Page 26 - Drumul_socialismului_1973_09

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 804 ® SIMBĂTĂ 8 SEPTEMBRIE 1973
s

A
Pregătiri CONSILIUL DE CONTROL MUNCITORESC

pentro (Urmară din pag. 1) trul III a.c. El prevede teme comisiilor pe domenii, cu ale
celorlalte organisme şl orga­
de
pentru
Importanţă
mare
Tovarăşul Loghln Dlnej ne bunul mers al întreprinderii, nizaţii din cadrul întreprinde­
relatează : cum ar fl controlul modulul rilor. Nu este rău, intruclt
Instituţional, consiliile triotice, circumscripţiile ca­ — O bună perioadă de in care au fost duse la înde­ toate organele şl organizaţii­
populare slnt organe locale Convorbire cu tovarâşul ÎOAN PĂSTRĂV, secretar re se evidenţiază, cetăţenii timp, în sectorul I Musarlu plinire măsurile stabilite de le din întreprinderi urmăresc
ale puterii şi administraţiei al Comitetului orăşenesc de partid Orâştle, primarul oraşului harnici slpt popularizaţi însamînţări treburile mergeau rău. Oame­ comitetul oamenilor muncii, aceleaşi probleme majore, cu
de stat cu toate atribuţiile prin staţia de radioficare a nii nu mal lucrau cu suficient modul în care se fac pregă­ care acestea se confruntă în
şi prerogativele ce le revin oraşului’;, In sesiunile con­ (Urmare din pag. 1) randament şl tragere de Ini­ tirile pentry exploatarea a permanenţă. Depinde însă de
din Legea de organizare şl siliului popular, li se trans­ mă. Planul de producţie nu două noi zone de minereu, modul în care sînt abordate
funcţionare a consiliilor La audienţe sau pe teren 7 zilnic pe acest şantier unde mit felicitări cu prilejul în- se realiza in nici o lună. Am modul in care se pregăteşte şl soluţionate. Organizaţiile
populare. Totodată, ele re­ — Am arătat că locul In- lucrează chiar şi pînă la tllnirilor cu deputaţii. Sînt, factorilor de răspundere nu acţionat cu oportunitate — de pe acum producţia anului de partid trebuie să aşlgure
prezintă In fapt cea mai tllnlrli organizate II consti­ 100-120 cetăţeni. de asemenea, 'transmise fe­ mai trebuie să ne mire de * continuă tovarâşul Dlneş. Am viitor. NI se pare bună orien­ o bună coordonare a munci/
largă organizaţie de masă a tuie circumscripţia, strada. Un alt şantier care a ce­ licitări direct In întreprin­ ce trifoiul coasa a doua de controlat in amănunt situaţia tarea consiliului de control tuturor organismelor din în­
oamenilor muncii, cadrul In Membrii comitetului execu­ rut o mobilizare mai deose­ deri unor salariaţi care au pe cele 50 ha, unde va tre­ producţiei şl a disciplinei muncitoresc, dor ne permitem treprinderi, să militeze pentru
care toţi cetăţenii au posi­ tiv nu pot fi însă prezenţi bită a fost cel de curăţire participat In grup, după o- bui să se insămînţeze grîu, muncii Ia acest sector şl am să adăugăm cîteva lucruri. evitarea paralelismelor atunci
a Canalului Morilor pe 2
In toate circumscripţiile şi
bilitatea de a participa şi să se ocupe de mobilizare. km. Au participat circa 800 rele de serviciu, la acţiuni­ încă nu e cosit în întregime constatat lucruri îngrijorătoa­ Nu era rău, credem, dacă se cind acestea sînt dăunătoare,
participă la conducerea şl Acţionăm prin deputaţi, cetăţeni din circumscripţii­ le mari de muncă patrioti­ şi nici transportat de pe a- re. Şeful de sector. Aurel Ma­ cuprindeau în programele de să îngemăneze creator efor­
rezolvarea treburilor de stat prin comitetele de stradă şi că. cele suprafeţe unde s-a re­ rin, se făcea vinovat de ne- lucru de pînă acum şl unele turile pentru rezolvarea ope­
şi obşteşti. De aceea, per­ le limitrofe. De asemenea, — Toţi deputaţii ţin o le­ coltat, de ce îngrăşămintele respectarea unor măsuri teh- teme de ordin social. De pil­ rativă şl eficientă a tuturor
fecţionarea continuă a dia­ la activităţile importante la tmpietruirea străzii Popa gătură strînsă cu cetăţenii chimice stau şi acum pe sub nlco-economice stabilite de dă, controlul cauzelor fluc­ problemelor.
