Page 27 - Drumul_socialismului_1973_09

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 804 O SIMBĂTĂ 8 SEPTEMBRIE 1973
^<n&l£áKs2ú2£&£?ú¿> uù'i .■'iSÁUX

I ATELIER MIlMf «EMU
i
Unitatea Parcă m-aş şti de-o mulţime de ani
Cu-acelaşi rost in privire şi-n pas —
Numai pămîntul să uite-a rămas
Dacă un străin m-ar între­ ei naţionale antifasciste arma­ Istorii nădite-n mituri cu Pani.
ba care cred că e intîia ca­ te, Comandamentul Formaţiu­
litate a poporului nostru, i-aş nilor de Luptă Patriotice. Am IüMa» Scriu cu majuscule glorii şi timpuri,
răspunde că unitatea de care urcat eu însumi panta pe Alt grai îmi deseîntă prin rimă ;
a dat dovadă în toate mo­ care într-un iureş au urcat-o Noul mă-ncearcă-ntr-o stare sublimă
mentele decisive ale destinu­ forţele noastre în noaptea de Olaltă-n seînteia piezişelor ritmuri.
lui său. M-am convins încă 24 spre 25 august spre a cu­
o dată de aceasta de curînd, ceri Şcoala de Război pe ca­ Mirarea sădită în ape şi-n piatră,
in timp ce lucram la romanul re generalul von Hansen o HUNEDORENE Tulbure parfum de trandafir al ţării,
Dreptul de a începe, a cărui transformase în fortăreaţă. Am Stâruie-n visul zâmislitor al zării
acţiune se desfăşoară pe par­ văzut, am auzit şi am citit Cetăţii cu veşmint din viţă sacră.
cursul a douăzeci şi patru de aproape tot ce se mai poate
ore, între 23 şi 24 August vedea, auzi şi citi despre ce­ Treaptă de treaptă se-alcătuie-n 'nalt
1944. înainte de a trece la e- le două zile de glorie în ca­ — Simbol etern rivnit de piramide.
laborarea propriu-zisă a căr­ re ne-am recucerit demnita­ Prolog ia festivalul cultural-artistic „Sarmis“ Aci eu simt adine puterea de-a decide
ţii, am avut nevoie, fireşte, tea naţională. Ceea ce mi-a Gingaş, dar zvelt mereu, al zilei salt.
de o prealabilă perioadă de rămas in conştiinţă şi am în­
documentare. Orice carte es­ cercat să transpun şi în acest AURELIAN SIRBU
te un mijloc de cunoaştere roman este înaltul exemplu Semnificaţiile unei co
în primul rînd pentru cel ce de unitate patriotică. A fost
o scrie. Despre acele zile in­ o acţiune îndelung şi minu­
candescente ştiam ceea ce ţios pregătită, la care au luat Intre 23 şi 30 septembrie, noaşterii, aprecierii şi îndru­ exclude şi existenţa unul întreg de obiecte frumos
îndeobşte ştie oricine. Atunci parte mii de oameni, în frun­ judeţul Hunedoara găzduieşte mării spre comorile nepreţu­ colţ mineralogic, a unor obi­ meşteşugite, povestind în Printre virtuoşii artelor plastice
însă mi s-a oferit prilejul de te cu comuniştii. In inima ţă­ cea de-a 5-a ediţie a festiva­ ite ale folclorului local. ecte de interes etnografic, a lemn despre îndeletnicirile
a pătrunde în profunzimea rii se afla Wehrmachtul cu lului cultural-artistic „Sar­ Am poposit şi noi, în a- unui străvechi şi interesant tradiţionale ale moţilor cri-
evenimentelor, în intimitatea re­ perfectele sale servicii de mis“. Dedicat In acest an, în ceste zile, în locuinţa „mu­ costum popular din zona şeni. La scară miniaturală, Foaierul Casei de cultură pul nou al aşezărilor mine­
laţiilor dintre ele, să le re­ spionaj, se afla Gestapoul, se special, punerii în valoare a zeu" a pasionatului pentru Hălmagiului, ca şi a nume­ dar utilizabile, realizate con­ a sindicatelor din Petroşani reşti,
