Page 28 - Drumul_socialismului_1973_09

mmujv-sj*
DRUMUL SOCIALISMULUI e Nr. 5 804 © SIMBÄTÄ 8 SEPTEMBRIE 1973

9.30 A fost odată ca niciodată...
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cinema; 10.00 Amintiri din copilărie (II);
Telex ;
10.05
De vorbă cu gospodinele;
Simfonia
a
IlI-a
DEVA: Paraşutlştli („Patria“); 10,25 Univers beethovenian. „Eroi­
Homolka şi portotelul („Arta“); ca“ în viziunea Iui Da­
SIMERIA: Cowboy („Mureşul“); niel Barenboim ;
HUNEDOARA: Urmărire la 10,50 Roman foileton : „Verl-
şoara Bette“ (I) ;
;
Amsterdam („Siderurglstul“) CA- 11.30 Selccţiunl din „Gala luni­
(„Constructorul“);
Zestrea
în Venezuela LAN: Iunie“); PETROŞANI: Filiera 12.20 Desene animate : „Ideea“
lor“ (august) ;
care
flori
vinde
Fata
(„11
TELIUC:
— producţie a studiouri­
Lu­
(„Minerul");
lor poloneze ;
mea se distrează („7 Noiem­
brie"); Micul om mare („Re­ 12.30 Cărţi şi idei ;
publica“); LUPENIi Monte 13.00 Telejurnal ;
Carlo („Cultural“); Vagabondul 15.00 Fotbal : Petrolul — U.T.A.
— seriile I-II („Muncitoresc“); (Divizia A). Transmisiune
LONE A: In umbra violenţei directă de la Ploieşti ;
(„Muncitoresc“); PETRILA: Am 16,45 Emisiune în limba germa­
nă ;
încălcat legea („Muncitoresc“) ; 18.00 Seara Televiziunii bulga­
Toastul preşedintelui Toastul tovarăşului Grant („Muncitoresc“); URI- 19.20 re ; 100] de seri : „Margareta“;
VULCAN:
Copiii
căpitanului
(„7
CANI: Adio, Petersburg !
Noiembrie“); ORAŞTIE: Pe ari­ 19.30 Telejurnal.
pile vîntului — seriile I-II („Pa­ Cincinalul înainte de ter­
tria“); Adio, domnule Chips — men. 1973 — an hotăritor ;
seriile I-II („Flacăra"); GEOA- 20.00 Cîntccul săptămînii ;
RAFAEL CALDERA NICOLAE CEAUŞESCU HAŢEG: Grăbiţi apusul soare­ 20.05 52 de iniţiative în 52 de
GIU-BAI: Drum în penumbră;
săptămlnl.
lui („Popular"); BRAD: Ciprian
auloutila-
prin
Dezvoltare
I-II
Porumbescu
seriile
—
re — iniţiativă aplicată la
(„Steaua roşie“); ILIA: Omul uzina „Electromotor“ Ti­
nu e singur („Lumina"). mişoara ;
20,15 Teleenclclopedla ;
20,55 Publicitate ;
(Urmare din pag. 1) afirmat şeful statului vene- dire care se află clar dife­ (Urmare din pag. 1) dar In care au avut loc mul­ un nivel de dezvoltare scă­ 21.00 Film serial „Mannix“ ;
zuelean. renţiate, pot vorbi de teme te războaie „calde" — ca să zut. De aceea, problema pro­ 21,50 Seara Televiziunii bul­
România şl Venezuela cu­ comune, cu acelaşi limbaj şi spun aşa — care, deşi locale, gresului economico-sooial, a gare ;
adevărat. Lumea Întreagă recu­ noi domenii de colaborare au provocat multe distru­ lichidării decalajului dintre 22.30 Telejurnal ;
noaşte statornicul dumneavoas­ nosc bine condiţiile pentru ca cu preocupări similare şi sînt economică, tehnico-ştiinţifică geri şi suferinţe şi au îngri­ ţările dezvoltate şi cele .în 9,00 Curs de limba germană. 22,40 Săptămîna sportivă.
experienţa să reuşească şi să
Recapitulare (10) ;
tră efort pentru a obţine un loc fie dispuse să pună, la rîndul convinse că un schimb va fi şi culturală, punînd, astfel, jorat întreaga omenire care curs de dezvoltare constituie
din ce în ce mai respectabil folositor pentru comunităţile bazele unei colaborări înde­ s-a manifestat activ pentru o problemă de cea mai mare
în continentul european şi O lor, hotărîrea prietenească de pe care le reprezintă. lungate între popoarele noas­
a contribui amplu la coope­ Pentru venezueleni, Exce­ încetarea acestora. Este sufi­ importanţă a zilelor noastre.