logului cu cetăţenii repre­ sau acolo unde se ridică Şapcă toate lucrările neca- din circumscripţii ? şoproane In loc să fie ad­ comitetul oamenilor muncii, tuaţiei forţei de muncă şi a- In centrul atenţiei consilii­
zintă o latură deosebit de — Nu toţi, deşi i-am mai ministrate în sol. nu urmărea cu rigurozitate şi pllcarea măsurilor corespun­ lor de control muncitoresc, ca
importantă a activităţii con­ ajutat prin critică. Intre a- Am încercat să discutăm exigenţă programul de recu­ zătoare pentru diminuarea ei. dealtfel a tuturor organelor şl
siliilor populare, un instru­ ceştia aş exemplifica pe to­ situaţia deloc mulţumitoare perare a restanţelor care se Sau o altă prpblemâ : cau­ organismelor din unităţile e-
ment pe care organul exe­ Perfecfionarea dialogului cu cetă- varăşii Traian Nistor şi Ilie în care se află această u- acumulaseră lună de lună, zele unor accidente de mun­ conomice, a fiecărui om ol
cutiv trebuie să-l 'aibă In Dan, de la întreprinderea nitate agricolă şi cu factorii organizarea muncii lăsa de că, urmate, de asemenea, de muncii, trebuie să stea per­
vedere In permanenţă. fenil—lafură deosebit de importantă de plante medicinale. Nico- de răspundere de la Consi­ dorit. In urma consultării cu măsuri concrete pentru elimi­ manent grija pentru realiza­
rea exemplară a sarcinilor şi
narea lor.
Pe această temă de mare lae Ilinca. şef de fermă la liul popular al comunei comitetul de partid pe între­ Asemenea teme, multe al­ angajamentelor din acest an,
I.S.C.I.P., Aurel Gherman,
prindere şi cu comitetul oa­
actualitate, care vizează sti­ a activităţii consiliilor populare şeful C.L.F.. Florea Mic. Mărtineşti. Nu am găsit pe menilor muncii, am trecut la tele de majoră Importanţă 'pentru îndeplinirea înainte de
lul şi metodele de muncă, nimeni. Desigur, dacă se măsuri : înlocuirea şefului de pentru bunul mers al activi­ termen a planului cincinal.
a avut loc o convorbire cu Motive se găsesc. Poate co­ aflau pe clmp, să impulsio­ sector, o mai bună planifica­ tăţii I.M. Barza au făcut a- Experienţa dobindltă pînă
mitetul executiv trebuie să-i
tovarăşul loan Păstrăv, se­ neze munca, n-aveam ce zi­ re şi organizare a muncii, în­ desea obiectul unor discuţii acum de consiliile de control
cretar al Comitetului orăşe­ probleme participăm direct. lificate s-au făcut cu mun­ ajute mai mult şi mai di­ ce. Dar o funcţionară cu tărirea disciplinei de produc­ in cadrul adunărilor de partid muncitoresc trebuie promova­
nesc de partid Orăştie, pri­ — Nominalizaţi asemenea că patriotică. rect, In mijlocul cetăţenilor care am stat de vorbă ne-a ţie printr-o muncă politică şi de sindicat, ale comitetului tă cu încredere şl consecven­
care le-au acordat cu în­
marul oraşului. acţiuni care au solicitat o — Mobilizarea e bună. credere mandatul de deputat. spus că primarul comunei susţinută de la om la om. Re­ oamenilor muncii, însă ele ţă în continuare, iar neajun­
— După lege — a arătat mai mare mobilizare a ce­ Cum se realizează ea, prac­ — Glnduri, intenţii pentru şi secretarul comitetului e- zultatele au fost foarte bune. trebuie abordate şi de consi­ surile se cer grabnic reme­
Interlocutorul — întllnirile tăţenilor. tic ? perfecţionarea dialogului cu De la aplicarea acestor mă­ liul de control muncitoresc, diate, pentru ca aceste or­
cu cetăţenii, lntr-un cadru — O acţiune mare a fost — In circumscripţiile un­ cetăţenii ? xecutiv al consiliului popu­ suri, sectorul I Musariu mer­ antrenînd la rezolvarea lor ganisme să răspundă deplin
rrjal larg şi organizat, au loc, şl este efectuarea prin mun­ de avem lucrări de execu­ — Ne-am propus şl o vom lar sînt plecaţi cu un tova­ ge bine, îşi realizează lună mase largi de oameni ai scopului pentru care au fost
de regulă, trimestrial, clnd că patriotică a lucrărilor de tat stăm de vorbă cu oa­ face pe baza unui program răş tehnician să facă îm­ de lună planul, oamenii sînt muncii. constituite, să reprezinte un
deputaţii îşi prezintă dările demolare în zona unde se menii, le arătăm: asta aţi larg difuzat ca fiecare zi preună un studiu la C.A.P. mulţumiţi. Foarte adesea intervin si­ sprijin permanent, efectiv şl
de seamă In circumscripţii. va construi complexul co­ propus, aşa ne-am gîndit să de marţi să reprezinte o zl Am consultat şi programul tuaţii în care preocupările eficient al întregii activităţi
Ne Intllnlm Insă ori de ci­ mercial şl microraionul I o rezolvăm şi solicităm spri­ de consult cu masele în Jeledinţi. Parcă-s cam mul­ de lucru al consiliului de consiliului de control munci­ economico-sociale a întreprin­
te ori este nevoie. Aceasta cu 400 apartamente. Valoa­ jin de la dumneavoastră. problemele obşteşti. De di­ te studii, iar activitate prac­ control muncitoresc pe trimes­ toresc se întrepătrund cu ale derilor.