constitui efectiv, ceas cu ceas, aflau siguranţa, poliţia şl Jan­ bogăţiei şi frumuseţii folclo­ frumos — Ştefan Safian. De roase alte obiecte care, din form celor mai minuţioase a devenit de mplt timp un Un suav „Portret de fată"
pînă la a ajunge să respir darmeria cu ochii în patru, rului din vetre hunedorene, la veranda străjuită de fru­ lipsă de spaţiu, nu au fost detalii au poposit în casa co­ „sediu“ aproape permanent
aerul dens, dramatic şl ex- veşnic la pîndă, mereu gata festivalul concertează, pe moase blide smălţuite, de la expuse. O gamă-ntreagă de lecţionarului roata olarului, al expoziţiilor de arte în ulei al Mirelei Donescu, o
plosiv, justiţiar şi eroic al ce­ la cele mai inumane represi­ parcursul unei săptămîni, holul cu traiste felurite, ţe- llngurare îmbracă, asemeni războiul de ţesut, spetele, o- plastice. Recent, aici s-au ex­ acuarelă plăcută — „Oraşul",
de Rozaiia Sîrbu, ne „plim­
lor douăzeci şi patru de ore uni, presimţindu-şi propriul zeci de manifestări cultural- sute-n cele mai neaşteptate unui covor ales In lemn, o biectele rezumînd întreaga pus o serie de lucrări în u- bă", în continuare, cu interes
în care am cîştigat bătălia dezastru. Şi totuşi nimeni n-a artistice răspîndite pe întreg parte a unui perete. Căuce tehnologie a acestor meşteşu­ lei, acuarele, grafică, tuş, li-
Bucureştilor şi prin aceasta aflat nimic din ceea ce cu cuprinsul judeţului. combinaţii de culori, calea frumos dăltuite, cupe, furci, guri, mobilierul specific in­ nogravură. privirile pe tablourile celor
dreptul de a incepe zidirea răbdare, cu încredere şi în Alături de întilniri cu per­ spre bogăţia de lucruri fru­ ciomage cioplite-n cele mai terioarelor ţărăneşti din a- ce expun la această expozi­
ţie. Un talent al acestei arte
unei noi ţări. Am bătut cu tăcere pregăteau comuniştii, sonalităţi de seamă ale cul­ moase a camerei dedicată co­ neaşteptate teme, de la un ceastă zonă, portrete tăiate in O „nuntă momîrlănească“ este Iuliu Vass, care expune
lecţiei e deschisă. Nu am
pasul podul de la Băneasa patrioţii, pregătea Ţara. Din­ lemn ş.a. în ulei. aparţinînd Marilenei
turii noastre, de tîrguri ale specificat cărei colecţii, tntru- breviar zoologic la altele li­ Saş, este o redare coloristică în cărbune un peisaj indus­
unde s-a frînt penibil trufia tre miile de patrioţi care şti­ meşterilor populari, expoziţii, cît pasiunea pentru artă, terare ori istorice, vorbesc Neostenit cutreierător al plină de nuanţe de lirism. trial al Preparaţiei Coroeşti,
teutonă a generalului von au nici unul n-a trădat. O recitaluri de versuri, susţinu­ pentru armonia împietrită-n despre fantezia şi talentul tîrgurilor, expoziţiilor, ateli­ o linogravură, un tuş „Petro­
Gerstenberg care era convins singură şoaptă n-a răzbit în te de poeţi ţărani, spectaco­ zborul tăcut al pietrei smul­ meşterilor populari întîlniţi erelor meşterilor populari, Linogravura „Momente în şani", toate redate cu mult
că dintr-o singură mişcare va afară, o singură şovăială nu le, sesiuni de comunicări se adîncului, aleasă-n mîn- aici. Majoritatea lucrăturilor minerul Safian alătură, cu Valea Jiului" de Traian Su- simţ artistic.
