. In a- VASILE GRIGORAŞ rijate la ora actuală la eli­ toamnă ? l-am întrebat pe
ceeaşi perioadă, productivitatea muncii a cres­ corespondent berarea terenului, unde se interlocutor. (Continuare in pag. a 2-a)

SEARA şedinţi, secretari ai consi­ tuos schimb de experien­ ATELIER DE BLĂNĂRIE şin, trece cursa automo­ rla Elisei a lucrat 23 de
liilor uniunilor asociaţiilor ţă intre activele U.T.C. bilistică „Raliul Româ­ contacte folosite la tam­
AGLOMERÂTORISTULUI studenţilor comunişti, şefi ale celor două întreprin­ In microraionul IV, din niei“. In Deva, la orele burul controlerului pen­
deri. S-au vizitat secţiile
ai comisiilor organizatori­ şi sectoarele atît subte­ DELA municipiul Hunedoara, co­ 10,05 va sosi primul con­ tru puţuri oarbe şi 120 de
Azi, cu ocazia aniversă­ ce şi ai comisiilor de operativa meşteşugărească curent la punctul de con­ racleţi. Rezultatele sînt cu
rii a 20 de ani de la da­ muncă patriotică, preşe­ rane, cît şt de la supra­ „Drum nou“, din localita­ trol orar ce va fi insta­ atît mai semnificative cu
rea în exploatare a a- dinţi ai consiliilor asocia-, faţă, apoi au avut loc te, va deschide în aceste cît ţinem seama că au
glomeratorului nr. 1 de ţiilor studenţeşti pe fa­ fluide dezbateri pe mai zile un atelier pentru lat în centru, pe bd. Dr. fost obţinute într-un re­
la C.S. Hunedoara, va a- cultăţi. Este ultima serie multe teme. confecţionat haine din Petru Groza. Cursa con­ cent schimb dc noapte.
vea loc la clubul „Side- a acestei Vacanţe, in ca­ Această acţiune a fost piele şi blană. tinuă pe traseul Simcria
rurgistul“ o seară a aglo- drul căreia vor avea loc organizată de către consi­ O ZI
meratoristului. utile schimburi de idei, liul tineret muncitoresc SALA DE SPORT — Orăştie — Gelmar — VREMEA
Acţiunea este organiza­ colocvii ale experienţei din cadrul Comitetului Geoagiu — Balşa — Al-
tă de comitetul sindicatu­ în munca profesională şi municipal Hunedoara al La Vulcan au început maşu Marc etc. Pentru 24 ore
lui pe secţie, pentru frun­ politică a studenţilor din U.T.C. lucrările de amenajare a
taşii în producţie şi fa­ întreaga ţară. linei săli de sport în clă­
miliile lor. CREŞTE DEBITUL LA direa fostei şcoli generale DOUA FRUNTAŞE Vreme frumoasă şi căl­
SCHIMB DE DE APA POTABILA din cartierul Coroeşti. Lu­ duroasă, cu cerul variabil.
LA IZVORUL EXPERIENŢA INTRE crările de modificare, re­ Vîntul va sufla slab pînă
amenajare
şi
novare
se
La Haţeg s-au terminat
Comunista Mariana Fan-
MUREŞULUI TINERII MINERI lucrările la o nouă staţie efectuează prin munca tlni, frezor la I.U.M. Pe­ la potrivit din sectorul
de alimentare cu apă, ca­ voluntar-patriotică a lo­ troşani. a realizat într-un nord-vest. Temperatura
Incepînd de Ieri, In ta­ Zilele acestea, .28 de ti­ re va asigura debitul ne­ cuitorilor oraşului. singur schimb 30 bucăţi maximă va oscila între
băra de instruire de la neri de la I.M. Hunedoa­ cesar în perspectivă al o- ALTA de opritoare şi 80 de ra-
Izvorul Mureşului, s-au ra au fost oaspeţii celor raşulut. Prin intrarea in RALIUL ROMÂNIEI cleţi — piese de mare 23 şi 25 grade, iar mini­
intilnit studenţi, activişti din întreprinderea minie­ funcţiune a noii staţii, trebuinţă pentru utilajele ma va fi cuprinsă între 9
Evidenţiat în întrecerea socialistă, strungarul Sebastlan Tiu, din domeniul organizato­ ră Barza. Cu această o- debitul va creş f ' eu 24 li­ j Azi, prin judeţul nos- din subteran. La o maşi­ şi 13 grade. Dimineaţa,
din cadrul Uzinei de utilaj minier şi reparaţii Crlşclor, Impri­ ric şl cadre de bază, pre­ cazle, a avut loc un fruc­ tri pe secundă. iiUL tru, venind de la Săvîr- nă alăturată, utecista Ma- Izolat, ceaţă.
mă o calitate ridicată pieselor executate.