este o muncă vie, care nu rea acestor lucrări — esti­ Cetăţenii, ştiindu-se că ei mineaţa pînă seara. Ea se tică, concretă, nu prea...
poate fi ştrlct Încadrată în mată la 200 000 lei — nu sînt autorii propunerii şi că va ţine la consiliu] popular,
nişte tipare. Dealtfel, prin spune mult, în condiţiile lucrarea li interesează, vin cu sprijinul celor mai ac­
consultarea largă a cetăţe­ clnd valoarea totală a rea­ cu sugestii şi cu angajamen­ tivi deputaţi. Ştim că în alte
nilor, consiliul popular îşi lizărilor prin munci patrio­ te. De fapt, angajamentele părţi s-a introdus practica Drumeţii prin ţară
îndeplineşte una din atribu­ tice se ridică, pe oraş, la pe oraş la muncile patrioti­ sesiunii deschise. La noi In­
ţiile sale esenţiale, de factor 8,6 milioane lei, faţă de 3,5 ce reprezintă, aş zice, suma să nu avem posibilităţi, deo­ HUNEDOARA. Uteciştilor din combinat Ie plac
care atrage practic masele, milioane lei angajamentul propunerilor şi angajamente­ camdată. să o aplicăm. Vom
le dă prilejul să participe anual. Trebuie însă avut In lor din circumscripţii. Bine­ lua Insă toate măsurile ca mult drumeţiile, excursiile. In acest an, peste 1500
direct la conducerea trebu­ vedere că aici a intervenit înţeles suma celor realizabi­ ziua săptămînală de consult de tineri, care s-au remarcat în mod deosebit în
producţie, în activităţile obşteşti, de organizaţie şi
rilor de stat şl obşteşti. •un volum mare de muncă le. cu masele In problemele cultural-sportive de masă, au beneficiat de ex­ mm eucimce
fizică, lntrucît este necesară
—
Oamenii fac treabă.
— Unde se desfăşoară cel recuperarea cu multă grijă Cum slnt stimulaţi ? obşteşti să fie respectată. cursiile organizate la diferite obiective industriale,
mai frecvent dialogul con­ a materialelor. Membrii co­ — Colectivităţile care par­ Convorbire realizată de istorice şi culturale din municipiul Bucureşti, pre­
siliu popular — cetăţean T mitetului executiv participă ticipă activ la muncile pa­ I. MflRZA cum şi clin judeţele Cluj, Sibiu, Oradea, Arad şi (Urmare din pag. 1) stjngă ? N-ar trebui recupe­
rate pierderile de la cei în
altele.
cauză ? N-am părăsit Laipe-
electrici dotaţi cu lămpi foar­ niul înainte de a nota o a-
te puternice care fac să se devâratâ „constelaţie" păgu­
vadă pînă şi firele de praf bitoare : depozitul de lemne
Vă răspundem la întrebare minuscule. Dar cui serveşte al exploatării miniere în
acest exces de lumină ? Con­
care erau aprinse zeci de
Trei întrebări adresate constructorului siliul popular orăşenesc ar becuri cu filament puternic.
...Ne-am întors la Petro­
trebui să adopte măsuri
Astăzi despre: Concedii ferme de reducere a consu­ şani după orele 3,00. Maga­
mului de energie electrică.
zinul „Menaj" din cartierul
sfîrşitul
primului
I La semestru prezentam o 1. - CIT AŢI RECUPERAT DIN RESTANŢE iN LUNA forturile pentru a ne ono­ Ce ne facem însă, că toc­ „Aeroport“ avea tavanul
ra cuvîntul dat.
„bătut" cu tuburi fluorescen­
mai în iarba din faţa se­
AUGUST ?