„face ordine" in Bucureşti. le-a umbrit fapta. Aceasta se ştiinţifice ş.a., ediţia actuală gîicrea lemnului, căutată-n în lemn poartă pecetea ta­ fiecare filă de calendar, noi ciu scoate în’ linii grave, si­
M-am plimbat agale pe sub cheamă unitate .— unire în rezervă şi surpriza unor acţi­ rotunjirile şi arderile lutu­ lentatului meşter de la Oci- valori colecţiei sale, modestă lenţioase, aspecte urbanistico- GH. BOZU j
umbrele generoase şi paşnice cuget şl simţiri. Sîntem total uni inedite. în aparenţă, rezervînd sur industriale ale oraşului. corespondent
ale copacilor de pe Aleea A- lipsiţi de vocaţia trădării şl Printre acestea se înscrie lui, în smălţuirile lui pito­ şor, Aurel Petrlşor. Intre co­ prize plăcute cunoscătorilor In plăcută nuanţă folclo­
reşti, a făcut ca, în decursul
lecţionar şi artist legăturile
lexandru, unde, la numărul aceasta va rămîne mereu organizarea, la Vaţa de Jos, a numai cîţiva ani, să po­ Pasiunea sa este cea mai rică se constituie tabloul în
23, în clădirea solemnă şi pentru noi un motiv de mîn- au depăşit de mult aspectul autentică pledoarie pentru re ulei „Pe cărări de munte",
tihnită în care e azi ambasa­ drie şl un sublim titlu de în mijlocul bogatei colecţii posească în această încăpere, unui simplu schimb. Afinită­ cunoaşterea şi ocrotirea fru­ semnat de Hermina Drăgan. Poeţi ţărani
da Poloniei, se afla atunci glorie naţională. de artă populară a mineru­ cele mai diferite obiecte. ţile spirituale ale celor doi mosului cotidian, pe care In creion, Beke Pa vel „cre­
„entrul executiv al insurecţi- RADU CIOBANU lui Ştefan Safian, o dezbate­ Preponderente sînt sculpturi­ iubitori de frumos au făcut ţăranii noştri au ştiut să-l ionează" un portret de mi­
re la care vor fi invitaţi în le în lemn şi ceramica tran­ ca de sub mîna vîrstnică dar
special tinerii, dedicată cu- silvăneană, dar aceasta nu neobosită să răsară un ciclu presare întotdeauna cu simţ ner. hunedoreni
al armoniei, cu sobrietate şi In tuş îşi „desfăşoară“ cu
măsură, în tot ceea ce a mult simţ artistic „Dialogul"
marcat scurgerea, aparent o- său Rozaiia Sîrbu; noile e-
bişnuilă, a vieţii. dificii surprinse în lucrarea ină-i viaţa
300 de ani de ia naşterea iui Dsmitrie Caniemir ILEANA LASCU „Construcţii" a lui Emanoil
de miner
Scarlat vorbesc despre chi-
Foaie verde de stejer
Opera 'lui Dimitrie Cante- flectă un moment de trecere, daco-romană a poporului nos­ tă a aminti faptul că En­ rea universală şi românească
mir îmbrăţişează o arie vas­ scrierile lui conţin, în an­ tru. gels, încă în a doua jumă­ a secolului XVII constituie Faină-i viaţa de miner —
Cind e somnul cel mai dulce
tă a problematicii culturii samblul lor, concepţii vechi Şi în ceea ce priveşte ideea tate a secolului trecut, îl un progres.
din epoca sa. El este preocu­ şi vederi noi. Astfel, elemen­ de mişcare, Cantemir şi-a a- combate pe Diihring, pentru Susţinînd natura ciclică a Işi ia lampa şi se duce,
Işi ia lampa de carbid
pat de istorie şi geografie, tele consecvenţi mislico-creş- dus o contribuţie originală că admitea finalitatea în do­ lucrurilor, a derivării unora
arheologie şi etnografie, gra­ tine reprezintă la Cantemir arătînd că lucrurile, existen­ meniul naturii aşa cum în din altele, el afirmă situa­ Şi intră pe sub pămint
Şi sapă din mal in mal
matică şi lingvistică, muzică, ceea ce este vechi, pe cînd ta naturală, se află într-o filozofia românească ideea rea unora în locul altora. E- Pentru planul cincinal.