dezvoltare tot mai promiţă­ rarea internaţională Amîn- tre. cient să menţionez, în a- Calea dezvoltării economi­
toare, cu dorinţa de a pune lenţă, este foarte plăcută pre­ Cunoaştem lupta îndelun­ ceastă privinţă, Vietnamul, co-sociale a fiecărei naţiuni
zenţa dumneavoastră pe pă-
totul în slujba poporului două sînt pătrunse de ideea mîntul nostru, care s-a născut gată pe care a dus-o poporul Indochina în general şi O- presupune, in primul rînd,
că pluralismul ideologic pre­
dumneavoastră. Aici în Vene­ supune respectarea concepţii­ In istorie ca stat suveran sub venezuelean pentru înlătura­ rientul Mijlociu. unirea eforturilor proprii, Săptămîna viitoare
zuela găsiţi o ţară frăminta- egida lui Simon Bolivar, a rea dominaţiei străine şi do- In toţi aceşti ani, Româ­ dezvoltarea solidarităţii între
tă de un sentiment tot mai lor şi sistemelor prin care bîndirea independenţei. Ne nia a desfăşurat o activita­ aceste popoare, colaborarea
fiecare caută cu hotărîre pro­ lui Francisco de Miranda, sînt, de asemenea, cunoscute
hotărît de naţionalism de­ Antonio Jose Sucre, luptători preocupările dumneavoastră, te susţinută pentru a se pu­ dintre ele şi, totodată, impu­
mocratic, care caută în îmbi­ priul său destin ; a face o care au avut ca ghid gîndirea ne capăt politicii vechi, im­ ne, ca o necesitate, ca ţările
realitate intangibilă din sco­ eforturile poporului venezue­ mai dezvoltate să acorde un ia televiziune
narea tuturor voinţelor, în a- pul neintervenţiei fiecărui şi a căror arie de preocupări lean în vederea dezvoltării e- perialiste, de forţă şi dictat,
pentru o politică nouă, care
tenţia şi perfecţionarea re­ stat în treburile şi activităţile nu s-a limitat la ţara în care conomico-sociale şi pentru a să asigure colaborarea multi­ sprijin mai mare ţărilor care
au de făcut faţă unor pro­
surselor omeneşti, cel mal interne ale celuilalt. In acest s-au născut, ci s-a extins în deveni pe deplin stăpîn pe laterală între toate naţiunile bleme , grele în dezvoltarea DUMINICA, 9 SEPTEMBRIE — an hotărîtor ; 20,00 Cîntccul
bun factor pentru a-şi afirma spirit şi cu convingerea că emisferă şi In lume. bogăţiile sale naţionale. înţe­ lumii, fără deosebire de orîn­ lor. săptămînii : Hora tinereţii ;
suveranitatea asupra resurse­ popoarele sînt mature, că au Tocmai, în onoarea vene- legem bine şi salutăm din duire socială Vorbind de o lume mai 8.00 Bună dimineaţa ; 8,30 20.05 Teleobiectiv ; 20,25 Muzi­
că populară cu Ioana Crăciun;
lor sale naturale, pentru a-şi deplina personalitate pentru zueleanului Simon Bolivar, e- toată inima aceste preocu­ Constatăm ou multă satis­ dreaptă şi mai bună, o lume Cravatele roşii. Şapte contra 20.40 Telccinematcca ; Ciclul
şapte — emisiune-concurs. Se
liberator al Venezuelei, Co­
22,00
întări' independenţa In toate a defini ele însele calea, pri­ pări, care sînt, dealtfel, facţie că, în ultimii ani, s-au a colaborării şi păcii, nu vor întrece echipajele pionie­ John Ford. Diligenta ; Ecuador ;
TV.
lumbiei. Ecuadorului, Perului
Documentar
privinţele şi pentru a contri­ mim pe şeful de stat al şl Panama şi fondator al Bo- preocupările tuturor ţărilor obţinut o serie de succese pe putem uita faptul că conti­ rilor din judeţele Covasna şi 22.20 24 de ore ; 22,40 Fotbal :
serial : Dakta-
Iaşi ; 9,25 Film
bui, prin participarea sa, la României şi II asigurăm că liviei, a fost creat -ordinul a Americii Latine care doresc calea destinderii şi colaboră­ nuă acumularea de armamen­ ri ; 9,50 Viaţa satului ; 11,00 E- R.D.G. — Bulgaria. Selccţiunl
înregistrate de la Rostock.
integrarea crescîndă a Ame­ sîntem foarte dispuşi de a cărui maximă distincţie vi-o să fie pe deplin stăpîne pe rii internaţionale. Am putea te dintre cele mai moderne misiune în limba maghiară ; ; 13,00
12.30 De strajă patriei
rica Latine, pentru pace, continua să avansăm în ex­ înmlna. Vă rog să-l pri­ bogăţiile lor şi să ie foloseas­ spune că s-a încheiat perioa­ şi. în primul rînd. de arma­ Album duminical ; 16,00 Maga­ JOI, 13 SEPTEMBRIE
voi
dreptate şi înţelegere mon­ plorarea terenului fecund ca­ miţi ca un semn al prieteniei că în scopul bunăstării şi fe­ da „războiului rece" şi a în­ mente nucleare. De aceea, zin sportiv ; 18,25 Film serial — ' i