Un grup de pacienţi — craţi, aceasta are obligaţia substanţială rămînere înalta responsabilitate de diului acestuia ard cîteva te : 42 de lămpi cu o putere
Sanatoriul T.B.C. Brad. An­ să vă compenseze în bani In urmă, planul de con- 2. - CUM ACŢIONAŢI IN SEPTEMBRIE ? care dau dovadă muncitorii buchete de lampadare mari totală de peste 2 000 VV I Nu
gajaţii care au fost în in­ drepturile de concediu de strucţil-montaj fiind înde­ noştri este principala ga­ care n-au decît rolul de a ne legăm de proiectul care
capacitate temporară de odihnă neefectuat, aferent plinit doar în proporţie de 3. - CE GARANŢII OFERIŢI CĂ PLANUL DE CON- ranţie că planul şi angaja­ constitui o atracţie puterni­ a prevăzut atîta lumină în
muncă întregul an calenda­ perioadei 1 martie — 31 de­ 87,8 la sută. De aceea, în­ STRUCŢII-MONTAJ VA Fl ÎNDEPLINIT ÎN CONDI­ mentul vor fi îndeplinite. că pentru fluturi şi alte gî- tavan, ci de responsabilita­
Avem însă şi un bun su­
ristic nu au dreptul la con­ cembrie 1967. lntrucît sta­ flăcărată chemare a tovară­ ŢII OPTIME? port material. Cu sprijinul ze. tea celor cate trebuie să
şului Nicolae Ceauşescu a-
cediu de odihnă pentru a- giul militar l-aţi efectuat dresată constructorilor de beneficiarului vom putea ...Risipă de energie elec­ sucească întrerupătorul la
cel an. In cazul In care pe­ în perioada 1958-1960, aceas­ pe şantiere, muncitorilor Astăzi răspunde tovarăşul Inginer CONSTANTIN STAN- ataca în curînd lucrările trică fac şi unităţile comer­ • plecarea din magazin. Situa­
rioada de Incapacitate tem­ tă perioadă se consideră din industria materialelor CIU, şeful serviciului producţie al şantierului T.C.M.M. Petro­ turnului de extracţie de la ciale din Lupeni. Iată un ţii aproape identice am în-
porară de muncă a fost de vechime în muncă, dar se de construcţii ne vizează Petrila. Aici, beneficiarul a aspect de totală indiferenţă tîlnit şi la magazinele „Ţăn­
12 luni sau mai mare şi 6-a exclude din vechimea neîn­ în mod deosebit. Deşi o bu­ şani. preluat lucrările de demo­ faţă de această avuţie : în dărică", „Select“, „Ţesături",
noaptea raidului nostru, la
extins pe 2 ani calendaris­ treruptă în aceeaşi unitate nă parte din restanţe au lare a turnului existent şi restaurantul „Progresul“ nu grădinile de vară ale unor
tici consecutivi, angajaţii au In vederea acordării sporu­ provenit din motive obiec­ s-a angajat să ne creeze era stins nici un bec din restaurante ş.a. Mai mult,
dreptul la un singur conce­ lui respectiv. La întrebarea tive, n-am ezitat să ne ana­ Fimlanţi etrnslrostofi, beneficie?! J front de lucru pînă cel mai cîte există în grădina de unitatea de mercerie-galan­
terie avea luminile aprinse
diu de odihnă, acordat în a treia, răspunsul este' ne- lizăm- realist munca şl să tîrziu la finele acestei luni. vară, în magazii, bucătărie, şi perdelele trase peste vi­
anul reînceperii activităţii. .gativ. depunem eforturi suplimen­ Obiectivul, cu pondere ma­ culoare etc. Şi nu orice fel trine, parcă pentru a „de-
In măsura In care nu a Valeriu Purece — Baru. tare pentru recuperarea ră- re în planul acestei perioa­ de becuri, ci majoritatea de
fost efectuat în anul In ca­ Dacă vi s-a desfăcut con­ mlnerilor In urmă. Ca ur­ de, va fi deci atacat în de- 250 W ! Un astfel de bec monsira" inutilitatea consu­
re s-a produs pierderea tractul de muncă pentru a- mare, am trecut la o nouă vans şi astfel se va crea lumina un grătar ruginit, iar mului exagerat de curent
din timpul nopţii.