filozofie şi politică. Toate, tezele ateiste constituie la­ continuă mişcare, schimbare finalităţii a constituit axa xistă deci ideea continuită­ Scoate minereu de fier
sau în orice caz majoritatea tura novatoare — de progres şi transformare. Dar şi aici metafizicii lui C. Rădulescu- ţii, dar în maniera metodei Să facem fabrici cu el,
lucrărilor sale, dezvăluie gîn- — lucru trecut de multe ori Cantemir are limite, susţi- Motru şi a celei constituite metafizice, iar nu în spiritul Scoate aur şi argint
ditorul care a ştiut să ridice cu vederea de mulţi cercetă­ nînd că izvorul mişcării lu­ de Lucian Blaga. metodei' dialectice de gîndire. Care-i fala pe pămint
cultura românească la nive­ tori ai operei cantemirie- mii este în afara materiei. Mulţi comentatori ai ope- Analizînd în mod ştiinţific Şi scoate cărbunele
lul culturii europene. Astfel, ne. Dar, rămî- _______ _______ rei marelui en­ condiţiile în care a trăit şi Să poarte uzinele
„Istoria ieroglifică" ce o 6crie nînd consec­ ciclopedist ro­ creat Dimitrie Cantemir, nu Şi locomotivele
în anul 1705, deşi în formă venţi pe tere­ mân au mini­ trebuie să-i imputăm acestuia Şi termocentralele.
narativă, este în aceeaşi mă­ nul marxismu­ malizat efor­ că nu a fost dialectician, de­ AUREL ALIC
sură o lucrare politică şi o lui, noi punem O P E R A tul făcut de oarece în toate ştiinţele, atît
lucrare filozofică. Avînd ca în valoare toc­ Cantemir pen- ale naturii cît şi cele sociale,
subiect luptele boiereşti din mai ceea ce ^ tru a se sus­ domina metoda de gîndire )rap-mi-i pe malul
Moldova şi Muntenia, lucra­ este nou pen­ trage fatalis­ metafizică Trebuie să remar­
rea înfăţişează mediul social- în cultura ro­ F I L O Z O F I C Ă mului religios. căm, în schimb, faptul deo­
tru epoca lui
politic al epocii din Ţările Dar o analiză sebit de important prin care
Române şl de la Poarta oto­ atentă a ope- filozoful român admite că
mană. De asemenea, lucrări­ mână — adică _______________ rei sale per- lucrurile noi, care iau locul
le „închinare lui Petru 1“, latura prin ca- lucrurilor vechi, sînt superi­ Jragu-mi-i pe malul Cernii
„Monorechiarum phisica e- re scrierile sale ” ' m i t e să se a- oare, de unde dreptul nos­ Jnde cintă pâdurenii,
xaminatio", „Descriptio Mol- îmbogăţesc şi ridică la un Creatorul a „poruncit“ ea firme că el face un efort tru de a susţine că el a in­ îintă cintece de dor,
daviae", împreună cu încă nivel mai înalt gindirea ro­ lucrurile să se mişte, „să se deosebit pentru conceperea tuit dezvoltarea, evoluţia, ,a lumina stelelor ;
cîteva scrieri, însemnări şi mânească. mute", „să se prefacă" după ştiinţifică, deci, în mod ab­ dar nu a cercetat-o şi nu a lint şi eu cu ei de-odată
note de mai tîrziu, cuprind Merită evidenţiat faptul că o ordine, după legi fixe. Dar, stract, a determinismului. fundamentat-a teoretic. îă mi-i ţara-mbelşugată...