Arthur (III) ; 19,00 Sub semnul
este o necesitate vitală de a
9.00 Curs de limba franceză.
dială. re se oferă colaborării între ţării mele faţă de România ricirii proprii. înţelegem a- ceput o etapă nouă în dez­ lui Cenlima. Reportaj din Recapitulare (9) ; 9,30 Prietenii
naţiunile noastre. ceasta, deoarece şi poporul acţiona oentru înfăptuirea de­ R.P.D. Coreeană; 19,20 1001 de
Această aspiraţie spre pa­ şi ca o expresie a preaînaltei voltarea societăţii omeneşti. zarmării generale şi în pri­ seri — Păţaniile lui Lambsy lui Aşcliiuţă ; 10,00 Telex ;
Faptul că ambele noastre român a suferit, timp de se­ Sîntem însă la primii paşi; (I) ; 19,30 Telejurnal. Săptămî­ 10.05 Tehnic-club ; 10,25 Al V-
ce, această hotărîtoare voinţă ţări sînt producătoare de pe­ stime cu care primim pre­ cole, dominaţia şi asuprirea mai sînt încă popoare care mul rînd a celei nucleare. na politică internă şi interna­ lea Festival internaţional „Geor­
de a obţine dezvoltarea, a- trol face şi mai uşoară înţe­ zenţa dumneavoastră şi ca străină, a dus lupte îndelun­ suferă jugul dominaţiei co­ Desigur că este necesar să se ţională în imagini ; 20,10 Re­ ge Enescu“ ; 11,00 Bucurcştiu!
Rahovei ;
necunoscut.
Calea
ceastă holărîre de nezdrunci­ o dovadă a prieteniei pe ca­ loniale. Colonialismul şi neo- ajungă la acorduri corespun­ portajul săptămînii. Cînd se 11.20 Telecincmateca (reluare) ;
legerea reciprocă. Atît o ţa­ gate pentru a-şi cuceri inde­ întorc berzele ; 20,30 Film ar­ Ciclul John Ford : „Diligenta“ :
nat de a întări independenţa re v-o purtăm. • pendenţa naţională. Anul colonialismul mai provoacă zătoare pentru a se pune ca­ tistic. Orhideea neagră. Premi­
ră, cit şi cealaltă au o înde­ păt cursei înarmărilor, chel­ eră pe ţară ; 22,05 Reportaj 12.40 Teleobiectiv ; 13,00 Tele­
naţională şi de a reafirma lungată experienţă în exploa­ acesta, s-au împlinit 29 de suferinţe popoarelor. De a- tuielilor uriaşe de mijloace filmat : Columbia ; 22,25 Tele­ jurnal ; 17,30 Emisiune în lim­
18.30 Telex ;
ba maghiară ;
suveranitatea asupra resurse­ tarea hidrocarburilor şi caută Doamnelor şi domnilor, ani de cînd poporul român a ■ ceea, este necesar de a se ac­ materiale în scopul distruge­ jurnal ; 22,35 Duminică spor­ 18.35 Publicitate ; 18,40 Repor­
tivă.
ţiona cu toată fermitatea pen­
lor noastre ne duc spre o să folosească toate perspec­ Vă invit să ridicaţi paha­ scuturat pentru totdeauna tru a lichida cu desăvîrşire rii, ca aceste mijloace să fie terii noştri la festival (I) ; 19.20
Păţaniile
de
lui
seri.
1001
dominaţia străină, şi-a luat
dispoziţie sinceră de priete­ tivele imense deschise pentru rele, pentru a toasta împreu­ soarta în propriile mîini şi a aceste stări de lucruri ana­ destinate dezvoltării econo- LUNI, 10 SEPTEMBRIE Lambsy (V) ; 19,30 Telejurnal ;
Cincinalul
de
înainte
termen.
nie cu toate popoarele din prelucrarea lor industrială şi nă cu mine pentru nobilul trecut pe calea făuririi unei cronice. Noi pornim întotdea­ mice-sociale, ştiinţei, culturii, 17,30 Curs de limba franceză. 1973 — an hotărîtor ; 20,00
lume. Cred, Excelenţa Voas­ folosirea totală a resurselor popor român şi pentru ferici­ noi orînduiri sociale. Deşi a una de la faptul că fiecare învăţămîntului. ridicării bu­ Recapitulare (8) ; 18,00 Telex ; Cîntecul săptămînii. Hora ti­
18.05 La ordinea zilei. Azi, Ju­
năstării popoarelor.
nereţii ; 20,05 Seară pentru ti­
!
tră, că vizita dumneavoastră lor. rea personală a Excelenţe! trecut o perioadă istorică popor trebuie să fie pe de­ Pornind de la faptul că în­ deţul Alba; 18,20 „Căminul“ în neret ; 22,00 24 do ore. Din ţă­
judeţul Argeş ; 19,00 Scena. A-
plin liber şi stăpîn pe desti­
în America Latină constituie De aceea, a spus în înche­ Sale, d o m n u l Nicolae scurtă, în aceşti ani poporul nele sale, că trebuie pus ca­ făptuirea unei politici noi vanpremieră la noua stagiune; rile socialiste.
un experiment Înnoitor, In iere preşedintele Caldera, gu­ Ceauşescu, a Excelenţei Sale, român a obţinut succese re­ păt oricărei dominaţii străi­ poate fi realizată numai cu 19,20 1001 de seri. Păţaniile lui VINERI, 14 SEPTEMBRIE
19,30 Telejurnal.