temporară a capacităţii lor bateri de la îndatoririle de redistribuire a forţei de posibilitatea „acoperirii" mai la un metru distanţă se afla Şi la I.U.M. Petroşani e-
de muncă. serviciu, deci disciplinar, muncă, repartizînd cadre devreme a sarcinilor. altă lampă. Deşi a mai fost xistă deficienţe costisitoare
Faptul că zilnic de la
Liviu Trufaş — Hunedoa­ chiar dacă v-aţi reîncadrat de specialişti la fiecare o- de calitate ireproşabilă, puse la termen în tefw controlat şi în alte dăţi şl în iluminatul halelor. La
şeful de şantier şi pînă la
ra. Concediul de odihnă v-a în muncă la aceeaşi unita­ biectiv. De asemenea, am ultimul specialist, cadrele i s-a atras atenţia, responsa- secţia bobinaj ardeau zeci
fost corect calculat ca du­ te Intr-un interval cSt de luat din nou legătura cu noastre de ingineri şi teh­ bilul acestui local n-a în­ de becuri fără ca cineva să
rată. In ceea ce priveşte in­ scurt, în primii doi ani du­ beneficiarii noştri pentru leria de coastă de la ori­ ne un ritm constant în e- nicieni ®se află pe şantier, ţeles sau n-a vrut să înţe- lucreze în schimbul III, iar
demnizaţia de concediu, nu pă reîncadrare veţi primi a putea monta utilajele din zontul „650“ de la Bărbă- xecuţie. La preparaţia .de că dispunem de maiştri pri­ leagă să înlăture consumul în prima hală a secţiei me-
ne putem pronunţa întru- concediul de odihnă cu du­ stocul acestora. Toate aces­ teni şi altele. la Lupeni am introdus cepuţi şi harnici, că în ul­ inutii. Echitabil ar fi să a- canice erau toate luminile
cît nu daţi elementele ne­ rată minimă prevăzută de te „pregătiri" n-au durat Toate aceste lucrări, prin munca în două schimburi, tima perioadă s-a statorni­ chite din buzunar risipa pe aprinse deşi lucrau numai 3
cesare. Totuşi vă informăm lege, adică 15 zile lucrătoa­ decît cîteva zile. eforturile depuse, au putut iar celelalte puncte de lu­ cit un nou mod de conlu­ care-o face ! muncitori. Tocmai un mun­
că ea se calculează pe ba­ re anual, indiferent de ve­ La sfîrşitul lunii august deci să intre în funcţiune cru le-am dotat cu noi uti­ crare este o nouă garanţie Unitatea de produse in­ citor pe dare l-am găsit dor­
za salariului mediu zilnic chimea In muncă. După 2 am raportat depăşirea pla­ conform graficului iniţial. laje. In ultima perioadă, că toate obiectivele miniere dustriale nr. 28 avea şi ea mind (aspect de care ne vom
de pe ultimele 12 luni. ani, veţi primi concediul de nului aferent lunii cu 40 Considerăm luna sep­ am primit peste 350 tone pe care le avem de înfăp­ aprinse în mod inutil 10 ocupa cu altă ocazie) moti­
odihnă în raport cu vechi­ la sută şl deci recuperarea 2 tembrie ca o nouă e- de utilaje — elevatoare cu tuburi a cîte 60 W, iar la
Vasile Stanclu — Peştişu unor lucrări restante In va­ lanţ, benzi transportoare, tuit în acest an vor intra va : „Nu se poate lucra de-
tapă de vîrf în care
Mic. Unităţile sînt obligate mea totală In muncă. In ce loare de peste 2,5 milioane ne-am propus să continuăm centrifuge cu ax vertical în funcţiune la termen şi bufetul „Bucegi“ stau aprin- cît cu toate becurile aprin-
priveşte sporul pentru ve­
ca, In cazul încetării rapor­ chime neîntreruptă în ace­ Iei. realizările din august. Vom chiar în avans. se luminile toată noaptea se 1“ E şi acesta un motiv
turilor de muncă Înainte ca eaşi unitate, In situaţia ară­ îndeplini integral planul de ş.a. Cu alte cuvinte, avem Aş vrea să subliniez că „pentru a nu dispare ambala­ pentru care comitetul de
salariatul 6ă-şi fi efectuat Menţionez că declarînd construcţii-montaj aferent o bună bază materială pen­ la eforturile noastre parti­ jul“ ! După cum ne spunea partid, celelalte organizaţii
concediul de odihnă, să-i a- tată de dv., acesta s-a pier­ pe şantierele noastre luna perioadei şi vom recupera tru ca în această lună să cipă şi beneficiarul nostru responsabila Aurora Zele- din întreprindere trebuie
august ca o lună a pune­
corde acestuia compensarea dut pentru activitatea depu­ întregul volum de restanţe ajungem cu planul de con- principal — Centrala căr­ niac — întilnită la local du­ să-şi multiplice eforturile
în bani a concediului ne­ să anterior desfacerii disci­ rilor în funcţiune am reu­ provenind în semestrul I. strucţii-montaj La nivelul bunelui Petroşani, care încă pă ora 1,00 ! — pe strada pentru educarea oamenilor
şit să dăm producţiei une­
plinare a contractului de
efectuat In anul calendaris­ muncă, perioada pentru ca­ le obiective cum slnt in­ de pe acum ne-a creat li­ Liliacului ard luminile şi în spiritul respectului faţă
tic în curs, proporţional cu stalaţia de extracţie a pu­ Ne vom concentra efortu­ planificat. nele condiţii pentru inves­ ziua ! Dacă e aşa, ne între­ de muncă şi faţă de toate
perioada cuprinsă între în­ re vi se va acorda în vii­ ţului auxiliar de la mina rile în special asupra unor 3 Aş începe prin a a- tiţiile anului viitor. In ace­ băm cine „uită" oare să le valorile obşteşti.