în ele mai cu seamă „filo­ împreună cu întreaga filozo­ în afară de cele poruncite de Germenii acestui determi­ In acelaşi timp şi ideea ara toată-i o grădină
zofia istoriei" lui Dimitrie fie neoaristotelică, el admite creator, schimbările pe care nism îi găsim în primele lu­ continuităţii ciclurilor, chiar le se scaldă in lumină,
Can tem ir. că lucrurile naturale au sub­ le suferă lucrurile se dato- crări, mai tîrziu evoluînd o în forma lor metafizică, pre­ îă e cea mai mindrâ floare
Ansamblul scrierilor sale stanţă şi formă. Substanţa, resc unor cauze fireşti, adi- • dată cu teoria dezvoltării, a cum şi numeroasele sale ob­ Răsărită pe sub soare.
exprimă un sistem filozofic materia dintîi, se menţine că, naturale. Acestea sînt teoriei cunoaşterii atît în e- servaţii, cu privire la rolul Mînecă cu „pui“ — detaliu (Haţeg).
închegat şi. într-un anumit veşnic, pe cînd forma poale cele patru cauze aristotelice: tică cît şi în filozofia cunoaş­ întîmplării în procesele isto­ HERMINA PUPEZA
fel, încheiat, dar nu închis. să fie mereu alta. Această te­ cine (cauza formală ce dă terii. rice sînt semne care arată
Dimitrie Cantemir a pro­ ză a fost susţinută şi de Mi- naştere formei lucrurilor) ; Cantemir susţine că lucru­ la Dimitrie Cantemir exis­
movat o concepţie filozofică ron Costin şi de Constantin din ce (cauza materială care rile sînt în continuă mişcare, tenţa unui efort de înţelege­ MARIANA CORCHEŞ — ŢA-
ateistă, admiţînd existenţa în Cantacuzino. Adoptarea ei de explică substratul material schimbare şi prefacere, în re ştiinţifică a determinis­ Posta literară RAŢEL. Sînteţi încă prea mult
acelaşi timp a două lumi s către toţi gînditorii români al lucrurilor adică substan­ timp ce unele decad şi pier, mului. tributară dorinţei de a versifi­
ca cu orice preţ. De aici, faceţi
una supranaturală, în afara din această epocă se explică ţa) : în ce chip (cauza efi­ altele se nasc şi se dezvoltă. Se cuvine ca în spiritul te­ CORNELIA OLTEANU — DE­ uneori concesii nepermise ima­
şi dincolo de fire, şi o a prin două împrejurări : pe cienţei) ; pentru ce (cauza fi­ Fiecare lucru cunoaşte mo­ oriei marxiste să restudiem. VA. Impresionantă „închina­ / Zborul“. Sau „Pe cerul privi­ ginilor care sînt, de fapt, se­
Ori
apun
corbii“.
prologul
rii
doua existenţă, cea naturală, de o parte permanenţa sub­ nală. adică scopul, ţinta sau mentele de apariţie, de creş­ să reanalizăm poziţia faţă de rea“ dedicată Zilei Eliberării. poemului „23 August 1914“, „In va poeziei. In lecturile dv. este
şl
urmăriţi
bogăţia
bine
să
care cuprinde lumea, cerul şi stanţei şi variabilitatea for­ finalitatea lucrurilor). tere şi de dispariţie ; în mo­ concepţia filozofică a lui Di­ Sinceră şi plină de patos, dar holda cerului, / maci de artifi­ prospeţimea, noutatea Imagini­
totuşi
puţin
transfigurată
prea
cii“. Totuşi nu sînteţl egal cu
pămîntul, natura şi omul, melor era o idee aristotelică, Filozoful român îl depă­ mentul dispariţiei, lucrul se mitrie Cantemir. Această pro­ poetic, acordînd prea mult cre­ dumneavoastră. Intr-o poezie ca lor artistice, a metaforelor, flu­
enţa Interioară a poeziei şl nu
trupul şi sufletul. unanim acceptată în occi­ şeşte pe Aristotel susţinînd întoarce la punctul de la ca­ blemă considerăm că va fi dit versificaţiei. Mai scrieţi şi „De eşti călător“, primele două veţi avea decît do cîştigat.