Lambsy (II) ;
marcabile în construcţia so­
urma căruia se va demonstra vernele noastre, chiar dacă doamna Elena Ceauşescu, şi cietăţii socialiste, in dezvol­ ne. Pornim de la faptul bi­ participarea tuturor popoa­ Cincinalul înainte de termen. 9.00 Curs de limba rusă. Re­
relor lumii, România consi­
capitulare (10) ; 9,30 O viaţă
că pluralismul ideologic poa­ s-au născut în forme diferi­ pentru foarte distinsa lor de­ tarea industriei, agriculturii, ne cunoscut că niciodată un deră că este necesar să fie 1973 — an hotărîtor ; 20,00 pentru o idee. Aurel Vlaicu ;
te funcţiona In mod loial, a te şi nutresc curente de gîn- legaţie. învăţămîntului, ştiinţei, cul­ popor nu poate fi liber dacă întărit rolul Organizaţiei Na­ Cîntecul săptămînii. Hora ti­ 10.00 Telex ; 10,05 Al V-lea Fes­
admite asuprirea altui popor.
turii, în ridicarea bunăstării Tocmai de aceea, poporul ţiunilor Unite, al altor orga­ nereţii. Muzica George Grigo- tival Internaţional „George E-
riu ; 20.05 Avanpremieră ; 20,10
11,05 Istoria filmului
nescu“ ;
sale materiale şi spirituale. român acordă sprijin activ nisme internaţionale, în so­ Ancheta TV. Accidentul de sonor (reluare). O ţară nouă pe
harta filmului : Japonia ; 12,40
circulaţie — o fatalitate 7 20,50
•In aceşti ani, producţia in­ mişcărilor de eliberare naţio­ luţionarea diferitelor pro­ Revista literar-artistică TV. Municipalitatea răspunde bucu-
dustrială a României a cres­ nală din Africa, îşi exprimă bleme dintre state, în aşeza­ Realism, nu mitologic ; 21,30 resteanului ; 13.00 Telejurnal ;
Primiri la tovarăşul cut de 25 de ori. Spre exem­ solidaritatea cu toate po­ rea relaţiilor de colaborare (III) ; 22.10 24 de ore. tulare (10) ; 18,00 Telex ; 18,05
Vinul
roşu
Roman-foileton.
1 G,00 — 17.00 Telcşcoală ; 17,30
Curs de limba engleză. Recapi­
poarele care au păşit pe ca­
plu, producem circa 8 milioa­
pe principii noi. de deplină
9 ne tone oţel, faţă de numai lea dezvoltării independenţei egalitate între naţiuni, de MARŢI, 11 SEPTEMBRIE Tragerea Loto ; 18,15 Cunoaş­
teţi legile ? ; 18,30 Publicitate ;
280 mii tone în anii dinainte şi luptă pentru a fi pe deplin respectare a dreptului inter­ 9.00 Telcşcoală ; 10,00 Telex ; 18.35 La volan ; 18,50 Telccon-
Nicolae Ceauseseu de eliberare. stăpîne pe bogăţiile proprii, naţional. Telecinemateca pentru tineret. seri. Păţaniile Iul Lambsy (VI) ;
ferinţă de presă ; 19,20 1001 de
10.05 Cărţi şi idei ; 10,35 Tele­
11,15
enciclopedia (reluare) ;
pentru a-şi putea organiza
19.30
Telejurnal. Cincinalul
lată, domnule preşedinte,
Aşczînd la baza industria­
înainte de termen. 1973 — an
lizării cuceririle ştiinţei şi viaţa aşa cum o doresc, fără unele din preocupările gu­ Gîsca de zăpadă (reluare) ; hotărîtor ; 20,00 Cîntecul săptă­
12.05 Frumuseţii tale. Film re­
tehnicii contemporane, am nici un amestec din afară. vernului şi poporului român, alizat cu tinerii solişti de mu­ mînii. Hora tinereţii ; 20,05
Am salutat cu multă satis­
Mătasea şl metalul. Din lirica
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nezuela şi România, precum sităţii Centrale din Venezue­ dezvoltat o serie de ramuri facţie încetarea războiului iată spiritul cu care efectuăm zică uşoară ; 52 12,55 52 de ini­ latino-americană ; 20,25 Dru­
în
de
ţiative
săptămîni.