obiective mari, cu pondere
ceputul anului şi data înce­ tor acest spor se socoteşte Livezeni, circuitul automo­ însemnată în planul nostru, răta că angajamentul eaşi măsură sîntem spriji­ NOTA REDACŢIEI: Se înţelege că raidul nostru s-a
perioada lucrată ca angajat
colectivului
nostru
tării raporturilor de muncă. tor de la aceeaşi mină, sta­ niţi de muncitorii Între­ oprit numai asupra lunurilor negative, cxistînd şi foarte
după reîncadrarea In mun­ cum sînt staţiile de com­ esto de a finaliza planul prinderii de utilaj minier
B. P. — Deva. Dacă v-aţi că. ţia de compresoare şi linia presoare de la Lonea, Băr- în acest an hotărîtor al cin­ Petroşani, care ne-au şi multe unităţi care folosesc raţional energia oieri rică. Tot
încadrat In muncă la data electrică aeriană de 6 kV băteni şi Livezeni-est, ate­ cinalului cel mai tîrziu la pus la dispoziţie cîteva e- aşa cum trebuie să se înţeleagă că n-am putut cita cu
de 1 martie 1956, dată de IOAN VASILIE de la Petrila, instalaţia de lierul mecanic şi sala de data de 15 decembrie. Sîn- chipe proprii de montori cu numele toate unităţile găsite in culpă sau iluminatul scă­
rilor la blocuri — defectuos aproape în întregime — ori
la care aveţi vechimea ne­ VASILE AVRAM evacuare a sterilului de la lămpi de la Livezeni, pre- tem pe deplin conştienţi că care de fapt executăm une­ alte aspecte In acest context, de dorit ca rândurile de
întreruptă In muncă, la în­ de la Direcţia judeţeană Livezeni, conduota pentru paraţia Lupeni etc. acest fapt ne solicită la în­ le obiective în incinta în­ c
epurarea apei la mina Ani- treprinderii. mai sus să fie parcurse de toate organele vizate pentru
cetarea raporturilor de mun­ pentru probleme de muncă noasa, staţiile de ventila­ Am luat şi măsuri cores­ treaga noastră capacitóte. ca într-un număr apropiat ziarul nostru să poată informa
că cu unitatea la care lu­ şi ocrotiri sociale toare „Pisc" şi „Planir", ga- punzătoare pentru a menţi- Şi nu ne vom precupeţi e- ILIE COJOCARU opinia publică asupra măsurilor întreprinse în scopul în­
lăturării deficienţelor.
Pentru realizarea Idea­ secretar al comitetului U.T.C. Superlongurile pentru — Dar ce, n-are cu ce
lului socialist contem­ pe comună ? trăi ?... N-are stăpîn ? inter­
poran al personalităţii — Noi avem pe raza co­ Munca este leagonul omeniei, Gigi curg din pensia veni din nou bunica. A mun­
umane multilateral dezvolta­ munei trei categorii de tineri: bunicului cit destul la şcoală !
te, dispunem de o învăţătu­ salariaţi navetişti, elevi şi — Dar la C.AJ?.. nu cre­
ră ştiinţifică cuprinzătoare, cooperatori. O substanţializa- deţi că e nevoie să dea o
rod al înţelepciunii comunis­ re a contribuţiei lor pe fron­ In satul RapoLtu Mare, mînă de ajutor ? Ştim că
te. (Din „Proiectul de norme tul de muncă nu se poate lenea « al veştejim ei două aspecte, două concepţii bunicul, deşi pensionar, mun­
ale vieţii şi muncii comuniş­ realiza fără o conjugată in­ fundamental opuse, vizînd a- ceşte la C.A.P.