Din aceste lucrări observăm dent ; pe de altă parte. în că cea de-a patra cauză re a plecat, devine iarăşi mereu actuală şi va împinge mai trimiteţi. strofe sînt un simplu balast. Şi
EUGEN RANDESCU
— HA­
că opera scrisă a lui Dimi­ concepţia cărturarilor români („causa finalis") nu poate fi substanţă primă, „materie cercetarea spre analize mai DARIE CONSTANTIN — HA­ „lune“ e o licenţă poetică pe ŢEG. Şi numai gestul de a te
trie Cantemir exprimă proce­ teza lui Aristotel era un ar­ găsită în natură, nu este dintîi“ ce urmează să capete adinei, care vor dezvălui şi ŢEG. Ne aflăm, cu bucurie, în care nu e cazul să v-o permi­ pleca spre inefabilul unor struc­
teţi. La fel, feriţi-vă de terme-
sul de trecere de la concep­ gument întemeiat pe autori­ proprie lucrurilor din natură, o nouă formă. De aici se ob­ alte aspecte ale filozofiei can- faţa unor poezii adevărate, cu ■nii prea tehnicişti care, într-o turi fundamentale alo vieţii în­
imagini
proaspete,
îndrăzneţe,
:
atitudine
ţia isihastă, teosofică, la o tatea marelui filozof antic cu ci numai activităţii omeneşti. servă că principele a susţi­ temiriene, necunoscute încă vibrînd de noutate şi sevă. „O încercare cum este cea intitu­ seamnă de euforia poetică de
Iubirii
„...prins
pasăre pe-un ram de cireş / e
concepţie ateistă, raţionalistă. ajutorul căruia putea fi mai Pentru a arăta cit este de nut teoria ciclică a mişcării la ora actuală o oglindă atîrnată de un cîn- lată „Cînd plîngi şi cînd rîzi“. pămînt / l-ai sărutat vreodată,
Şi, ca orice operă care re­ bine demonstrată originea valoroasă această idee, meri­ — lucru care pentru gîndi- NICOLAE VINTILA tec / In argintul aripilor oame­ omoară poezia. Evitaţi şi stilul l-ai frămîntat în palme 7“ E o
declarativ direct al acestei poe­
nii / au început să-şi privească zii. promisiune pentru viitoare poe­
zie adevărată.
Evident, pe Jill doar un eveniment de ex­
Film cepţie o poate sălta peste ştacheta suficientă
de chiar ea stabilită. Evenimentul se produce,
intr-adevăr, dar nu în registrul amăgitor şi net
iluzoriu al visatei cariere artistice, ci într-altul
„Unturii sini infinit mai grav, uman şi tocmai de aceea axat
iwii.-h iitmui^ji.iJBWitrMTiic.iwiin.iiiuaiuncgTOaBnJKMiMoaBroaMeaMaaMiaaonBMi pe adevărate şi persistente valori. Cunoscîndu-1
această întrebare îl dă întreaga sa creaţie, a siuri noi ale muncii în socialism, apoi răspun­
pe Don Baker, Jill păşeşte într-o altă viaţă,
Editoriale nă la idealul comunist al patriei şi partidului. rane — întrebuinţarea inteligenţei, lămuririi într-o viaţă a descoperirilor succesive.