secretar general al Partidu­ şi la conjugarea eforturilor la, Rafael Jose Neri, şi alţi moderne, cum sînt : petro­ din Vietnam şi a bombarda­ vizita în ţara dumneavoastră Dezvoltarea prin autoutilare — muri în istorie. Dimitrie Can-
lui Comunist Român, pre­ lor pe plan internaţional, în oameni de ştiinţă venezue- chimia, electronica, construc­ mentelor asupra Cambodgiei şi în alte ţări ale Americii iniţiativă aplicată la uzina „E- temir. Descrlptio Moldaviae ;
şedintele Consiliului de Stat slujba păcii şi destinderii. A- leni. ţia de maşini-unelte, mijloace şi ne exprimăm speranţa că Latine. Sîntem animaţi de lectromotor“ — Timişoara ; 20.40 Prlm-plan. Dina Cocea ;
13.05 Telejurnal ; 17,30 Curs de
ai Republicii Socialiste Româ­ ceasta corespunde intereselor Oamenii de ştiinţă venezu- de transport şi utilaje teh­ aceste popoare vor putea să dorinţa de a contribui activ limba rusă. Recapitulare (9) ; 21,10 Publicitate ; 21,15 Pagini
nia, a primit, joi după-amia- celor două popoare. eleni şi-au exprimat bucuria nologice, asigurînd cerinţele se dezvolte în pace. la accentuarea cursului de co­ 18,00 Telex ; 18.05 Publicitate ; de umor : Aventuri în epoca
18.10 Tehnic-club ;
18,30 Melo­
ză, la reşedinţa sa din Cara­ Jesus Soto Amesty a înfă­ de a-1 întîlni, la Caracas, pe dezvoltării economiei româ­ Sîntem preocupaţi de fap­ laborare între toate statele, dii cu Florentina Vlad ; 18,40 de piatră ; 21.40 Toleglnb. Peru:
22.00 24 de ore.
cas, pe Jesus Angel Paz Ga­ ţişat apoi rolul grupului par­ şeful statului român, cunos­ neşti, dar avînd şi disponi­ tul că în Orientul Mijlociu se fără deosebire de orînduire Panoramic ştiinţific. Scaunul şi
masa de lucru sub lupa cer­
larraga, candidat la preşe­ lamentar de prietenie vene- bilităţi de export, participînd menţine încordarea şi perico­ socială. Dorim să aducem cetării ergonomice : 19,20 1001 SIMBATA, 15 SEPTEMBRIE
dinţie al „Noii forţe“. zueleano-română în stimula­ cut pentru eforturile remar­ astfel tot mai intens la di­ lul unui nou conflict cu gra­ contribuţia şi să colaborăm de seri. Păţaniile lui Lambsy 9.00 Curs de limba germană ;
propăşirii
cabile
consacrate
(III) : 19,30 Telejurnal. Cincina­
La primire a participat to­ rea relaţiilor dintre cele do­ economiei şi culturii româ­ viziunea internaţională a ve consecinţe pentru omeni­ activ cu celelalte state la fă­ lul înainte de termen. 1973 — Recapitulare (II) ; 9,30 A fost
muncii.
Poveştile
niciodată...
odată
ca
varăşul Ştefan Andrei, secre­ uă ţări, exprimîndu-şi do­ neşti, bunăstării materiale şi re. De aceea, considerăm că urirea unei lumi mai bune si an hotărîtor : 20,oo Cîntecul piticului Bimbo (I) ; 10,00 Te­
Dezvoltăm, de asemenea,
tar al C.C. al P.C.R. rinţa ca aceste relaţii, inclusiv spirituale a poporului român, în ritm intens, industria pro­ trebuie făcut totul pentru a mai drepte. în care oamenii săptăipînii. Hora tinereţii ; lex ; 10,05 Avanpremiera : 10.10
muncii să se poată bucura
Mătasea şl metalul. Din lirica
Au fost de faţă Demetrio pe linie parlamentară, să se cauzei păcii şi colaborării in­ ducătoare de bunuri de con­ se asigura aplicarea Rezolu­ din plin de rezultatele mun­ 20.05 Al VI-Ica Festival inter­ latino-americană: 10,30 De vor­
F.nescu“ ;
„George
naţional
Boersner, secretar cu pro­ dezvolte constant, în benefi­ ternaţionale. Ei au dat, tot­ sum, precum şi agricultura, ţiei Consiliului de Securita­ 21.50 Comici vestiţi ai ecranu­ bă cu gospodinele ; 10,50 AI
bleme de relaţii internaţiona­ ciul celor două ţări şi po­ care în România constituie o te şi restabilirea păcii în O- cii lor, să se asigure o re­ lui ; 22,15 Film documentar. V-lca Festival International
poare. odată, o înaltă apreciere ac­ rientul Mijlociu. partiţie mai dreaptă, mai e- Meşterii Lemnului : 22.25 24 de „George F.nescu“ : 11.25 Dru­
le al Mişcării Electorale a tivităţii ştiinţifice şi ob­ ramură de bază a economiei. chitabilă a produsului naţio­ ore ; 22,45 Box : Cassius Clay muri în istorie. Descrlptio