tilor, ale eticii şi echităţii fluenţă a factorilor de edu­ celaşi obiect: munca în so­ — Credeţi oumva că-s pier­
cietatea noastră. Primul as­
socialiste".). caţie din întreprinderi, şcoa­ — Şl altceva 7 de ani. Niou e de negăsit. din urmă şi pe Nicu — pier- Să ştiţi că nu aveţi dreptul pect, un „buchet“ de trei dut total ? — completează
In lumina prevederilor din lă, familie şi organizaţiile — Hm... Nimic! Ce să fi Unii spun că locul lui pre­ de-vară. să trăiţi din munca altora, muşchetari mai mici, dar Gigi, întărind parcă gîndul
proiectul de norme, am avut U.T.C. Să vă dau un exem­ făcut ? ! ferat e Simeria, Geoagiu şi — Vrem să vă ajutăm, să atîta timp cît sînteţi sănă­ foarte iuţi la... fuga de mun­ bunicii.
o diseuţie-colocviu, la faţa plu: la mobilizările noastre malul Mureşului. Se bron­ vă angajaţi. Tatăl dv. spu­ tos. Aţi încălcat chiar legea. că. „Colocviul“ cu ei se des­ „Muşchetarul" numărul doi,
locului, cu mai mulţi locui­ pentru activităţi patriotice, — N-aţi mers la C.A.P. să zează, prinde peşti şi... taie nea că nu vă puteţi angaja, — Zău ?... Am furat ceva, făşoară în prezenţa lucrăto­ în persoana lui Alexandru
tori, mai ales tineri, din co­ obşteşti, răspund foarte pu­ vă ajutaţi părinţii ? Ştim că frunză la clini. Părinţii nu-1 nu aveţi actele de calificare. rului de miliţie, Karol De- Horvatb Francisc, are 16 ani,
muna Rapoltu Mare. Primul ţini din elevii veniţi in va­ tatăl dv. e suferind ! acceptă. Poate mama. Tatăl ? — Poveşti I... Nu-mi place. am dat în cap la cineva ? meter, care i-a anchetat şi 6 clase, nu lucrează decît o-
interlocutor a fost tovarăşul canţă. — Nu, n-am mers! Ce, — I-am dat calea! N-are Tata ? Ştiu, vrea să mă vadă — N-aţi furat de la străini, amendat cu cîte 300 lei fie-. cazional.
Ion Filip, secretarul comite­ — Nu credeţi că menaja­ nu-mi ajunge cit am învă­ ce căuta la mine un trîntor. muncind. De ce, îs prost ?... dar aţi abuzat de bunătatea care, pentru lovire şi in­ — De ce nu vii la C.A.P. ?
tului comunal de partid, pri­ mentul unor părinţi sau tu­ ţat ? E timpul să mă mai bunicilor, care vă spală, vă sultă. Se cîştigă bine. Băieţii şi fe­
marul comunei. tori, prin care îşi feresc co­ distrez, să mă mai recreez fac mîncare... — Ce s-a întîmplat Gigi ? ţele din judeţul Sălaj, anga­
— Ce înţeleg prin muncă piii de efortul fizic, este o şi eu. Intre timp, mama lui Nicu îl întrebăm pe Virgil Mer- jaţi sezonier, cîştigă aici
locuitorii tineri ai comunei formă de încurajare a para­ — Bine, dar un an de zi­ intră în curte cu o farfurie mezan Romulus, elev la Şcoa­ 40—50 lei pe zi.
dumneavoastră ? zitismului ? le 7 Cîţiva tineri care se de clătite rumene şi calde, la profesională a I.M.M.R. Si­ — Nu mă lasă tata.
— Pentru majoritatea co- — N-aş vrea să fac apre­ trăgîndu-1 de mînecă, semn meria. Cel de-al treilea „muşche­
vîrşitoare a tinerilor, munca cieri categorice, dar răspun­ — Mîine veniţi la muncă să servească. Nicu se face că — Nimic deosebit! Un ac­ tar“ se numeşte Ferko losif
nu vede.
înseamnă bunuri materiale, sul va ieşi chiar din modul patriotică 7 ©dibnesc cu anul cident... Zoltan; are 18 ani. Se îmba­
viaţă tot mai prosperă, bucu­ de a gîndi al celor în cauză. — Eu ? Nu vin ! Ce ? N-am — Ce faceţi dacă bunicii — Adică ? tă adesea, face scandaluri,
rii. Din contactul cu o parte ce face ? Merg la Geoagiu! vor lua hotărîrea la fel ca — Nu, nu spun, că aude folosind forţa, căci nu a vrut
— Cum calificaţi contribu­ din părinţii şi tinerii din sa­ Şi apoi, nu ştiu să ţin lopa­ şi tatăl? tata şi şcoala ! să spună cum şi-o foloseşte
la locul de muncă.