cărei supremă calitate rămîne adeziunea depli­
sul la una dintre marile probleme contempo­
Poetul azi mărturiseşte răspicat: „...Chiar şi la ceea ce înseamnă „a fi în pas cu timpul", liberi“ Bazată pe paradoxul că Jill .trebuie să întîl-
versurile bune pe care le-oi fi scris înainte sau aprecieri care privesc arta în general, folclorul nească un orb ca să înveţe să vadă, metamor­
MiHAI BENIUC : după eliberare sînt rezultatul apartenenţei me­ românesc, categoriile de modestie, prietenie foza fetei implică o reconsiderare a tuturor da­
le la mişcarea revoluţionară, care mi-a deschis etc. Şi aş încheia, reluînd una din frazele a- telor realităţii trăite. Ajungînd în contact cu
in faţă o breşă de lumină înspre viitor“. cestei valoroase cărţi: „Capacitatea de a mun­ Filmul lui Milton Katselas — adaptare cine­ up nou univers de sentimente, Jill nu va reţine
„ Un bătrin ei, oi dimpotrivă o presupune în gradul cel şti, în aşa fel incit munca însăşi devine tot matografică a piesei „Butterflies are free" de ţii efemeridelor, ci libertatea lor de a cunoaşte
ci presupune în tot mai mare grad setea de a
din metafora fluturilor limita temporală a vie­
Adeziunea nu exclude, însă, libertatea creaţi­
Leonard Gershe — vorbeşte cu o emoţionantă
cele mai dense şi utile esenţe ale florilor ferti­
mai înalt. Acesta este punctul de vedere ferm mai mult ştiinţă de tot mai înaltă şi multi­ forţă de convingere despre posibilitatea regă­ lizate.
laterală calificare".
sirii sensului existenţial in chiar condiţiile vie­
către unîinar al autorului. Convingerea sa îşi are temeiul în Prof. SABIN SELAGEA ţii zbuciumate a metropolei. De fapt, întregul Povestea apropierii a doi oameni — sortiţi
realitatea vie a ţării noastre, unde scriitorii
sînt feriţi de orice constrîngeri şi de piedici în film, cu accentele sale poetice, care nu-i ate­ să trăiască solitari, în maniere diferite, dar
alegerea şi abordarea temelor. Şi, vorbind des­ nuează, însă, realismul, este confesiunea unei determinaţi de aceeaşi pricină — cîştigă o adîn-
pre una dintre cuvîntările rostite de tovarăşul generaţii torturate de ideea alienării şi a ina­ cime tulburătoare graţie paletei fine, generoasă
cărturar“ Nicolae Ceauşescu, în faţa oamenilor de artă, Spectacole daptabilităţi,, despre acel echilibru necesar ce în nuanţe, cu care Milton Katselas investi­
poetul siubliniază că în cuprinsul ei „nu s-a animă dorinţa atingerii autenticului ideal. ghează viaţa personajelor sale.
pronunţat nici măcar o vagă urmă de dojană Jill, tînăra eroină a filmului cu titlu meta­ Interpretările oferite de Goldie Hawn, Edward
la adresa cuiva că ar scrie, ar compune, ar ® Continuîndu-şi turneul în judeţul nostru, foric, este produsul categoric al unei mentali­
Cartea lui Mihai Beniuc „Un bătrîn către un picta sau sculpta aşa şi nu altfel. Şi intr-ade­ mîine, la orele 20, Filarmonica de stat Arad pre­ Albert şi Eileen Keckart (premiul Oscar 72
tînăr cărturar", apărută la Editura „Albatros“, văr încheie autorul — în România artiştii îşi zintă, pe scena sălii „Arta“ din Deva, un con­ tăţi de viaţă, în care noţiunea idealului nu pentru cea mai bună actriţă în rol secundar)
însumează răspunsurile scriitorului la cîteva zămislesc operele lor cum vor". cert de muzică populară. Printre soliştii mult depăşeşte sfera valorilor îndoielnice. Acest fals contribuie substanţial la succesul meritat al
presupuse întrebări ale unui tînăr cărturar, ele îndrăgiţi de publicul spectator sosesc Florica ideal este pentru Jill strălucirea de paiete de acestui film.
însele însemnînd, dealtfel, frămîntările gene­ In altă parte a dialogului său amplu, M. Be­ Bradu şi Gheorghe Mureşan. Acelaşi ansamblu pe coperţile magazinelor duminicale. * AL. COVACI
raţiei tinere de astăzi. Sentimentul cu care niuc se ocupă de pericolele care pîndesc opera este, tot mîine oaspetele amatorilor de muzică
străbatem rîndurile pînă la capăt este cunoaş­ scriitorului în drumul ei pînă la cititor. In­
terea adîncă a fenomenelor vieţii şi artei in tr-o primă categorie intră greşelile de dactilo­ populară din Certeju de Sus.