Poporului — din partea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şteşti a tovarăşei Elena Acordăm o mare atenţie Trăind în Europa, acordăm nal între toţi membrii socie­ — Ken Norton. (Categoria Moldaviae de Dimitrie Cante-
grea). înregistrare de la Los
Partidului Socialist, Eduardo a felicitat grupul parlamentar Ceauşescu. Universitarii ve- dezvoltării învăţămîntului, o mare atenţie problemelor tăţii. Angeles. mir : 11.40 Roman foileton. Ve-
rişoara Bette. Reluarea părţii a
venezueleano-
de
prietenie
Gallegos Mancera, secretar română pentru activitatea de­ ştiinţei, culturii, factori pri­ securităţii pe acest continent. Tocmai în această direcţie Il-a ; 12.25 Biblioteca pentru
nezueleni şi-au exprimat do­
Am acţionat pentru pregăti­
cu probleme internaţionale pusă în slujba nobilelor ide­ rinţa ca schimburile dintre mordiali ai progresului ori­ rea Conferinţei general-euro- acţionează poporul român şi MIERCURI, 12 SEPTEMBRIE toţi. Emil Gîrleanu ; 13 00 Te­
lejurnal ; 15.00 Fotbal Rapid
al Partidului Comunist din aluri ale întăririi prieteniei institutele de învăţămînt su­ cărei societăţi. Tot ceea ce pene şi apreciem că există facem totul ca roadele dez­ 9.00 Curs de limba engleză. — Universitatea Craiova (Divi­
Venezuela, Jose Herrera O- şi colaborării dintre popoare­ înfăptuim în ţara noastră reale condiţii pentru desfăşu­ voltării economico-sociale să Recapitulare (10) ; 9.30 De la zia A). Transmisiune directă
de la Stadionul Giulcşti : 18.43
omega.
Enciclopedie
la
alfa
ropez, independent, Jesus le noastre şi a Invitat o de­ perior din cele două ţări să pe calea făuririi societăţii so­ rarea şi încheierea cu succes servească nemijlocit ridicării pentru şcolari : 10.00 Telex ; Emisiune în limba germană :
Soto Amesty, senator, pre­ legaţie parlamentară vene- se intensifice In beneficiul cialiste multilateral dezvolta­ a acestei conferinţe, punînd bunăstării, fericirii, demnită­ 10.05 Avanpremieră : 10,10 In­ 18.30 Caleidoscop cultural-artis
tic : 18,50 Reporterii noştri la
candescenţă ; 10.40 Film artis­
şedintele Comisiei de politi­ zueleană să viziteze România unei mai bune cunoaşteri re­ te este destinat omului, satis­ astfel bazele unei colaborări ţii umane, a tuturor membri­ tic. Odiseea generalului Jose : Festival (II) : 19.20 1001 de seri:
Păţaniile lui Lambsy (Vin :
că externă a Senatului, pre­ ciproce, al apropierii dintre facerii cerinţelor sale mate­ pe principii noi între state­ lor societăţii noastre socialis­ 11.40 Al IX-lea Festival de fol­ 19.30 'Telejurnal. Cincinalul îna­
clor
Sclecţiuni
litoral.
oe
de
şedintele grupului parlamen­ spre a cunoaşte în mod ne­ cele două popoare. riale şi spirituale, creării ce­ le continentului european, te- din sncciacolele prezentate de inte de termen. 1973 — an ho­
tar de prietenie venezuelea- mijlocit realizările şi preocu­ Mulţumind. t o v a r ă ş u l lor mai bune condiţii de ma­ ceea ce va asigura securita­ Doresc, domnule preşedinte, jud-tui Bacău ; 12,05 La ordi- tărîtor ; 20.00 Cîntecul sănfă-
no-română. pările statului şi poporului Nicolae Ceauşescu a rugat să nifestare a personalităţii u- tea fiecărui stat din Europa, să vă mulţumesc pentru or­ n“-’ zilei. Azi. judeţul Alba : mînil Hora tinereţii : 20.05 52
de iniţiative în 52 de săotă-
român. se transmită cadrelor didac­ mane. Dezvoltarea unei largi contribuind, totodată, şi la co­ 12 20 Revista literar-artistică
In numele „Noii forţe", Je­ dinul ce mi l-aţi înmînat. TV freluare) : 13.00 Telejurnal : mînt : 20.15 Tcleenciclonedia :
20.55 Publicitate : 21.00 Film se­
sus Angel Paz .Galarraga a tice. studenţilor venezueleni democraţii socialiste, econo­ laborarea şi pacea internaţio­ care poartă numele legenda­ 17.30 Curs dp limba germană. rial Mannix : 21,50 Meridiane ...
Recapitulare (10) ; 18.00 Telex :
nală.
salutat vizita tovarăşului cele mai bune urări de suc­ mice şi politice, se exprimă După părerea noastră, pen­ rului erou naţional venezue­ 18.05 Tragerea pronoexpres ; melodii întîlnire cu mari ve­
dete ale muzicii uşoare : 22.35
18.15
Semnificaţii.