— Pe cine ai avut diri­
ţia tinerilor pe acest front ? tele comunei am reţinut cî­ ta în mînă. — Mă angajez eu şi o să ginte ? Iată câteva exemplare de
— Bună ! Dar ea poate fi teva aspecte edificatoare. L-am angajat de cîteva ori Sînt tînăr şi am nevoie de lucrez iar...
— O profesoară de mate­
oameni tineri, sănătoşi, buni
şi mai bună. Din două mo­ Trîndăvia — marea şi a fugit. Nu mă ascultă. distracţie. — Dar cînd şi unde ? Căci matică. Zău că nu ştiu cum de o activitate folositoare so­
tive : ei vor fi adevăraţii be­ In satul Foit : Un tată Eu, fără un picior, invalid, — Dar cît vă tot distraţi ? o să aveţi greutăţi şi vrem o cheamă ! cietăţii. Dar diferitele „cămi­
neficiari ai eforturilor eroi­ „suferinţă“ a lui Nicu muncesc. El, nu. Ţnainte de Două, trei luni pe an ? să vă ajutăm.
ce de azi şi, apoi, munca suferind şi o fiică absol­ examen a fugit de la Şcoala — Nu-i nevoie, se des­ — Cît ai avut la purtare ? ne călduţe", pline de grijă
— Zece !... Aşa-i că-i „mor­
productivă îi ajută să desco­ ventă de liceu, care cere In satul Bobîlna, un caz profesională din Cugir, un­ — Nu pe an ! Pe vară. Şi curcă „băiatul"... tal“ ? vătămătoare, rău înţeleasă,
pere noile bucurii pe care de „suferinţă" rar întîlnit. de învăţa strungăria, o me­ iarna. Cînd am chef. le-a determinat o mentalita­
le oferă viaţa socialistă. Iar distracţie şi un an de Suferindul: Nicolae N. Radu. serie de aur. Nu ştiu ce să — Sînteţi om sănătos, tre­ — Cînd aţi hotărît să mer­ — Fumezi, Gigi ? te, un mod strîmb de a gîndi
toate acestea nu vin decît recreaţie Diagnosticul ? „Trîndăvie a- mai fac ? Poate că nici şcoa­ buie să munciţi, să vă faceţi geţi la angajare ? — Nu, nu ! Nu face rele şi trăi. Un mod cît se poate
Gigi, doar are stăpîn, inter­
prin efort. Or, din păcate, la 3 cută“. Nicu, aşa-i zic părin­ la n-a procedat bine. Pentru un rost. Credeţi că întreru­ — Văd eu!... Poate peste veni agitată bunicuţa, care de viciat de a-şi risipi tim­
noi mai avem ciţiva tineri ţii, mai ales bunicii, un flă­ cîteva absenţe şi refuzul lui perile în muncă sînt bune ? o lună, poate... răspunde Ni­ tocmai intrase pe uşă, să pul, energia şi tinereţea. Tre­
care nu-şi cheltuiesc nici un — Arniina Vladislav ! Aţi cău în toată firea, bine le­ de a se tunde, nu l-a mai Pierdeţi mult la vechime, la cu, oarecum uşurat, zimbilor vadă de ce a fost chemat buie să le venim în ajutor
strop de energie nici măcar încercat la admitere undeva ? gat, de 23 de a.ni, sănătos primit la examen şi a ajuns încadrare... Şi apoi, cine o să şi ironic. Gigi la C.A.P. neîntîrziat, să-i recuperăm şi
să-i redăm muncii, pentru a
pentru treburile din familie. — Da ! De două ori. La fi­ tun, cu perciuni pînă la gu­ un hoinar. Pe motiv că nu vă mai angajeze cînd dv. — Arată-mi mîinile Gigi !
lologie. N-am intrat! — Poate, completăm noî, se regăsi şi forma ca oameni.
— Ce rveţi de adăugat la ră. Mănîncă bine, se îmbra­ are diplomă, nu vrea să lu­ v-aţi făcut un obicei din a — Nu, nu-s afumate. Folo­
— Şi ce aţi făcut între iu­ că, fumează şi 6e distrează cînd se vor hotărî mama şi
cele auzite, tovarăşe Viorel nie 1972 şi iulie 1973 ? din pensia de 300 lei a bu­ creze. lăsa întreprinderea şi locul bunicii să nu vă mai dea sesc superlonguri. DUMITRU PAVEL
— Nu-s afumate, dar nici
Benţa, în calitatea dv, de — M-am pregătit... nicilor, în vîrstă de peste 70 Cu greu, îl găsim în cele de muncă baltă, după chef ? clătite şi bani de buzunar. - /muncite !... activist la Comitetul
judeţean al U.T.C.
v_____________________ _