genere. Aşa, bunăoară, dintre marile noastre grafíe, apoi inadvertenţele tipografice, după © La căminul cultural din Cristur, mîine, Tea­
avuţii, una singură, zice poetul, nu-i poate ve­ care sînt erorile de critică literară, cu acţiunea
ni omului de-a gata şi aceasta este ştiinţa, în lor, malignă, de cele mai multe ori. Este lim­ trul de estradă Deva prezintă spectacolul de
sensul cunoaşterii, universale pe de o parte, pede că poetul face aluzie la principialitate şi revistă „Sus cortina la cetate".
şi a fiecărui domeniu, pe de altă parte. Aforis­ viziune largă, în oficiul criticii, la discernă-
mul conţine, pe lingă sîmburele lui de adevăr mînt şi răbdare spre a nu se ajunge In situa­
irecuzabil, şi un îndemn la învăţare şi perfec­ ţia canonicului Grama de la Blaj, „detractorul
ţionare continuă, în pas au progresele contem­ lui Eminescu", a cărui scriere rămîne „un cer­
porane. Pentru că din această învăţare ne ale­ tificat de desăvîrşită imbecilitate în faţa geniu­ Pentru melomani
gem cu două cîştiguri fundamentale, fără de lui poetic".
care putem fi ameninţaţi uşor de „stagnare şi Cartea mai cuprinde şi foarte preţioase men­ Iubitorii inflexiunilor duioase şi pline de
sclerozare culturală". Este vorba de „competen­ ţiuni autobiografice, fiind vorba mai ales de căldură ale corzilor mîngîiate de arcuş au
ţă“ şi „performanţă“ în practica şi acţiunea anii liceului „Moise Nicoară“ din Arad, de prilejul procurării unor clipe de aleasă bucu­
noastră de fiecare zi, prima însemnînd stăpî- zilele luptei pe frontul antifascist, de activita­ rie. Violonista Silvia Marcovici, laureata edi­
nirea deplină a profesiunii, iar a doua „un tea revoluţionară din Bucureşti, Cluj, Sibiu ţiei 1970 a Concursului internaţional „George
foarte ridicat coeficient de originalitate". Şi ca ctc. Sînt evocate, cu această ocazie, figuri ale Enescu“, a imprimat de curînd pe un disc
să exemplifice, poetul vine cu cîteva nume primilor săi dascăli, Alexandru Teodor Stama- două dintre lucrările de rară frumuseţe, probe
ilustre din cultura română şi universală. Dez- tiad, Perpessicius, ale tovarăşilor de luptă Tu-
voltînd mai departe ideea creaţiei, Beniuc răs­ dor Bugnariu, Al. Roşea, D. Tudoran, Ion Vla- ale virtuozităţii artistice: „Concertul pentru
punde la o altă întrebare a tînărului cărturar: siu etc. Dar ceea ce ridică în chip deosebit va­ vioară şi orchestră în La minor op. 82" de
„Face sau nu face să te angajezi 7" La care loarea cărţii este extraordinara intuiţie a vie­ Glazunov şi „Concertul nr. 1 pentru vioară şi
poetul răspunde în termenii cunoscutei sale ţii, lin>pezi.mea şi adîncimea observaţiilor, aşa orchestră în Sol minor op. 26“ de Max Bruch.
sobrietăţi: „Apartenenţa la această lume a înoît, din acest punct de vedere, Ii găsim pu­ Acompaniamentul e realizat de orchestra sim­
■mea este singura mîndrie ce-mi este permisă. ţine asemănări printre scriitorii în viaţă. Citi­ fonică a Filarmonicii „George Enescu“, dirijată
Iar mîndru cu adevărat este numai acela care torul este ispitit mereu să se creadă el însuşi
e în stare să ţină fruntea sus în toate împre­ cărturarul şi interlocutorul poetului, atît sînt de Mircea Cristescu.
jurările vieţii“. De fapt, răspunsul comjpW; La de vibrante poveţele sale. Descoperim aici sen-