Disciplina
prin participarea activă a
Nicolae Ceauşescu în Vene­ Preşedintele Consiliului de ces şi a subliniat rolul ti­ tru asigurarea cursului des­ lean, Simon Bolivar. Văd în socialistă : 18,40 Atenţie Ia... Telejurnal: 2" 45 Săptămîna
această distincţie o expresie
zuela şi a exprimat încrede­ Stat, Nicolae Ceauşescu, şi neretului, al studenţilor în maselor populare la condu­ tinderii trebuie soluţionate a prieteniei faţă de poporul neatenţie 1; 19,00 Timp ş) ano­ snortivă. CamMov'-ip interna­
ţionale de atlepsm ale Rnmă-
cerea întregii activităţi eco-
rea că această vizită, convor­ tovarăşa Elena Ceauşescu au dezvoltarea fiecărei ţări, în nomico-sociale, a întregii so­ încă multe probleme. De a- meu, faţă de România, de timp în agricultură : 19.20 1001 niei. Selccţiunl înregistrate de
de seri. Păţaniile lui Lambsy
la Stadionul 1 Mal din Con­
birile care vor avea loc vor primit, joi seara, la reşedin­ intensificarea schimburilor de cietăţi. ceea considerăm că este ne­ lupta pe care o ducem pen­ (IV) ; 19,30 Telejurnal. Cinci­ stanţa : 23.00 Romanţe şi cîn-
duce la dezvoltarea relaţii­ ţa ce le-a fost rezervată în valori spirituale întră popoa­ Fiind preocupaţi de dez­ cesar să intensificăm efortu­ tru dreptul popoarelor la li­ nalul înainte de termen. 1973 tece de petrecere.
lor de colaborare dintre Ve- Caracas, pe rectorul Univer­ rele român şi venezuelean. voltarea în ritm intens a în­ rile pentru soluţionarea tu­ bertate, independenţă şi feri­
tregii vieţi economico-socia- turor acestor probleme, în cire.
le, sîntem vital interesaţi în interesul şi cu participarea Doresc, la rîndul meu, să
stabilirea unor relaţii de co­ tuturor statelor lumii. vă înmînez cel mai înalt or­
laborare şi prietenie cu toa­ Mai mult ca oricînd, pro­ din al ţării mele — Ordinul
te popoarele lumii, fără deo­ blemele mari care interesează „Steaua Republicii Socialiste întreprinderea „Marmura"
La Federaţia venezueleană a camerelor sebire de orînduire socială. omenirea trebuie soluţionate România" —, care simboli­
nu de cîteva ţări, ci de toate
După cum aţi menţionat şi
ţările, cu participarea tutu­ zează eliberarea poporului ro­ S i m e r i a
dumneavoastră, domnule pre­ ror naţiunilor interesate. In mân de asuprire naţională şi
şedinte, secolul nostru a cu­ acest sens, este necesar ca socială, voinţa sa de a-şi fă­ cu sediul in str. Cuza Vodă nr, 24
uri viaţa corespunzător nă­
şi asociaţiilor de comerţ şi producţie noscut două războaie mondi­ ţările mici şi mijlocii să par­ zuinţelor sale. Vă înmînez RECRUTEAZĂ TINERI (BĂIEŢI) ABSOLVENJI A 8-10
ticipe mai activ la întreaga
ale, care au produs multe
această distincţie ca semn al
distrugeri de bunuri materi­ viaţă internaţională. Numai stimei şi preţuirii poporului CLASE PENTRU CALIFICARE prin şcoala profesională
cursuri de zi precum şi prin ucenicie la locul de mun­
ale, spirituale, dar, mai cu aşa se poate asigura o pace român faţă de poporul vene­ că cu durata de şcolarizare de 2 ani, în meseria de
trainică şi îndelungată.
In cursul dimineţii de noi de cooperare intre Româ­ zuelean al industriei, Emilio seamă, distrugerea a milioa­ România a militat întot­ zuelean, ca semn al conside­
vineri, preşedintele Consiliu­ nia şi Venezuela. Conde Jhan, preşedintele ne şi zeci de milioane de deauna pentru aşezarea rela­ raţiei faţă de dumneavoastră. „PRELUCRĂTOR MARMURĂ".
lui de Stat al României, to­ In cadrul întîlnirii de la Consiliului venezuelean al vieţi omeneşti. Nu putem ui­ ţiilor internaţionale pe baza Fie ca prietenia dintre po­ Tinerii care doresc să înveţe această frumoasă
varăşul Nicolae Ceauşescu, a sediul Fedecamaras, tovară­ comerţului şi serviciilor, Ra- principiilor egalităţii în poarele noastre să se dezvol­ meserie vor depune dosarele la Şcoala profesională
făcut o vizită la Federaţia şul Ion Păţan, vicepreşedinte mon Imery, şi Armando ta că cele două războaie drepturi între toate naţiunile, te continuu, ca poporul ro­
venezueleană a camerelor şi al Consiliului de Miniştri, Branger, preşedintele Comisi­ mondiale din secolul nostru mân şi poporul venezuelean, materiale de construcţii Deva, str. Prelungirea Oituz
asociaţiilor de comerţ şi pro­ ministrul comerţului exterior, ei de integrare economică a au pornit de pe continentul respectului independenţei şi conlucrînd în diferite dome­ nr. 8, pînă la data de 13 septembrie 1973 şi nu vor
ducţie (Fedecamaras). a făcut o expunere asupra Fedecamaras. european, că ele au fost de­ suveranităţii, neamestecului nii de activitate, să contri­ susţine examen de admitere.
Cu acest prilej, preşedinte­ posibilităţilor existente de terminate de tendinţele de în treburile interne, avanta­ buie la dezvoltarea lor Relaţii suplimentare se pot obţine de la sediul
le Fedecamaras, dr. Alfredo dezvoltare a relaţiilor de Reportajul vizitei a fost reali­ dominaţie imperialistă, de a- jului reciproc. Este necesar economico-socială, a bunăstă­ întreprinderii, biroul personal-învăţămînt sau Ia tele­
Paul Delfino, a adresat un cooperare dintre cele două zat de : suprire a altor popoare. să se acţioneze pentru ca toa­
călduros cuvînt de salut şe­ ţări. ION CÂRJE După cum se ştie, după te statele să-şi asume răspun­ rii şi fericirii fiecăruia şi, fon 131, 132, 133.
totodată, să-şi aducă contri­
derea de a renunţa la forţă
MIRCEA MOARCAŞ
fului statului român. A- Au mai luat cuvîntul pre­ ROMULUS CAPLESCU cel de-al doilea război mon­ buţia lor la cauza generală a (286)
poi, el a făcut o ex­ şedintele Consiliului vene­ RADU PASCAL dial a urmat o perioadă lun­ sau la ameninţarea cu forţa colaborării şi păcii între toa­
punere asupra obiective­ gă, denumită „război rece", în soluţionarea unor pro­ te popoarele lumii.
lor care animă organizaţia bleme dintre state.
de comerţ şi producţie pe Marile transformări care Doamnelor şi domnilor,
care o conduce. Preşedintele au loc în lume, preocuparea întreprinderea de refele
Alfredo Paul Delfino a sub­ popoarelor de a fi stăpîne Doresc să toastez şi vă rog
liniat, în cuvîntarea sa, do­ Întrevederi Intre miniştrii de externe pe bogăţiile naţionale, de a să ridicaţi paharul pentru electrice din Deva
se dezvolta corespunzător vo­
rinţa de a intensifica relaţii­ inţei lor, constituie un fac­
le de colaborare şi coopera­ prosperitatea şi bunăstarea
tor deosebit de important al poporului venezuelean 1 ANGAJEAZĂ IMEDIAT :
re dintre România şi Vene­ Tovarăşul Ion Păţan, vice­ le părţi, consilieri şi experţi. seara, o întîlnire de lucru cu
zuela în interesul celor două preşedinte al Consiliului de Au fost examinate, cu a- ministrul minelor şi petrolu­ lumii de astăzi. Popoarele In sănătatea Execelenţei
popoare. Miniştri, ministrul comerţu­ cest prilej, aspecte ale dez­ lui al Venezuelei, Hugo care au trecut pe calea dez­ Sale, domnul preşedinte Ra­ @ primitori-distribuitori la lotul II S.C.M. din Li-
Răspunzînd, preşedintele lui exterior, şi George Ma- voltării relaţiilor bilaterale Perez La Salvia, cu care a voltării independente sînt fael Caldera, şi a stimatei vezeni
Nicolae Ceauşescu şi-a ex­ covescu, ministrul afacerilor în domeniile economiei, cul­ examinat o serie de proble­ confruntate cu multe proble­ doamne Caldera I © electricieni şi muncitori necalificaţi pentru lo­
primat convingerea că vizita externe, au avut o întîlnire turii, ştiinţei şi tehnicii. me ale cooperării româno- me economico-sociale, dar, în tul II Lrvezeni şi !a Punctul de lucru S.C.M. din Haţeg.
pe care o efectuează în Ve­ de lucru cu ministrul aface­ -¿r primul, rînd, aş menţiona că In sănătatea dumneavoas­ Condiţiile de angajare şi salarizare sînt potrivit
nezuela, convorbirile purtate rilor externe al Venezuelei, Tovarăşul Bujor Almăşan, venezuelene în domeniul pe­ toate aceste ţări, datorită tră, doamnelor şi domnilor !
în aceste zile vor sluji la Aristides Calvani. La întîl­ ministrul minelor, petrolului, trolului, minier şi al petrochi­ condiţiilor istorice şi domi­ Pentru colaborare şi pace în­ legislaţiei în vigoare.
identificarea unor domenii nire au participat, de ambe- şi geologiei, a avut, joi miei. naţiei coloniale, se găsesc la tre toate popoarele lumii 1 (287)
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: T2 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), |?51» (cisitar# sport) - Tiparul L P. Deva.